Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

Îmi exprim regretul și nemulțumirea

12 și un sfert

Îmi exprim regretul și nemulțumirea

La fel ca în decembrie 2013, a doua zi după încheierea sesiunii parlamentare, Guvernul Ponta a emis o Ordonanță de urgență, OUG 49/2014, care modifică Legea educației naționale 1/2011.

De data asta, se pare că a descoperit motivul pentru care aproximativ jumătate dintre absolvenții de liceu nu reușesc să-și ia bacalaureatul: le lipsesc câteva luni de cursuri de pregătire pentru examenul național de bacalaureat. Aceste câteva luni de pregătire vor revoluționa sistemul de învățământ si vor aduce rezultate spectaculoase ce nu au putut fi atinse cu ajutorul a doar 12 ani de școală.
Iată cum, în loc să aloce mai mulți bani educației, guvernul alocă bani pentru protecție socială  dublând cheltuielile pentru obținerea bacalaureatului prin organizarea de cursuri de pregătire și a unei a treia sesiuni de bacalaureat, iar apoi, acordând ajutor de șomaj tinerilor care nu s-au pregătit temeinic în anii de școală și nu au lucrat nicio zi în viata lor. Asta, în condițiile în care se consideră că toți elevii din România trebuie să termine un liceu, să ia bacalureatul și să facă o facultate. Din păcate, în tot acest timp, învățământul profesional care ar asigura forța de muncă calificată dorită de investitori, ar reduce numărul șomerilor tineri și ar răspunde nevoilor curente ale societății, nu se bucură de aceeași susținere ca universitățile, iar exemplele de bună practică în domeniu sunt doar excepții datorate unui context local favorabil.
Descoperirea nevoii de timp suplimentar de pregătire pentru absolvenții de liceu, care ar crește artificial rata de promovare a bacalaureatului, pe bani publici,  a încurajat Guvernul Ponta să meargă mai departe și să aducă 97 de modificări dintr-o lovitură Legii educației naționale. Schimbările preconizate cu privire la organizarea examenelor de titularizare pe post, concursuri pentru ocuparea funcțiilor de directori, trecerea din domeniul public al statului în domeniul public al unei unități administrativ-teritoriale, funcționarea universităților, etc creează, printre altele, condițiile perfecte pentru ca educația să fie recentralizată și politizată excesiv, alterează funcționarea instituțiilor de învățământ și va duce în final la scăderea calității învățământului în România, atât la nivel preuniversitar, cât și universitar.
Modul în care această Ordonanță de Urgență a fost promovată, la finele sesiunii parlamentare, ridică suspiciuni cu privire la motivele reale ce au stat la baza acestor modificări si scoate încă o dată în evidență lipsa de viziune în domeniul educației și refuzul Guvernului de a discuta, colabora, descoperi și rezolva adevăratele probleme din educație. Ca membru în Comisia pentru învățământ din Camera Deputaților, îmi exprim regretul și nemulțumirea  că astfel de modificări se fac fără a ni se da posibilitatea de a le dezbate înainte, de a le înțelege și discuta cu specialiștii în domeniu și cei direct afectați de ele.
Florica CHERECHEȘ,
deputat PNL

Trimite email
joi, 18 decembrie 2025 la 11:04:59 Ora standard a Europei de Est