Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
15 septembrie 2026

Federația Părinților – Edupart precizează că susține proiectul deputatei PNL Raluca Turcan privind interzicerea telefoanelor în școli și modificări privind accesul elevilor la consiliere psihologică, însă aduce câteva precizări și propuneri de modificare a proiectului, într-un comunicat de presă, transmis pe 12 septembrie.
Amintim, în contextul rezultatelor PISA 2025, deputata PNL Raluca Turcan a cerut Comisiei de Învățământ din Camera Deputaților să pună pe ordinea de zi proiectul de lege prin care telefoanele mobile sunt interzise în școli și licee „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor”. Proiectul prevede extinderea monitorizării audio-video în școli și măsuri privind consilierea psihologică gratuită și obligatorie a elevilor.

Consiliul Național al Elevilor nu e de acord cu interzicerea telefoanelor pe tot parcursul programului școlar.

„Interzicerea telefoanelor poate fi o măsură bună de disciplină educațională, concentrare și protecție împotriva cyberbullyingului, dar nu trebuie prezentată ca o soluție care, singură, repară rezultatele PISA”, scrie Federația Părinților Edupart.

Proiectul deputatei PNL Raluca Turcan propune modificarea Legii Educației nr 198/ 2023 în sensul în care telefoanele mobile să fie interzise „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor” și să fie ținute în spații speciale până la finalul orelor.

În plus, proiectul modifică articolul 14 din Legea învățământului preuniversitar și introduce obligativitatea ca, la înscrierea copilului la școală, contractul educațional să conțină acordul expres al părinților sau al elevului major privind participarea la consiliere psihologică.

Mai mult, proiectul introduce o prevedere nouă despre obligativitatea de a participa la ședințe de consiliere școlară, la cererea profesorului. „Participarea la ședințe de consiliere școlară și/sau psihologică prevăzute la alin. (4) lit. a) poate fi dispusă de personalul didactic sau de conducerea unității de învățământ și este obligatorie pentru antepreșcolar, preșcolar sau elev”, scrie în proiectul propus de deputata Raluca Turcan.

Federația Națională a Părinților spune că „sesizarea poate și trebuie să poată fi făcută de profesor. Profesorul este unul dintre adulții care petrec cel mai mult timp cu elevul și poate observa schimbări de comportament, agresivitate, izolare, automutilare, bullying, neglijare sau alte elemente de risc.

Evaluarea trebuie însă realizată de un profesionist cu competențele necesare. Profesorul poate observa și sesiza dar profesorul nu diagnostichează”, scrie în comunicatul de presă.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
Duminică, 30 august 2026

Când încep cursurile?

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026, potrivit structurii oficiale a anului școlar 2026-2027, aprobată de Ministerul Educației. Anul școlar are 36 de săptămâni de cursuri pentru majoritatea elevilor și se încheie vineri, 18 iunie 2027. Prima vacanță, cea de toamnă, începe pe 24 octombrie.
Anul școlar 2026-2027 începe oficial la 1 septembrie 2026 și se încheie la 31 august 2027, însă prima zi de cursuri este luni, 7 septembrie, conform Ordinului ministrului Educației și Cercetării nr. 3.194/2026 privind structura anului școlar.
Pentru elevi, începutul școlii din septembrie 2026 vine și cu o schimbare importantă la liceu: elevii care intră în clasa a IX-a sunt prima generație care va învăța după noile programe școlare de liceu. Manualele realizate pentru noile programe nu vor fi însă disponibile în format tipărit la începutul cursurilor. Directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, Bogdan Cristescu, a declarat că „în cel mai bun caz” manualele ar putea fi disponibile în format digital pe 7 septembrie. Dacă nu vor exista contestații, variantele tipărite ar putea ajunge la elevi în octombrie, iar în cazul unor contestații termenul s-ar putea prelungi pentru unele manuale până în ianuarie 2027. Manualele sunt instrumente de predare la clasă, folosesc mai mult elevilor, ele nu sunt obligatorii pentru profesori. Cadrele didactice au ca obligație aplicarea programei școlare.

Când începe școala în septembrie 2026?

Prima zi de școală este luni, 7 septembrie 2026.
Primul modul de cursuri durează șapte săptămâni, de luni, 7 septembrie, până vineri, 23 octombrie 2026.
Prima vacanță a elevilor începe sâmbătă, 24 octombrie, și se încheie duminică, 1 noiembrie. Elevii revin la școală luni, 2 noiembrie 2026.

Pe 5 octombrie 2026 nu se fac cursuri!

La mai puțin de o lună după începerea școlii, elevii vor avea o zi fără cursuri.
Luni, 5 octombrie 2026, de Ziua internațională a educației, nu se organizează cursuri, potrivit ordinului privind structura anului școlar. Nu se fac cursuri nici în zilele nelucrătoare și de sărbătoare legală prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă aplicabil...

Critici sfâșiați lăuntric?

Controverse (33)

Critici sfâșiați lăuntric?

Nava-amiral a publicațiilor literar-culturale românești a decernat în februarie 2014 Premiul Cartea Anului al „României literare”, aflat la a XII-a ediție.

Directorul revistei și totodată președintele juriului simte nevoia de a explica semnificația premiului și criteriile nominalizării și o face în editorialul său „Cartea Anului” (R.l nr. 9, 2014). „Fără ca 2013 să fi fost un an grozav în apariții demne de ținut minte, cărțile nominalizate au fost de valoare apropiată”.
La fel ca în alți ani, dl Manolescu prevede, încă de acum, zgomotul de fond al breslei pe care o păstorește de atâta vreme, așa că precizează: „Cei care, nu puțini, ne critică pentru premiile acordate ar trebui să știe că alegerea este, în cazul premiilor literare, și un motiv de sfâșiere”. Noi îl credem și putem admite că „a pledat exclusiv cauza unor cărți valoroase, care au fost premiate sau nu”. Există însă voci care consideră că și nominalizările de anul acesta, la fel ca cele din anii anteriori, s-au făcut pe criteriul amiciției, căci, vorba dnei Magda Ursache, „Arca lui N. Manolescu e mică, nu încap în ea toți cei care merită”. Gurile rele spun că au loc, în primul rând, cei ce răspund cum trebuie la întrebarea: „Cu cine ești?”
Despre același eveniment scrie și Mircea Mihăieș în articolul „Trei cărți. Adică trei pieteni”(R.l. nr. 10, 2014), remarcând organizarea impecabilă, concurența acerbă și „misiunea aproape sinucigașă a juriului”, doarece „oricare dintre concurenți ar fi putut fi câștigătorul”.
Se fericește că n-a trebuit să aleagă dânsul o carte anume, căci trei dintre ele sunt semnate de oameni față de care manifestă „o durabilă admirație intelectuală și o afecțiune profundă”.
Cei trei autori care „ocupă un loc central în biografia privată”a dlui Mircea Mihăieș sunt: Adriana Babeți, autoarea „Amazoanelor. O poveste”, Livius Ciocârlie, cu volumul „Exerciții de imaturitate” și Ioan T. Morar, autorul romanului „Negru și roșu”. După ce își exprimă
bucuria de a fi întâlnit, la ediția din acest an, „(aproape) „toată floarea cea vestită” a literelor românești”, M. Mihăieș stăruie asupra valorii cărților mai sus amintite. Se știe că Premiul Cartea Anului al „României literare” a fost decernat dnei Adriana Babeți pentru volumul „Amazoanele, O poveste”, care, în opinia criticului este „o lucrare de o copleșitoare erudiție, o rara avis în mediul nostru cultural”. Tradus în străinătate, un astfel de volum ar fi recunoscut imediat o capodoperă: marii autori de sinteze (...) Curtius și Panofsky (...), Peter Gay sau Peter Ackroyl (...) n-ar fi avut sau n-ar avea nicio reținere s-o descrie pe Adriana Babeți drept o erudită cu stil”. Maniera de lucru, continuă M. Mihăieș, „e atât de seducătoare, încât ai impresia că participi la un voiaj magic, fascinant și aventuros”. Surprind atâtea vorbe mari la un spirit critic mai puțin menajant, al cărui ton e mai adesea plin de infatuare și de o răutate nedisimulată, cel puțin în cazul lui Mateiu Caragiale, asupra căruia revine într-un articol din R.l. nr. 4, 2014, notând cu sfidătoare ironie: „Acum, parțial înțelept, aș fi ceva mai generos: l-aș cataloga doar drept „unul din cele mai proaste romane românești”. (E vorba de „Craii de Curtea Veche”)
Peste volumul fostului său profesor, L. Ciocârlie, trece mai repede, având chiar un moment de sinceritate: „Am adeseori conștiința că ucenicia mea literară e, în ciuda vârstei, departe de a se fi încheiat”.
Despre romanul „Negru și roșu” al lui Ioan T. Morar afirmă că „e o carte dăruită unei idei, o polemică implicită la adresa mult prea apăsatului discurs identitar pe care l-am auzit (...) pe vremea stalinismului ceaușeștian și pe care, din păcate, îl auzim mult prea frecvent și azi”. Hotărât lucru: M. Mihăieș n-are organ pentru creațiile cu valențe identitare ce se constituie în instrumente de cunoaștere a unui întreg etos național. La ce bun Marele Roman Românesc, se întreabă retoric M. Mihăieș.
„N-am face decât să multiplicăm diversele Coaste ale Boacii (locul atât de viu întipărit în memoria afectivă a lui E. Cioran – n.n.) conferindu-le un aer nobiliar, deși, în sinea noastră, știm că totul e părelnicie și vânare de vânt”. Fără nicio tresărire lăuntrică (despre sfâșiere nici vorbă), în calitatea de vicepreședinte ICR, M. Mihăieș a dat verdict (în „România literară”) privindu-i pe Eliade, Cioran, Noica: „Nu pot, firește, constitui modele de onorabilitate ideologică”. Tot retoric se întreabă și ne întreabă dna Magda Ursache: „A stabilit cumva ICR sub Patapievici (și sub Mihăieș, am adăuga noi) o strategie a exportului de cultură românească, bine gândită, bine realizată?
Ce s-a văzut a fost eliminarea artei cu amprentă națională, considerată dacă nu delict, atunci incorectă politichește”.
O privire, chiar fugară, îndreptată asupra nominalizărilor pentru decernarea premiilor literare, dezvăluie faptul că în viața noastră literară nu s-a instalat încă o democrație a valorilor și a competențelor, că ea nu s-a vindecat până în prezent de bolile postcomunismului.
Al. Serpens
Trimite email
luni, 21 septembrie 2026 la 18:01:49 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

De-ale studenților
,,Pentru noi, Săptămâna Bobocilor înseamnă adevăratul început al studenției", spune Amelia Varga - președintele Uniunii Studenților Oradea.