Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
13 noiembrie 2026

BREAKING În anul școlar 2027-2028, clasele din mediul urban vor avea cu cel puțin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de lege – proiect

Ana MOISE

Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare pentru 2027-2028, se va analiza situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de Legea nr. 198/2023, conform proiectului metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare pentru anul școlar 2027-2028, pus în consultare publică pe 12 noiembrie de Ministerul Educației și Cercetării.
Proiectul metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare în anul școlar 2027-2028 introduce criterii noi pentru planificarea claselor din mediul urban și din municipii, plus obligația verificării pe baza datelor din SIIIR a situațiilor elevilor înscriși în aceeași formațiune de studiu de cel puțin de 3 ori.
Propunerea vine în contextul în care Sorin Ionescu, ministru delegat pentru Învățământul Preuniversitar, a criticat clasele supraaglomerate. Acesta a spus că „34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu”, la audierea din Parlament pentru funcția de ministru, de pe 19 octombrie.
„N-am avut acces la toate aceste date ale ministerului, dar eu cred că 34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu. Toată Europa militează pentru scăderea numărului de elevi. De ce? Mai puțini elevi înseamnă un cadru didactic mai concentrat pe activitatea didactică”, a declarat Sorin Ionescu.
Edupedu.ro a scris că Federația Părinților Edupart a semnalat conducerii ISMB clase pregătitoare 2026 cu 28 și 29 de elevi: Vă adresăm rugămintea să dispuneți o analiză juridică corectă
În anul școlar 2025-2026, 2.405 formațiuni de studiu funcționau cu mai mulți elevi decât permite legea, potrivit unui răspuns al Ministerului Educației transmis Camerei Deputaților. Într-un liceu din Brașov a fost raportată o clasă cu 51 de elevi, cu 21 peste plafonul legal, potrivit datelor prezentate de Edupedu.ro.
Fostul ministrul al Educației, Mihai Dimian, a spus că numărul final al elevilor dintr-o clasă de nivel primar ar trebui să fie 24: „Noi am pornit de la ideea că media 24, că în anumite situații poți să crești până la 28. După care am adăugat minorități, am adăugat CES și tot creștem numărul acesta”.
Prevederile din proiectul pentru anul școlar 2027-2028

Art. 3. – „Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare, în cadrul criteriului economic se vor analiza următoarele aspecte:

a) situaţia claselor paralele despre care se estimează, pe baza datelor înregistrate în SIIIR, că la sfârşitul anului şcolar au efective sub limita minimă stabilită prin lege şi a căror comasare se impune fie la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică şi în structurile arondate acesteia, fie la nivelul localităţii/unităţii administrativ-teritoriale, în raport cu prevederile art. 23 alin. (1), (1^1), (1^2) şi alin. (1^3) lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

b) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

c) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din municipii, astfel încât acestea să funcționeze cu cel mult 2 elevi sub limita maximă prevăzută la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare...

Critici sfâșiați lăuntric?

Controverse (33)

Critici sfâșiați lăuntric?

Nava-amiral a publicațiilor literar-culturale românești a decernat în februarie 2014 Premiul Cartea Anului al „României literare”, aflat la a XII-a ediție.

Directorul revistei și totodată președintele juriului simte nevoia de a explica semnificația premiului și criteriile nominalizării și o face în editorialul său „Cartea Anului” (R.l nr. 9, 2014). „Fără ca 2013 să fi fost un an grozav în apariții demne de ținut minte, cărțile nominalizate au fost de valoare apropiată”.
La fel ca în alți ani, dl Manolescu prevede, încă de acum, zgomotul de fond al breslei pe care o păstorește de atâta vreme, așa că precizează: „Cei care, nu puțini, ne critică pentru premiile acordate ar trebui să știe că alegerea este, în cazul premiilor literare, și un motiv de sfâșiere”. Noi îl credem și putem admite că „a pledat exclusiv cauza unor cărți valoroase, care au fost premiate sau nu”. Există însă voci care consideră că și nominalizările de anul acesta, la fel ca cele din anii anteriori, s-au făcut pe criteriul amiciției, căci, vorba dnei Magda Ursache, „Arca lui N. Manolescu e mică, nu încap în ea toți cei care merită”. Gurile rele spun că au loc, în primul rând, cei ce răspund cum trebuie la întrebarea: „Cu cine ești?”
Despre același eveniment scrie și Mircea Mihăieș în articolul „Trei cărți. Adică trei pieteni”(R.l. nr. 10, 2014), remarcând organizarea impecabilă, concurența acerbă și „misiunea aproape sinucigașă a juriului”, doarece „oricare dintre concurenți ar fi putut fi câștigătorul”.
Se fericește că n-a trebuit să aleagă dânsul o carte anume, căci trei dintre ele sunt semnate de oameni față de care manifestă „o durabilă admirație intelectuală și o afecțiune profundă”.
Cei trei autori care „ocupă un loc central în biografia privată”a dlui Mircea Mihăieș sunt: Adriana Babeți, autoarea „Amazoanelor. O poveste”, Livius Ciocârlie, cu volumul „Exerciții de imaturitate” și Ioan T. Morar, autorul romanului „Negru și roșu”. După ce își exprimă
bucuria de a fi întâlnit, la ediția din acest an, „(aproape) „toată floarea cea vestită” a literelor românești”, M. Mihăieș stăruie asupra valorii cărților mai sus amintite. Se știe că Premiul Cartea Anului al „României literare” a fost decernat dnei Adriana Babeți pentru volumul „Amazoanele, O poveste”, care, în opinia criticului este „o lucrare de o copleșitoare erudiție, o rara avis în mediul nostru cultural”. Tradus în străinătate, un astfel de volum ar fi recunoscut imediat o capodoperă: marii autori de sinteze (...) Curtius și Panofsky (...), Peter Gay sau Peter Ackroyl (...) n-ar fi avut sau n-ar avea nicio reținere s-o descrie pe Adriana Babeți drept o erudită cu stil”. Maniera de lucru, continuă M. Mihăieș, „e atât de seducătoare, încât ai impresia că participi la un voiaj magic, fascinant și aventuros”. Surprind atâtea vorbe mari la un spirit critic mai puțin menajant, al cărui ton e mai adesea plin de infatuare și de o răutate nedisimulată, cel puțin în cazul lui Mateiu Caragiale, asupra căruia revine într-un articol din R.l. nr. 4, 2014, notând cu sfidătoare ironie: „Acum, parțial înțelept, aș fi ceva mai generos: l-aș cataloga doar drept „unul din cele mai proaste romane românești”. (E vorba de „Craii de Curtea Veche”)
Peste volumul fostului său profesor, L. Ciocârlie, trece mai repede, având chiar un moment de sinceritate: „Am adeseori conștiința că ucenicia mea literară e, în ciuda vârstei, departe de a se fi încheiat”.
Despre romanul „Negru și roșu” al lui Ioan T. Morar afirmă că „e o carte dăruită unei idei, o polemică implicită la adresa mult prea apăsatului discurs identitar pe care l-am auzit (...) pe vremea stalinismului ceaușeștian și pe care, din păcate, îl auzim mult prea frecvent și azi”. Hotărât lucru: M. Mihăieș n-are organ pentru creațiile cu valențe identitare ce se constituie în instrumente de cunoaștere a unui întreg etos național. La ce bun Marele Roman Românesc, se întreabă retoric M. Mihăieș.
„N-am face decât să multiplicăm diversele Coaste ale Boacii (locul atât de viu întipărit în memoria afectivă a lui E. Cioran – n.n.) conferindu-le un aer nobiliar, deși, în sinea noastră, știm că totul e părelnicie și vânare de vânt”. Fără nicio tresărire lăuntrică (despre sfâșiere nici vorbă), în calitatea de vicepreședinte ICR, M. Mihăieș a dat verdict (în „România literară”) privindu-i pe Eliade, Cioran, Noica: „Nu pot, firește, constitui modele de onorabilitate ideologică”. Tot retoric se întreabă și ne întreabă dna Magda Ursache: „A stabilit cumva ICR sub Patapievici (și sub Mihăieș, am adăuga noi) o strategie a exportului de cultură românească, bine gândită, bine realizată?
Ce s-a văzut a fost eliminarea artei cu amprentă națională, considerată dacă nu delict, atunci incorectă politichește”.
O privire, chiar fugară, îndreptată asupra nominalizărilor pentru decernarea premiilor literare, dezvăluie faptul că în viața noastră literară nu s-a instalat încă o democrație a valorilor și a competențelor, că ea nu s-a vindecat până în prezent de bolile postcomunismului.
Al. Serpens

Trimite email
marți, 17 noiembrie 2026 la 13:11:09 Ora standard a Europei de Est

Poza zilei

Sziget Festival - 2027

Între 10 și 14 august 2027, pe Insula Óbuda din Budapesta,
va avea loc ediția 2027 a Sziget Festival.
Aflați primele informații furnizate de Iulia Pop în articolul
Fontaines D.C., Katseye, IDLES, Lola Young,
fiii lui David Beckham și Liam Gallagher,
printre primele nume confirmate la Sziget 2027...