Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Teodor Neș este părintele Docimologiei românești

Spirit competitiv în creația literară a regiunii culturale Crișana

Teodor Neș este părintele Docimologiei românești

Ultima sesiune de comunicări științifice desfășurată în cadrul Facultății de Litere a Universității din Oradea a oferit profesorului Ioan Fabian, doctorand în filologie, sub îndrumarea conducătorului științific prof. univ. dr. Ion Simuț, posibilitatea de a prezenta, în premieră academică, una dintre marile contribuții aduse de omul de cultură bihorean prof. Teodor Neș (1891-1975) la dezvoltarea pedagogiei românești ca știință a dezvoltării valorilor culturale naționale și internaționale.

În cadrul prezentării comunicării științifice cu tema „Contribuția profesorului și publicistului Teodor Neș la patrimoniul literar și cultural al românilor - Amprenta cultural-pedagogică a prof. Teodor Neș (1891-1975) în modelarea tinerelor talente literare din regiunea Crișana", doctorandul prof. Ioan Fabian a evidențiat rezultatele unei ample cercetări privind personalitatea marcantă a renumitului pionier al publicisticii românești născut în satul Mădăras, lângă târgul Salontei Mari și educat la vestitul liceu al acelei vremi - „Samuil Vulcan" din Beiuș.
Astfel, arhiva personală a profesorului Neș, păstrată astăzi de familie în localitatea Mădăras, dovedește pionieratul și inovația pedagogică a directorului Liceului Emanuil Gojdu din Oradea (1923-1938) care, pentru prima dată în România a implementat, adaptat și dezvoltat „Teoria de bază a științei examinării și notării elevilor - Docimologia". Potrivit nepotului care-i poartă numele, prof. Teodor Neș (născut în anul 1947, domiciliat în prezent în casa părintească a familiei, la numărul 266 din satul Mădăras, renumit profesor și director de școală în orașul Salonta), „marele om de cultură și pedagog a enunțat și a aplicat efectiv principiile Docimologiei ca Teorie a examinării și a notării elevilor în premieră națională, încă din perioada de început a carierei sale profesorale". Dovada materială a acestui fapt o reprezintă lucrarea „Tîlcul notelor în liceu" - primul studiu de docimologie elaborat în limba română în anul 1933 (potrivit Anuarelor Liceului Emanuil Gojdu pe anii 1923-1937, pagina 114).
Definită ca „Disciplină care se ocupă cu studiul sistematic al examenelor și al concursurilor în scopul îmbunătățirii condițiilor și structurii lor", Docimologia este recunoscută ca aplicație pedagogică și, potrivit lumii academice, este creația științifică a psihologului și filozofului elvețian Jean Piaget (1896 - 1980).
Punctul de vedere al familiei Neș este întărit și de analiza documentelor istorice din arhiva personală a profesorului, așa cum se regăsesc în dosarele autobiografice olografe păstrate în original la Biblioteca Colegiului Național Teodor Neș din Salonta, potrivit cărora implementarea cu succes în practica pedagocică a Docimologiei ca „Teorie a examinării și a notării elevilor" l-a determinat pe profesorul Teodor Neș să pună un accent deosebit pe dezvoltarea spiritului competitiv în cadrul creației literare a elevilor, atât ca profesor de Limba și literatura română, cât și ca director al Liceului Emanuil Gojdu din Oradea (1923-1938). Rezultatele nu s-au lăsat așteptate, astfel, de pe băncile renumitului liceu orădean, în perioada de directorat a profesorului Teodor Neș, au absolvit o pleiadă de elevi de seamă, printre care-i amintim pe: Mircea Malița, Traian Blajovici, Ladislau Blum sau Radu Teodor.
Istoria literară și culturală a Regiunii Crișana păstrează cu discreție și noblețe, în câteva izvoare monografice și dosare autobiografice de patrimoniu, personalitatea marcantă a marelui pionier al publicisticii românești și, totodată, un mare vizionar al pedagogiei universale, în persoana profesorului și omului de cultură Teodor Neș. Amprenta pedagogică și culturală a profesorului Teodor Neș în modelarea tinerelor talente literare și culturale din regiunea Crișana este evidențiată astăzi prin multiple elemente de recunoaștere a valorii culturale și profesionale: prima lucrare de referință în monografia Regiunii Crișana și, implicit, a județului Bihor poartă semnătura profesorului Teodor Neș - „Oameni din Bihor, 1848-1918" (publicată în anul 1937); monografia din anul 1971 publicată la jubileul Liceului Emanuil Gojdu din Oradea; denumirea simbolică a Bibliotecii orășenești din Salonta care poartă numele pedagogului și scriitorului prof. Teodor Neș și, nu în ultimul rând, denumirea singurului colegiu național din municipiul Salonta care este cunoscut astăzi sub emblema Colegiul Național Teodor Neș.
Aceste confirmări ale marii personalități Teodor Neș întăresc spiritul național și amplifică mândria patriotică a românilor din micul târg de pe frontiera de vest a României, Salonta, unde profesorul are ridicat, în centrul orașului, un monument omagial care, alături de bustul lui Avram Iancu, reprezintă singurele repere de recunoaștere istorică și culturală ale ființei naționale a tuturor românilor din cel de-al doilea mare oraș al județului Bihor.
prof. Ioan FABIAN
Sorin PETRACHE

Trimite email
miercuri, 20 mai 2026 la 19:42:35 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

Concert Compact

Concert Compact Paul Ciuci 
joi, 21 mai, ora 21.00
la Hard Rock Cafe, București