Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
13 noiembrie 2026

BREAKING În anul școlar 2027-2028, clasele din mediul urban vor avea cu cel puțin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de lege – proiect

Ana MOISE

Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare pentru 2027-2028, se va analiza situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de Legea nr. 198/2023, conform proiectului metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare pentru anul școlar 2027-2028, pus în consultare publică pe 12 noiembrie de Ministerul Educației și Cercetării.
Proiectul metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare în anul școlar 2027-2028 introduce criterii noi pentru planificarea claselor din mediul urban și din municipii, plus obligația verificării pe baza datelor din SIIIR a situațiilor elevilor înscriși în aceeași formațiune de studiu de cel puțin de 3 ori.
Propunerea vine în contextul în care Sorin Ionescu, ministru delegat pentru Învățământul Preuniversitar, a criticat clasele supraaglomerate. Acesta a spus că „34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu”, la audierea din Parlament pentru funcția de ministru, de pe 19 octombrie.
„N-am avut acces la toate aceste date ale ministerului, dar eu cred că 34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu. Toată Europa militează pentru scăderea numărului de elevi. De ce? Mai puțini elevi înseamnă un cadru didactic mai concentrat pe activitatea didactică”, a declarat Sorin Ionescu.
Edupedu.ro a scris că Federația Părinților Edupart a semnalat conducerii ISMB clase pregătitoare 2026 cu 28 și 29 de elevi: Vă adresăm rugămintea să dispuneți o analiză juridică corectă
În anul școlar 2025-2026, 2.405 formațiuni de studiu funcționau cu mai mulți elevi decât permite legea, potrivit unui răspuns al Ministerului Educației transmis Camerei Deputaților. Într-un liceu din Brașov a fost raportată o clasă cu 51 de elevi, cu 21 peste plafonul legal, potrivit datelor prezentate de Edupedu.ro.
Fostul ministrul al Educației, Mihai Dimian, a spus că numărul final al elevilor dintr-o clasă de nivel primar ar trebui să fie 24: „Noi am pornit de la ideea că media 24, că în anumite situații poți să crești până la 28. După care am adăugat minorități, am adăugat CES și tot creștem numărul acesta”.
Prevederile din proiectul pentru anul școlar 2027-2028

Art. 3. – „Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare, în cadrul criteriului economic se vor analiza următoarele aspecte:

a) situaţia claselor paralele despre care se estimează, pe baza datelor înregistrate în SIIIR, că la sfârşitul anului şcolar au efective sub limita minimă stabilită prin lege şi a căror comasare se impune fie la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică şi în structurile arondate acesteia, fie la nivelul localităţii/unităţii administrativ-teritoriale, în raport cu prevederile art. 23 alin. (1), (1^1), (1^2) şi alin. (1^3) lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

b) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

c) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din municipii, astfel încât acestea să funcționeze cu cel mult 2 elevi sub limita maximă prevăzută la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare...

Îmi exprim regretul și nemulțumirea

12 și un sfert

Îmi exprim regretul și nemulțumirea

La fel ca în decembrie 2013, a doua zi după încheierea sesiunii parlamentare, Guvernul Ponta a emis o Ordonanță de urgență, OUG 49/2014, care modifică Legea educației naționale 1/2011.

De data asta, se pare că a descoperit motivul pentru care aproximativ jumătate dintre absolvenții de liceu nu reușesc să-și ia bacalaureatul: le lipsesc câteva luni de cursuri de pregătire pentru examenul național de bacalaureat. Aceste câteva luni de pregătire vor revoluționa sistemul de învățământ si vor aduce rezultate spectaculoase ce nu au putut fi atinse cu ajutorul a doar 12 ani de școală.
Iată cum, în loc să aloce mai mulți bani educației, guvernul alocă bani pentru protecție socială  dublând cheltuielile pentru obținerea bacalaureatului prin organizarea de cursuri de pregătire și a unei a treia sesiuni de bacalaureat, iar apoi, acordând ajutor de șomaj tinerilor care nu s-au pregătit temeinic în anii de școală și nu au lucrat nicio zi în viata lor. Asta, în condițiile în care se consideră că toți elevii din România trebuie să termine un liceu, să ia bacalureatul și să facă o facultate. Din păcate, în tot acest timp, învățământul profesional care ar asigura forța de muncă calificată dorită de investitori, ar reduce numărul șomerilor tineri și ar răspunde nevoilor curente ale societății, nu se bucură de aceeași susținere ca universitățile, iar exemplele de bună practică în domeniu sunt doar excepții datorate unui context local favorabil.
Descoperirea nevoii de timp suplimentar de pregătire pentru absolvenții de liceu, care ar crește artificial rata de promovare a bacalaureatului, pe bani publici,  a încurajat Guvernul Ponta să meargă mai departe și să aducă 97 de modificări dintr-o lovitură Legii educației naționale. Schimbările preconizate cu privire la organizarea examenelor de titularizare pe post, concursuri pentru ocuparea funcțiilor de directori, trecerea din domeniul public al statului în domeniul public al unei unități administrativ-teritoriale, funcționarea universităților, etc creează, printre altele, condițiile perfecte pentru ca educația să fie recentralizată și politizată excesiv, alterează funcționarea instituțiilor de învățământ și va duce în final la scăderea calității învățământului în România, atât la nivel preuniversitar, cât și universitar.
Modul în care această Ordonanță de Urgență a fost promovată, la finele sesiunii parlamentare, ridică suspiciuni cu privire la motivele reale ce au stat la baza acestor modificări si scoate încă o dată în evidență lipsa de viziune în domeniul educației și refuzul Guvernului de a discuta, colabora, descoperi și rezolva adevăratele probleme din educație. Ca membru în Comisia pentru învățământ din Camera Deputaților, îmi exprim regretul și nemulțumirea  că astfel de modificări se fac fără a ni se da posibilitatea de a le dezbate înainte, de a le înțelege și discuta cu specialiștii în domeniu și cei direct afectați de ele.
Florica CHERECHEȘ,
deputat PNL

Trimite email
duminică, 15 noiembrie 2026 la 14:43:45 Ora standard a Europei de Est