Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
12 martie 2024

Peste 12.000 de profesori și aproape 170.000 de elevi și studenți, parte din proiectele educaționale ale organizației Școala de Valori, în cei 14 ani de activitate (P)
Într-o lume într-o continuă schimbare, Școala de Valori continuă și ea să își împlinească misiunea de a călăuzi tinerii să învețe să devină creatorii propriilor vieți. Cu o experiență de 14 ani în crearea de proiecte educaționale, Școala de Valori a impactat pozitiv viața celor aproape 170.000 de elevi și studenți, precum și a celor aproximativ 12.000 de profesori.
Școala de Valori este o asociație non-guvernamentală înființată în 2009, care și-a oficializat activitatea în 2010, începând cu proiectul GROW, acum cunoscut sub numele de growedu.ro. Începând cu anul trecut, asociația și-a extins misiunea și în Diasporă. L’école des Valeurs este primul avanpost Școala de Valori în spațiul european, cu scopul de a susține dezvoltarea personală și profesională a românilor care trăiesc în Diasporă: https://lecoledesvaleurs.eu/ .

Școala de Valori rămâne implicată în susținerea educației la nivel european și în implementarea de proiecte Erasmus Plus, cu accent pe integrarea tinerilor pe piața muncii, deoarece învățarea continuă centrată pe valori este cheia cu care tinerii pot să-și atingă sau, de ce nu, să își depășească potențialul maxim.

În decursul celor 14 ani, Școala de Valori a fost alături de elevii din școala primară la cei din liceele tehnologice sau teoretice, i-a susținut în procesul de alegere a traseului educațional și de carieră. Studenții au cunoscut procesul de transformare al proiectelor Școala de Valori și, acum, sunt gata să fie antreprenori sau angajați cu competențe antreprenoriale, care știu că locul lor este într-un domeniu care să fie în armonie cu abilitățile lor personale. Pentru că profesorii sunt cheia dezvoltării elevilor, Școala de Valori se implică în crearea unor experiențe educaționale unice, interactive și inspiraționale, care vizează nu doar formarea inițială dar și pe cea continuă, adresând competențele de care au nevoie pentru a lucra cu elevii contemporani.

Credem cu tărie în puterea oamenilor de autodepășire...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 februarie 2024

Statul plătește suplimentar 56 de universități de stat și particulare, în acest an, ca să formeze peste 32 de mii de viitori profesori. Cea mai mare creștere față de anul universitar precedent e la Universitatea din Oradea – 700 de locuri în plus

În anul universitar 2023-2024, statul vrea să formeze peste 32.200 de studenți care ar putea să devină profesori, potrivit datelor din ordinul ministrului Educației nr. 6.234/2023. Este vorba despre ordinul prin care a fost aprobată lista universităților cu programe de formare psihopedagogică. Numărul locurilor a crescut cu aproape 20% față de anul trecut, cu mențiunea că anul trecut în listă nu figura numărul de locuri pentru o serie de universități, iar o universitate particulară este nouă pe această listă – Universitatea „Tibiscus” din Timișoara, care primește 100 de locuri.
Amintim că 56 de universități vor organiza programe de formare psihopedagogică pentru profesori, în anul universitar 2023-2024. Acest lucru înseamnă că pot fi școlarizați 32.250 de studenți care vor să devină profesori.

În anul universitar 2023-2024, la fel ca în fiecare an, universitățile cu cei mai mulți studenți care pot fi școlarizați sunt următoarele:

Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca – 3.500;
Universitatea din București – 3.000;
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași – 2.400;
Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București – 1.600;
Universitatea din Craiova – 1.500;
Universitatea din Oradea – 1.500;
Universitatea de Vest din Timișoara – 1.500;
Universitatea „Transilvania” din Brașov – 1.100;
Academia de Studii Economice din București – 1.000;
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu – 1.000;
Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava – 1.000;
În anul universitar 2022-2023, numărul maxim de studenți care au putut fi școlarizați a fost de 26.880. Creșterea cu 5.370 de studenți este influențată de faptul că pe lista de anul trecut în dreptul a 6 universități era afișat „N/A”. Dacă aceste 6 universități și-a menținut cifra de școlarizare pentru modulul psihopedagogic, atunci noutățile ar fi doar în dreptul Universității Tehnice de Construcți București, care primește 50 de locuri în plus, la Univeristatea din Oradea, care are o creștere de 700 de locuri și la Universitatea din Petroșani – 30 de locuri în plus.

Regulile de finanțare pentru universități prevăd că pentru un student la licență, care urmează modulul de pregătire pedagogică, instituția de învățământ primește cu 16% din alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar mai mult decât pentru un student care nu urmează acest modul. Pentru un student la master, care urmează de regula modului II pedagogic, finanțarea este cu 32% peste alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar.

Cerem de îndată demisia ministrului Mihnea Costoiu

Mihnea Costoiu, ministrul care a pus pe butuci educația din România

Cerem de îndată demisia ministrului Mihnea Costoiu

Studenții orădeni susțin demersul colegilor din toată țara, inițiat de Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR).

În urma adoptării OUG nr. 49 din 30 iunie 2014, considerăm că factorii decizionali din Guvernul României au măcelarit sistemul educațional românesc, atât cel universitar cât și cel preuniversitar. Astfel, nesimțirea, parvenitismul și furtul devin concepte cheie în sistemul universitar din țara noastră. Faptul că persoanele fizice au posibilitatea de a înființa o universitate întocmai precum un butic arată clar gradul de respect acordat acestor instituții ce ar trebui să constituie principalul motor al dezvoltării României.
Dezideratele politice serbede care practic decid direcția în care se îndreaptă principalele ramuri ale statului român riscă să distrugă și rămășițele sistemului educațional românesc. Interesele meschine vin să ofere, spre exemplu, o tot mai mare autonomie a instituțiilor private de învățământ superior precum și cale liberă pentru implicarea politicului în toate structurile universitare. De asemenea, campusurile universitare pot funcționa precum moșiile feudale, având în vedere că rectorii, dar și membri din structurile de conducere pot să rămână împietriți în scaune, nestingheriți de o lege care favorizează nepotismul și incompetența. Din această cauză cerem de îndată demisia ministrului Mihnea Costoiu, personaj macabru în istoria învățământului românesc și care este un adevărat dottore în devenire, încă din anul 2002. Probabil atunci când a introdus studiile de doctorat la forma cu frecvență redusă, s-a gândit la propriul său caz. Rușine, domnule ministru!
De asemenea, studenții orădeni se delimitează de declarațiile Rectorului Universității din Oradea, prof. univ. dr. ing. Constantin Bungău, care a declarat că este în favoarea studiilor de doctorat cu frecvență redusă, motivând că „cei care profesează în domeniu riscă să nu aibă timpul necesar să facă un doctorat la frecvență, adică în trei ani" sau că „sunt teze foarte bune și la frecvență redusă", învederându-i declarațiile fostului ministru al educației, Mircea Miclea, profesor al Universității „Babeș-Bolyai" din Cluj-Napoca că „din nou se deschide poarta de a face teze de doctorat foarte proaste, pentru că majoritatea covârșitoare a tezelor proaste sunt făcute de cei de la forma de învățământ cu frecvență redusă, care nu au vocație".
Domnule rector Bungău,
Domnule ministru Costoiu!
Educația nu reprezintă un business! Educația reprezintă cea mai mare avuție a unei țări! Ea dă practic coordonatele în care se va dezvolta o societate în următoarele decade! Nu priviți studenții ca pe niște aparate de bancomat!
„Dacă în vara anului trecut făceam apel la responsabilitate pentru educație din partea factorilor decizionali, în toamnă am simțit nevoia să ieșim în stradă pentru a lupta în speranța obținerii celor șase procente din PIB ce ar trebui alocate către bugetul educației. Toate demersurile noastre au fost gândite pentru a aduce un progres sistemului actual. Din păcate, Guvernul României, adoptând ordonanțele de urgență din decembrie 2013 și iunie 2014, a trunchiat Legea Educației Naționale. Cele 97 de modificări aduse Legii Educației arată lipsa de interes și atitudine a celor responsabili cu bunul mers al sistemului de educație față de acțiunile și părerile organizațiilor studențești și a vocii celor din interiorul sistemului. Ca atare, ne exprimăm încă o dată indignarea față de atitudinea ministrului Educației, considerând, în ton cu punctul de vedere de acum al ANOSR, că demisia de onoare a acestuia este mai mult decât necesară" - Marius Ștefan DEACONU,
președintele Asociației „Gheorghe Șincai" a studenților în Istorie
Semnatari:
organizațiile studențești membre ANOSR:
Asociația „Gheorghe Șincai" a studenților în Istorie, Asociația Studenților Farmaciști din Oradea, Asociația Studenților Stomatologi din Oradea
Studenții, membri în Senatul Universității din Oradea

Trimite email
joi, 28 martie 2024, 20:30:48 Ora standard a Europei de Est