Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

Teodor Neș este părintele Docimologiei românești

Spirit competitiv în creația literară a regiunii culturale Crișana

Teodor Neș este părintele Docimologiei românești

Ultima sesiune de comunicări științifice desfășurată în cadrul Facultății de Litere a Universității din Oradea a oferit profesorului Ioan Fabian, doctorand în filologie, sub îndrumarea conducătorului științific prof. univ. dr. Ion Simuț, posibilitatea de a prezenta, în premieră academică, una dintre marile contribuții aduse de omul de cultură bihorean prof. Teodor Neș (1891-1975) la dezvoltarea pedagogiei românești ca știință a dezvoltării valorilor culturale naționale și internaționale.

În cadrul prezentării comunicării științifice cu tema „Contribuția profesorului și publicistului Teodor Neș la patrimoniul literar și cultural al românilor - Amprenta cultural-pedagogică a prof. Teodor Neș (1891-1975) în modelarea tinerelor talente literare din regiunea Crișana", doctorandul prof. Ioan Fabian a evidențiat rezultatele unei ample cercetări privind personalitatea marcantă a renumitului pionier al publicisticii românești născut în satul Mădăras, lângă târgul Salontei Mari și educat la vestitul liceu al acelei vremi - „Samuil Vulcan" din Beiuș.
Astfel, arhiva personală a profesorului Neș, păstrată astăzi de familie în localitatea Mădăras, dovedește pionieratul și inovația pedagogică a directorului Liceului Emanuil Gojdu din Oradea (1923-1938) care, pentru prima dată în România a implementat, adaptat și dezvoltat „Teoria de bază a științei examinării și notării elevilor - Docimologia". Potrivit nepotului care-i poartă numele, prof. Teodor Neș (născut în anul 1947, domiciliat în prezent în casa părintească a familiei, la numărul 266 din satul Mădăras, renumit profesor și director de școală în orașul Salonta), „marele om de cultură și pedagog a enunțat și a aplicat efectiv principiile Docimologiei ca Teorie a examinării și a notării elevilor în premieră națională, încă din perioada de început a carierei sale profesorale". Dovada materială a acestui fapt o reprezintă lucrarea „Tîlcul notelor în liceu" - primul studiu de docimologie elaborat în limba română în anul 1933 (potrivit Anuarelor Liceului Emanuil Gojdu pe anii 1923-1937, pagina 114).
Definită ca „Disciplină care se ocupă cu studiul sistematic al examenelor și al concursurilor în scopul îmbunătățirii condițiilor și structurii lor", Docimologia este recunoscută ca aplicație pedagogică și, potrivit lumii academice, este creația științifică a psihologului și filozofului elvețian Jean Piaget (1896 - 1980).
Punctul de vedere al familiei Neș este întărit și de analiza documentelor istorice din arhiva personală a profesorului, așa cum se regăsesc în dosarele autobiografice olografe păstrate în original la Biblioteca Colegiului Național Teodor Neș din Salonta, potrivit cărora implementarea cu succes în practica pedagocică a Docimologiei ca „Teorie a examinării și a notării elevilor" l-a determinat pe profesorul Teodor Neș să pună un accent deosebit pe dezvoltarea spiritului competitiv în cadrul creației literare a elevilor, atât ca profesor de Limba și literatura română, cât și ca director al Liceului Emanuil Gojdu din Oradea (1923-1938). Rezultatele nu s-au lăsat așteptate, astfel, de pe băncile renumitului liceu orădean, în perioada de directorat a profesorului Teodor Neș, au absolvit o pleiadă de elevi de seamă, printre care-i amintim pe: Mircea Malița, Traian Blajovici, Ladislau Blum sau Radu Teodor.
Istoria literară și culturală a Regiunii Crișana păstrează cu discreție și noblețe, în câteva izvoare monografice și dosare autobiografice de patrimoniu, personalitatea marcantă a marelui pionier al publicisticii românești și, totodată, un mare vizionar al pedagogiei universale, în persoana profesorului și omului de cultură Teodor Neș. Amprenta pedagogică și culturală a profesorului Teodor Neș în modelarea tinerelor talente literare și culturale din regiunea Crișana este evidențiată astăzi prin multiple elemente de recunoaștere a valorii culturale și profesionale: prima lucrare de referință în monografia Regiunii Crișana și, implicit, a județului Bihor poartă semnătura profesorului Teodor Neș - „Oameni din Bihor, 1848-1918" (publicată în anul 1937); monografia din anul 1971 publicată la jubileul Liceului Emanuil Gojdu din Oradea; denumirea simbolică a Bibliotecii orășenești din Salonta care poartă numele pedagogului și scriitorului prof. Teodor Neș și, nu în ultimul rând, denumirea singurului colegiu național din municipiul Salonta care este cunoscut astăzi sub emblema Colegiul Național Teodor Neș.
Aceste confirmări ale marii personalități Teodor Neș întăresc spiritul național și amplifică mândria patriotică a românilor din micul târg de pe frontiera de vest a României, Salonta, unde profesorul are ridicat, în centrul orașului, un monument omagial care, alături de bustul lui Avram Iancu, reprezintă singurele repere de recunoaștere istorică și culturală ale ființei naționale a tuturor românilor din cel de-al doilea mare oraș al județului Bihor.
prof. Ioan FABIAN
Sorin PETRACHE
Trimite email
luni, 8 decembrie 2025 la 03:57:33 Ora standard a Europei de Est