Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
28 ianuarie 2026

Viitorul ministru al Educației și Cercetării urmează să fie stabilit vineri, 30 ianuarie, în ședința Biroului Politic Național (BPN) al Partidului Național Liberal (PNL), potrivit surselor Edupedu.ro.

Ședința Biroului Politic Național al liberalilor se va desfășura vineri pentru că prim-ministrul Ilie Bolojan este de la începutul săptămânii în vizită de lucru în Germania, iar joi are loc ședință de Guvern.



În acest moment, ministerul Educației și Cercetării este condus interimar de peste două săptămâni de prim-ministrul Ilie Gavril Bolojan, după demisia din 22 decembrie 2025 a lui Daniel Ovidiu David, întors rector la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Săptămâna aceasta ar trebui să fie propus noul ministru al Educației, potrivit declarațiilor premierului Ilie Bolojan. Pe 13 ianuarie, prim-ministrul a precizat, pentru TVR 1, că s-a mers pe varianta în care „până la sfârșitul acestei luni să venim cu o propunere pentru un ministru care să preia acest portofoliu al educației”.

„Demisia domnului ministru David s-a suprapus cu perioada de final de an, deci cu partea de sărbători. Aveam două posibilități: să găsim o formulă rapidă sau să recurgem la varianta clasică, existând un interimat. Am mers pe această a doua variantă, în așa fel încât până la sfârșitul acestei luni să venim cu o propunere pentru un ministru care să preia acest portofoliu al educației, în așa fel încât împreună cu ceilalți colegi din guvern să poată lucra la pregătirea bugetului care ar urma să fie adoptat în a doua jumătate a lunii februarie”, a precizat prim-ministrul, pe 13 ianuarie, pentru TVR 1.
Marți, 13 ianuarie, Guvernul a anunțat oficial, printr-un anunț de presă, că premierul Ilie Bolojan i-a transmis președintelui Nicușor Dan propunerea de revocare a lui Daniel David din funcția de ministru al Educației și Cercetării, ca urmare a demisiei, și preluarea interimatului de către prim-ministrul României.



În acest context, Iolanda Cătinean, președintele Sindicatului din Învățământ „Spiru Haret” Mureș, a declarat, pentru Edupedu.ro, că viitorul ministru al Educației trebuie „să fie o persoană care să dea dovadă de empatie, să-și iubească meseria de cadru didactic”. „În momentul în care tu, ca profesor, iubești ceea ce faci, nu poți să faci rău colegilor tăi”, a menționat aceasta.
Întrebat de ce crede că nu se înghesuie nimeni să preia Ministerul Educației și Cercetării, consilierul prezidențial pentru educație, Sorin Costreie, a afirmat că „în zona politică, sunt mulți care vor să fie acolo, la butoane, dar e important să fie cine trebuie și să-și asume ce are de făcut”. Declarațiile au fost făcute în emisiunea Info Edu, de pe 18 ianuarie.

Sorin Costreie a declarat în exclusivitate pentru Edupedu.ro, pe 13 ianuarie, că „nu se înghesuie nimeni” să fie ministrul Educației pentru că primează tăierile și reducerile și atunci e greu să faci lucruri cu impact pe termen lung. E nevoie de un ministru din sistem, dar cu soliditate academică.

Demisia ministrului Educației și Cercetării, Daniel-Ovidiu David, a fost anunțată public pe 22 decembrie și constatată oficial abia pe 14 ianuarie, după 23 de zile de amânare. Acum, premierul Ilie Bolojan spune că Guvernul speră ca „până la sfârșitul acestei luni (n. red. ianuarie 2026)” să vină cu o propunere pentru un nou ministru, invocând încă din 3 ianuarie discuții la PNL pentru găsirea unui titular.

Potrivit surselor Edupedu.ro, printre variantele luate în calcul de PNL și de premierul Ilie Bolojan pentru funcția de ministru al Educației și Cercetării, în discuțiile de la începutul lunii ianuarie, s-au aflat în ultima perioadă rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea – al cărui nume a suscitat însă numeroase critici privind acuzația de plagiat semnalată într-o anchetă publicată de Pressone.ro, semnată de Emilia Șercan – și consiliera de stat la Cancelaria prim-ministrului, Luciana Antoci, potrivit surselor Edupedu.ro; de asemenea, conform acelorași surse, la finalul lunii decembrie 2025 a fost vehiculat în PNL și numele Măriucăi Talpeș, variantă care a picat.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Teodor Neș este părintele Docimologiei românești

Spirit competitiv în creația literară a regiunii culturale Crișana

Teodor Neș este părintele Docimologiei românești

Ultima sesiune de comunicări științifice desfășurată în cadrul Facultății de Litere a Universității din Oradea a oferit profesorului Ioan Fabian, doctorand în filologie, sub îndrumarea conducătorului științific prof. univ. dr. Ion Simuț, posibilitatea de a prezenta, în premieră academică, una dintre marile contribuții aduse de omul de cultură bihorean prof. Teodor Neș (1891-1975) la dezvoltarea pedagogiei românești ca știință a dezvoltării valorilor culturale naționale și internaționale.

În cadrul prezentării comunicării științifice cu tema „Contribuția profesorului și publicistului Teodor Neș la patrimoniul literar și cultural al românilor - Amprenta cultural-pedagogică a prof. Teodor Neș (1891-1975) în modelarea tinerelor talente literare din regiunea Crișana", doctorandul prof. Ioan Fabian a evidențiat rezultatele unei ample cercetări privind personalitatea marcantă a renumitului pionier al publicisticii românești născut în satul Mădăras, lângă târgul Salontei Mari și educat la vestitul liceu al acelei vremi - „Samuil Vulcan" din Beiuș.
Astfel, arhiva personală a profesorului Neș, păstrată astăzi de familie în localitatea Mădăras, dovedește pionieratul și inovația pedagogică a directorului Liceului Emanuil Gojdu din Oradea (1923-1938) care, pentru prima dată în România a implementat, adaptat și dezvoltat „Teoria de bază a științei examinării și notării elevilor - Docimologia". Potrivit nepotului care-i poartă numele, prof. Teodor Neș (născut în anul 1947, domiciliat în prezent în casa părintească a familiei, la numărul 266 din satul Mădăras, renumit profesor și director de școală în orașul Salonta), „marele om de cultură și pedagog a enunțat și a aplicat efectiv principiile Docimologiei ca Teorie a examinării și a notării elevilor în premieră națională, încă din perioada de început a carierei sale profesorale". Dovada materială a acestui fapt o reprezintă lucrarea „Tîlcul notelor în liceu" - primul studiu de docimologie elaborat în limba română în anul 1933 (potrivit Anuarelor Liceului Emanuil Gojdu pe anii 1923-1937, pagina 114).
Definită ca „Disciplină care se ocupă cu studiul sistematic al examenelor și al concursurilor în scopul îmbunătățirii condițiilor și structurii lor", Docimologia este recunoscută ca aplicație pedagogică și, potrivit lumii academice, este creația științifică a psihologului și filozofului elvețian Jean Piaget (1896 - 1980).
Punctul de vedere al familiei Neș este întărit și de analiza documentelor istorice din arhiva personală a profesorului, așa cum se regăsesc în dosarele autobiografice olografe păstrate în original la Biblioteca Colegiului Național Teodor Neș din Salonta, potrivit cărora implementarea cu succes în practica pedagocică a Docimologiei ca „Teorie a examinării și a notării elevilor" l-a determinat pe profesorul Teodor Neș să pună un accent deosebit pe dezvoltarea spiritului competitiv în cadrul creației literare a elevilor, atât ca profesor de Limba și literatura română, cât și ca director al Liceului Emanuil Gojdu din Oradea (1923-1938). Rezultatele nu s-au lăsat așteptate, astfel, de pe băncile renumitului liceu orădean, în perioada de directorat a profesorului Teodor Neș, au absolvit o pleiadă de elevi de seamă, printre care-i amintim pe: Mircea Malița, Traian Blajovici, Ladislau Blum sau Radu Teodor.
Istoria literară și culturală a Regiunii Crișana păstrează cu discreție și noblețe, în câteva izvoare monografice și dosare autobiografice de patrimoniu, personalitatea marcantă a marelui pionier al publicisticii românești și, totodată, un mare vizionar al pedagogiei universale, în persoana profesorului și omului de cultură Teodor Neș. Amprenta pedagogică și culturală a profesorului Teodor Neș în modelarea tinerelor talente literare și culturale din regiunea Crișana este evidențiată astăzi prin multiple elemente de recunoaștere a valorii culturale și profesionale: prima lucrare de referință în monografia Regiunii Crișana și, implicit, a județului Bihor poartă semnătura profesorului Teodor Neș - „Oameni din Bihor, 1848-1918" (publicată în anul 1937); monografia din anul 1971 publicată la jubileul Liceului Emanuil Gojdu din Oradea; denumirea simbolică a Bibliotecii orășenești din Salonta care poartă numele pedagogului și scriitorului prof. Teodor Neș și, nu în ultimul rând, denumirea singurului colegiu național din municipiul Salonta care este cunoscut astăzi sub emblema Colegiul Național Teodor Neș.
Aceste confirmări ale marii personalități Teodor Neș întăresc spiritul național și amplifică mândria patriotică a românilor din micul târg de pe frontiera de vest a României, Salonta, unde profesorul are ridicat, în centrul orașului, un monument omagial care, alături de bustul lui Avram Iancu, reprezintă singurele repere de recunoaștere istorică și culturală ale ființei naționale a tuturor românilor din cel de-al doilea mare oraș al județului Bihor.
prof. Ioan FABIAN
Sorin PETRACHE

Trimite email
miercuri, 4 februarie 2026 la 07:12:41 Ora standard a Europei de Est