Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Despre proprietatea comună

Noul Cod Civil (69)

Despre proprietatea comună

Atunci când dreptul de proprietate asupra unui bun aparține la două sau mai multe persoane vorbim despre proprietate comună, care poate avea următoarele forme:

a)Proprietatea pe cote – părți, când fiecare proprietar este titularul exclusiv al unei cote – părți fracționare din acest drept și poate dispune în mod liber de această fracțiune, dacă nu există o stipulație contrară. Astfel de proprietate comună pe cote – părți poate apărea ca efect al moștenirii, când mai mulți succesori dobândesc un bun în cotele stabilite de lege sau, ca efect al unor tranzacții când, de asemenea, mai multe persoane dobândesc un bun în cote - părți determinate conform voinței acestora.
b)Proprietatea în devălmășie (devălmașă) când, prin efectul legii sau în temeiul unui act juridic, dreptul de proprietate aparține concomitent mai multor persoane fără a fi stabilită cât este cota – parte a unuia sau altuia dintre coproprietari. Devălmășia este specifică dreptului de proprietate dobândit de către cei doi soți împreună, în timpul căsătoriei, sub regimul comunității legale de bunuri. De asemenea, putem afirma că și titlurile de proprietate pentru terenuri emise după anul 1991, în baza legilor fondului funciar, având ca titulari mai mulți coproprietari, definesc tot o proprietate devălmașă atâta vreme cât nu se face nicio mențiune la cota - parte proprie a fiecărui titular.
Este de reținut că, în cazul devălmășiei, un coproprietar nu poate dispune de partea sa de proprietate, decât după ce, printr-un act distinct, se stabilește cota – parte fracționară a fiecărui titular, deci, proprietatea devălmașă este transformată în proprietate pe cote – părți.
Codul Civil mai deosebește și coproprietatea periodică atunci când mai multe persoane exercită succesiv și repetitiv dreptul de proprietate asupra unui bun, conform unui algoritm determinat (ex: 6 familii cumpără o cabană la munte, fiecare deținând-o în proprietate 2 luni pe an, conform înțelegerii prestabilite).
Notar public,
Gârba Cornel

Trimite email
vineri, 6 martie 2026 la 13:39:12 Ora standard a Europei de Est