Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

ªcoala de varã internaþionalã, la Chiºinãu ºi Oradea

În perioada 21-26 iulie

ªcoala de varã internaþionalã, la Chiºinãu ºi Oradea

Deschiderea oficialã a ªcolii de varã internaþionale The Image of Central Europe and of the European Union in the Narrations of Foreign Travellers, organizatã cu sprijinul financiar al Uniunii Europene în cadrul programului „Jean Monnet", a avut loc luni, 21 iulie 2014, la Universitatea de Stat din Moldova, Chișinãu.

Cu acest prilej au luat cuvântul conf. univ. dr. Igor ªarov, viceministrul culturii Republicii Moldova, prof. univ. dr. Sorin ªipoº, prorector al Universitãþii din Oradea, prof. univ. dr. Dan Octavian Cepraga, Universitatea din Padova, conf. univ. dr. Ion Gumenâi, decanul Facultãþii de Istorie ºi Filozofie a Universitãþii de Stat din Moldova ºi Liviu Bleoca, reprezentant al Ambasadei României în Republica Moldova.
În cadrul programului ºtiinþific, la Oradea, în zilele de 18 ºi 19 iulie, au conferenþiat prof univ. dr. Sorin ªipoº „Între Orient ºi Occident: spaþiul românesc în relatãrile cãlãtorilor strãini (sfârºitul secolului al XVIII-lea - începutul secolului al XIX-lea); prof. univ. dr. Ioan Derºidan Între Orient ºi Occident - Ion Luca Caragiale: o imagine a lumii româneºti; conf. univ. dr. Gabriel Moisa Istorie ºi istoriografie la frontiera rãsãriteanã a Uniunii Europene; prof. univ. dr. Florin Cioban Literatura cãlãtorilor strãini despre civilizaþia medievalã româneascã; lector univ. dr. Florin Sfrengeu Relaþii interetnice la frontiera de nord-vest a României în secolele X-XI ºi lector univ. dr. Stelian Nistor Realitãþi geografice, sociale ºi politice în Comitatul Bihar surprinse în seria monograficã Magyarország varmegyei és varosai (1896-1914). A fost prezentatã ºi lucrarea Categorie europee. Rappresentazioni Storiche e Letterarie del ‘Politico', volum coordonat de Sorin ªipoº, Federico Donatiello, Dan Octavian Cepraga, Aurel Chiriac ºi prezentat de Florin Cioban. Printre activitãþile desfãºurate în cadrul ªcolii de varã la Oradea se numãrã vizitarea Târgului meºterilor populari ºi a Muzeului Þãrii Criºurilor.
La Chiºinãu, lucrãrile școlii de varã au debutat cu susținerea prelegerii profesorului Dan Octavian Cepraga, cu titlul Alienare și auto-traducere: despre poezie și exil la Paul Celan, urmatã de lansarea volumului „Terra aliena". L'esilio degli intellettuali europei coordonat de Dan Octavian Cepraga și Alexandra Vrânceanu Pagliardini.
Prelegeri au mai susþinut prof. univ. dr. Aurel Chiriac Oradea medievalã în relatãrile cãlãtorilor strãini (sec. XI-XVIII); Octavian Þîcu, Despre frontiere ºi construcþie identitarã în Republica Moldova; Igor Caºu, Virgil Pâslariuc, Chestiunea revizuirii hotarelor RSS Moldoveneºti: de la proiectul „Moldova Mare" la proiectul „Basarabia Mare" ºi cauzele eºecului acestora (decembrie 1943-iunie 1946). Au fost prezentate, de asemenea, cãrþile Cultura ºi istoria românilor din Ungaria, volum coordonat de conf. univ. dr. Gabriel Moisa ºi Igor Caºu, Duºmanul de clasã. Represiuni politice, violenþã ºi rezistenþã în R(A) SS Moldoveneascã, 1924-1956. În programul ªcolii de varã s-au mai înscris vizite la Universitatea de Stat din Moldova, Muzeul Naþional de Istorie, Muzeul Naþional de Etnografie ºi Istorie Naturalã ºi complexele istorico-religioase Cãpriana ºi Hâncu.
Lucrãrile ªcolii de varã au continuat vineri, 25 iulie, la Oradea, cu prelegeri susþinute de cãtre prof. univ. dr. Mihai Drecin, Graniþa de est a românilor ºi a Europei în memoriile profesorului ºi omului politic Victor Jinga (1910-1918); conf. univ. dr. Mircea Brie, Frontierele europene. Expresia unei identitãþi ºi prof. univ. dr. Sandu Frunzã, Limitele imaginarului ºi modelarea graniþelor spaþiului politic. În premierã, au fost lansate douã cãrþi ale profesorului clujean Sandu Frunzã, Advertising Constructs Reality. Religion and Advertising in the Consumer Society ºi Comunicare simbolicã ºi seducþie. Studii despre seducþia comunicãrii, comportamentul ritualic ºi seducþie, ambele publicate la Editura Tritonic, Bucureºti, 2014.
La evenimente au participat profesori, studenți, masteranzi și doctoranzi, reprezentanți ai Universitãții din Oradea, România, ai Universitãții de Stat din Republica Moldova și ai  Universitãții din Padova, Italia.
ªcoala de varã internaþionalã The Image of Central Europe and of the European Union in the Narrations of Foreign Travellers s-a încheiat sâmbãtã, 26 iulie, cu o sesiune de concluzii și cu înmânarea de diplome participanþilor. (Doina Lupu)

Trimite email
sâmbătă, 20 decembrie 2025 la 00:30:18 Ora standard a Europei de Est