Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Solicitări ale Asociației Municipiilor din România către Guvern și Parlament

Dar cu parcurile industriale ce facem?

Solicitări ale Asociației Municipiilor din România către Guvern și Parlament

În cursul zilei de marți, 29 iulie 2014, primarul Ilie Bolojan a participat la Craiova la ședința comitetului director al Asociației Municipiilor din România, detalii privind discuțiile purtate fiind prezentate ieri (31 iulie), în cadrul unei conferințe de presă la Primăria Oradea.

La această întâlnire au participat și reprezentanți ai Guvernului României, în frunte cu premierul Victor Ponta și vicepremierul Liviu Dragnea.
Conform spuselor primarului Ilie Bolojan, primarii au formulat o serie de propuneri cu privire la proiecte din agenda de lucru a Guvernului și Parlamentului României.
În ceea ce privește aspectele financiare, din 2008 până în 2012, cota de impozite care se colectează din impozitul pe venitul global către bugetele locale a scăzut de la la 47,5% la 41,75%.
„La nivelul municipiului Oradea se încasează 25 milioane de euro din impozitul pe venitul global, asta înseamnă că această reducere de aproximativ 10% ne-a diminuat în fiecare an veniturile directe ale municipiului Oradea cu 2,5 milioane de euro. În câțiva ani de zile, din acești bani se pot realiza o serie de lucrări de infrastructură, indiferent de culoarea politică a primarului. Este preferabil pentru primăria respectivă să aibă aceste venituri directe și să nu se ducă la București să stea să aștepte aprobarea proiectelor. Am solicitat Guvernului ca începând de anul viitor să crească cota din IVG care se colectează către autorizațiile locale", a menționat primarul Ilie Bolojan.
O a doua solicitare prezentată a fost cea legată de taxa judiciară de timbru. Această taxă se făcea venit integral la bugetul local până anul trecut; începând cu acest an, ea a crescut ușor în cuantum, în acest timp guvernul a introdus două modificări: una prin care 30% din taxa de timbru până la 1 iulie se făcea venit la bugetul de stat și cea de-a doua modificare, cea prin care 45% după data de 1 iulie din cuantumul taxei se făcea venit la bugetul stat. Practic o parte din această taxă de timbru, care inițial se făcea integral venit la bugetul local, ne-a fost luată și transferată la stat. La nivelul Oradiei, această pierdere se cifrează la o pierdere de aproximativ 300-400 mii de euro pe an, care adăugat la suma provenită din impozitul de venit global înseamnă o pierdere de aproximativ 3 milioane de euro în fiecare an. Propunerea AMR este ca, începând cu data de 1 septembrie 2014, sumele încasate ca taxe judiciare de timbru să constituie în întregime venit la bugetele locale.
Al doilea capitol de discuții au fost legi sau proiecte de legi care sunt în dezbatere astăzi la nivelul guvernului. Este vorba de exemplu despre codul fiscal, care va intra în vigoare începând de anul viitor. Conform noului cod fiscal, Guvernul dorește să schimbe mecanismul de impozitare pe proprietăți. Până acum impozitul pe clădiri se plătea diferențiat în funcție de proprietar, dacă proprietarul era persoană fizică plătea o sumă fixă stabilită prin hotărâri de consiliu. Dacă proprietarul era persoană juridică, indiferent de destinația imobilului plătea un procent din valoarea de piață a acelei clădiri; se ajungea astfel ca pentru același tip de imobil să se plătească impozit pe clădire foarte diferit. Ca să evite această disparitate, guvernul dorește să schimbe această modalitate și să se plătească impozitul în funcție de folosința imobilului și nu de proprietarul acesteia.
„Conform propunerii guvernului, dacă ai un apartament pe care-l închiriezi, să plătești impozitul pe valoarea de piață a acestuia pentru că are o folosință de tip comercial, dacă ești o persoană juridică și ai un apartament de bloc care este folosit ca locuință de serviciu, să plătești în funcție de valoarea de piață. Noi ne-am exprimat poziția că suntem de acord în principiu cu plata impozitelor pe clădiri funcție de valoarea de piață și de folosirea acestora cu o observație foarte importantă: această evaluare să fie făcută de către autoritatea locală pe baza unui studiu de piață, ca să nu existe disparități", a explicat primarul Ilie Bolojan.
Pe baza discuțiilor de marți s-a făcut încă o propunere, pe care Ministerul de Finanțe și primul ministru a acceptat-o, și anume ca în codul fiscal să fie permisă suprataxarea clădirilor neîngrijite și abandonate. Această propunere are ca scop să-i determine pe actualii proprietari fie să repare aceste clădiri, fie să le întrețină ori să le introducă în circuitul juridic, să le vândă, astfel încât orașele să nu arate neîngrijite.
Un alt subiect discutat a fost legat de reabilitarea fațadelor. În prezent există Legea 153 din 2011, care creează un cadru bun pentru reabilitarea fațadelor, însă această lege nu este pusă în aplicare de către Guvernul României, deoarece nu sunt finalizate procedurile pentru ca proprietarii de clădiri să poată contracta credite subvenționate de stat, așa cum prevede legea. Conform experienței avute, municipiul Oradea a cerut Guvernului să creeze cadrul legal, Ministerul de Finanțe și  Fondul Român de Garantare a creditelor să selecteze băncile, Ministerul Dezvoltării să întocmească regulamentul pe care aceste bănci selectate să-l folosească, ca să acorde credite persoanelor care doresc să-și reabiliteze clădirile din centrul istoric.
Biroul de presă  

Trimite email
miercuri, 29 aprilie 2026 la 23:49:21 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

Invitaţie la Holograf

Pe 7 mai 2026, de la ora 21.00, Holograf vă aşteaptă la Hard Rock Cafe Bucureşti, la un show cu totul şi cu totul special plin de surprize şi de hiturile care i-au făcut celebri! Copiii sub 7 ani au intrarea liberă.

#concert #bucuresti #hardrockcafe #holograf