Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

„Jumãtate dintre oameni scriu, cealaltã jumãtate nu citesc”

Revista de culturã „Curtea de la Argeº” nr. 9/2014

„Jumãtate dintre oameni scriu, cealaltã jumãtate nu citesc”

Promovând cu perseverenþã ºi mult drag revista de culturã „Curtea de la Argeº”, dl rector Ioan Dziþac ne-a pus deja pe „tavã”, dis-de-dimineaþã, numãrul pe luna septembrie.

În editorialul distinsului redactor-ºef Gheorghe Pãun este abordatã problema „spinoasã" a scris-cititului. Din interesantul editorial aveam sã reþinem cã: „Jumãtate dintre oameni scriu, cealaltã jumãtate nu citesc", deºi concluzia este cã se mai citeºte, totuºi! Cel puþin aºa a descoperit domnia sa.
În radiografierea pe care Domnul Eminescu o face ºi o publicã în „Timpul" din 21 decembrie 1880 ne uimeºte prin adevãrurile exprimate, care, culmea, par „decupate" din actualitatea noastrã. În „Neantul valah", Horia Bãdescu descifreazã lumea ruralã ºi relaþia omului („românesc") cu Dumnezeu. Lilica Voicu-Brey continuã (în mai bine de trei pagini) subiectul lansat în numãrul anterior cu privire la pasiunea lui Busuioceanu pentru El Greco. Academicianul Rãzvan Teodorescu vorbeºte despre „Identitatea naþionalã ºi interesul naþional". „În incultura generalã, care este, din pãcate, comunã multor jurnaliºti ºi în incultura multor oameni politici dupã '90, s-a vehiculat aceastã absurditate: naþionalismul este un lucru pernicios (afirmã academicianul). Nu! Naþionalismul este un lucru pozitiv (subliniazã domnia sa)... Naþionalismul meu este naþionalismul de tip Eminescu, Iorga, Rãdulescu-Motru, Titu Maiorescu, este iubirea de patrie, de ceea ce se face în patrie". Academicianul Dan Berindei ne împãrtãºeºte „Gânduri despre Brâncoveanu ºi destinul neamului sãu". La rubrica „Sub crugul Eminescului", academicianul Mihai Cimpoi trateazã subiectul „Eminescu, între cumpãnã ºi echilibru", Vasile Bahnaru scrie „Despre preocupãrile de lingvisticã ale lui Mihai Eminescu", iar Florian Copcea, despre „Personalitatea europeanã a lui Eminescu vãzutã de marii critici". Nae-Simion Pleºca (con)semneazã „Basarabia în publicisticã". În Altarul inimii, Cristian Bãdiliþã publicã un nou episod din serialul „Ioan Casian. Teme din Convorbiri duhovniceºti". În noua rubricã, intitulatã Urmuziana, citim „Urmuz versus D. Demetrescu-Buzãu". În cadrul Dialogurilor esenþiale, Raia Rogan stã de vorbã cu academicianul Petru Soltan. În Calea de Mijloc (sau „arta de a trãi bine"), Cristian Cocea abordeazã „Harta cerului, harta psihicului". Ion Pãtraºcu ni-l redã pe academicianul Mircea Maliþa privit ca un cronicar al interesului naþional, iar Florentin Popescu se opreºte la Miron Radu Paraschivescu (un reper literar al deceniului ºapte). La curtea epigramei, Elis Râpeanu lanseazã un arc peste timp. Acelaºi Ion Pãtraºcu nu ne slãbeºte nici în acest numãr cu serialul sãu „maraton" despre China. Despre Nevoia de patrie scrie Aurelia Corbeanu în relatarea unei întâlniri pe care a avut-o în ziua de Crãciun a anului 2012 cu români din Australia la Biserica din Brisbane. În chip surprinzãtor, în Orizontul (sãu) SF, Mircea Opriþã ni-l prezintã pe Nichita Stãnescu cu lucrarea care priveºte SF-ul, intitulatã „Dintr-un abecedar marþian", cuprinsã în culegerea de eseuri ºi proze poetice „Respirãri" (1982).
Acestea sunt câteva dintre titlurile care ne-au reþinut atenþia parcurgând numãrul din septembrie al revistei de culturã „Curtea de la Argeº" pe care vã îndemnãm sã-l lecturaþi (cu folos) la adresa: www.curteadelaarges.ro  
Ovidiu Dan

Trimite email
luni, 25 mai 2026 la 18:57:14 Ora de vară a Europei de Est