Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

ªcoala de varã internaþionalã, la Chiºinãu ºi Oradea

În perioada 21-26 iulie

ªcoala de varã internaþionalã, la Chiºinãu ºi Oradea

Deschiderea oficialã a ªcolii de varã internaþionale The Image of Central Europe and of the European Union in the Narrations of Foreign Travellers, organizatã cu sprijinul financiar al Uniunii Europene în cadrul programului „Jean Monnet", a avut loc luni, 21 iulie 2014, la Universitatea de Stat din Moldova, Chișinãu.

Cu acest prilej au luat cuvântul conf. univ. dr. Igor ªarov, viceministrul culturii Republicii Moldova, prof. univ. dr. Sorin ªipoº, prorector al Universitãþii din Oradea, prof. univ. dr. Dan Octavian Cepraga, Universitatea din Padova, conf. univ. dr. Ion Gumenâi, decanul Facultãþii de Istorie ºi Filozofie a Universitãþii de Stat din Moldova ºi Liviu Bleoca, reprezentant al Ambasadei României în Republica Moldova.
În cadrul programului ºtiinþific, la Oradea, în zilele de 18 ºi 19 iulie, au conferenþiat prof univ. dr. Sorin ªipoº „Între Orient ºi Occident: spaþiul românesc în relatãrile cãlãtorilor strãini (sfârºitul secolului al XVIII-lea - începutul secolului al XIX-lea); prof. univ. dr. Ioan Derºidan Între Orient ºi Occident - Ion Luca Caragiale: o imagine a lumii româneºti; conf. univ. dr. Gabriel Moisa Istorie ºi istoriografie la frontiera rãsãriteanã a Uniunii Europene; prof. univ. dr. Florin Cioban Literatura cãlãtorilor strãini despre civilizaþia medievalã româneascã; lector univ. dr. Florin Sfrengeu Relaþii interetnice la frontiera de nord-vest a României în secolele X-XI ºi lector univ. dr. Stelian Nistor Realitãþi geografice, sociale ºi politice în Comitatul Bihar surprinse în seria monograficã Magyarország varmegyei és varosai (1896-1914). A fost prezentatã ºi lucrarea Categorie europee. Rappresentazioni Storiche e Letterarie del ‘Politico', volum coordonat de Sorin ªipoº, Federico Donatiello, Dan Octavian Cepraga, Aurel Chiriac ºi prezentat de Florin Cioban. Printre activitãþile desfãºurate în cadrul ªcolii de varã la Oradea se numãrã vizitarea Târgului meºterilor populari ºi a Muzeului Þãrii Criºurilor.
La Chiºinãu, lucrãrile școlii de varã au debutat cu susținerea prelegerii profesorului Dan Octavian Cepraga, cu titlul Alienare și auto-traducere: despre poezie și exil la Paul Celan, urmatã de lansarea volumului „Terra aliena". L'esilio degli intellettuali europei coordonat de Dan Octavian Cepraga și Alexandra Vrânceanu Pagliardini.
Prelegeri au mai susþinut prof. univ. dr. Aurel Chiriac Oradea medievalã în relatãrile cãlãtorilor strãini (sec. XI-XVIII); Octavian Þîcu, Despre frontiere ºi construcþie identitarã în Republica Moldova; Igor Caºu, Virgil Pâslariuc, Chestiunea revizuirii hotarelor RSS Moldoveneºti: de la proiectul „Moldova Mare" la proiectul „Basarabia Mare" ºi cauzele eºecului acestora (decembrie 1943-iunie 1946). Au fost prezentate, de asemenea, cãrþile Cultura ºi istoria românilor din Ungaria, volum coordonat de conf. univ. dr. Gabriel Moisa ºi Igor Caºu, Duºmanul de clasã. Represiuni politice, violenþã ºi rezistenþã în R(A) SS Moldoveneascã, 1924-1956. În programul ªcolii de varã s-au mai înscris vizite la Universitatea de Stat din Moldova, Muzeul Naþional de Istorie, Muzeul Naþional de Etnografie ºi Istorie Naturalã ºi complexele istorico-religioase Cãpriana ºi Hâncu.
Lucrãrile ªcolii de varã au continuat vineri, 25 iulie, la Oradea, cu prelegeri susþinute de cãtre prof. univ. dr. Mihai Drecin, Graniþa de est a românilor ºi a Europei în memoriile profesorului ºi omului politic Victor Jinga (1910-1918); conf. univ. dr. Mircea Brie, Frontierele europene. Expresia unei identitãþi ºi prof. univ. dr. Sandu Frunzã, Limitele imaginarului ºi modelarea graniþelor spaþiului politic. În premierã, au fost lansate douã cãrþi ale profesorului clujean Sandu Frunzã, Advertising Constructs Reality. Religion and Advertising in the Consumer Society ºi Comunicare simbolicã ºi seducþie. Studii despre seducþia comunicãrii, comportamentul ritualic ºi seducþie, ambele publicate la Editura Tritonic, Bucureºti, 2014.
La evenimente au participat profesori, studenți, masteranzi și doctoranzi, reprezentanți ai Universitãții din Oradea, România, ai Universitãții de Stat din Republica Moldova și ai  Universitãții din Padova, Italia.
ªcoala de varã internaþionalã The Image of Central Europe and of the European Union in the Narrations of Foreign Travellers s-a încheiat sâmbãtã, 26 iulie, cu o sesiune de concluzii și cu înmânarea de diplome participanþilor. (Doina Lupu)

Trimite email
luni, 25 mai 2026 la 18:59:13 Ora de vară a Europei de Est