Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
22 decembrie 2025

SURSE: Daniel David și-a dat demisia din funcția de ministru al Educației și Cercetării / Marilen Pirtea – în pole position pentru a prelua portofoliul


Daniel David și-a dat demisia din funcția de ministru al Educației și Cercetării, potrivit surselor Edupedu.ro.
Rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea, este cotat cu cele mai mari șanse de a prelua portofoliul cel mai dur lovit de măsurile de austeritate aplicate deja prin Legea Bolojan și cu un dosar fierbinte pe masă, și anume controversata programă de limbă română ce readuce cronicarii spre a fi studiați de elevii de 14-15 ani, la clasa a IX-a.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

„Jumãtate dintre oameni scriu, cealaltã jumãtate nu citesc”

Revista de culturã „Curtea de la Argeº” nr. 9/2014

„Jumãtate dintre oameni scriu, cealaltã jumãtate nu citesc”

Promovând cu perseverenþã ºi mult drag revista de culturã „Curtea de la Argeº”, dl rector Ioan Dziþac ne-a pus deja pe „tavã”, dis-de-dimineaþã, numãrul pe luna septembrie.

În editorialul distinsului redactor-ºef Gheorghe Pãun este abordatã problema „spinoasã" a scris-cititului. Din interesantul editorial aveam sã reþinem cã: „Jumãtate dintre oameni scriu, cealaltã jumãtate nu citesc", deºi concluzia este cã se mai citeºte, totuºi! Cel puþin aºa a descoperit domnia sa.
În radiografierea pe care Domnul Eminescu o face ºi o publicã în „Timpul" din 21 decembrie 1880 ne uimeºte prin adevãrurile exprimate, care, culmea, par „decupate" din actualitatea noastrã. În „Neantul valah", Horia Bãdescu descifreazã lumea ruralã ºi relaþia omului („românesc") cu Dumnezeu. Lilica Voicu-Brey continuã (în mai bine de trei pagini) subiectul lansat în numãrul anterior cu privire la pasiunea lui Busuioceanu pentru El Greco. Academicianul Rãzvan Teodorescu vorbeºte despre „Identitatea naþionalã ºi interesul naþional". „În incultura generalã, care este, din pãcate, comunã multor jurnaliºti ºi în incultura multor oameni politici dupã '90, s-a vehiculat aceastã absurditate: naþionalismul este un lucru pernicios (afirmã academicianul). Nu! Naþionalismul este un lucru pozitiv (subliniazã domnia sa)... Naþionalismul meu este naþionalismul de tip Eminescu, Iorga, Rãdulescu-Motru, Titu Maiorescu, este iubirea de patrie, de ceea ce se face în patrie". Academicianul Dan Berindei ne împãrtãºeºte „Gânduri despre Brâncoveanu ºi destinul neamului sãu". La rubrica „Sub crugul Eminescului", academicianul Mihai Cimpoi trateazã subiectul „Eminescu, între cumpãnã ºi echilibru", Vasile Bahnaru scrie „Despre preocupãrile de lingvisticã ale lui Mihai Eminescu", iar Florian Copcea, despre „Personalitatea europeanã a lui Eminescu vãzutã de marii critici". Nae-Simion Pleºca (con)semneazã „Basarabia în publicisticã". În Altarul inimii, Cristian Bãdiliþã publicã un nou episod din serialul „Ioan Casian. Teme din Convorbiri duhovniceºti". În noua rubricã, intitulatã Urmuziana, citim „Urmuz versus D. Demetrescu-Buzãu". În cadrul Dialogurilor esenþiale, Raia Rogan stã de vorbã cu academicianul Petru Soltan. În Calea de Mijloc (sau „arta de a trãi bine"), Cristian Cocea abordeazã „Harta cerului, harta psihicului". Ion Pãtraºcu ni-l redã pe academicianul Mircea Maliþa privit ca un cronicar al interesului naþional, iar Florentin Popescu se opreºte la Miron Radu Paraschivescu (un reper literar al deceniului ºapte). La curtea epigramei, Elis Râpeanu lanseazã un arc peste timp. Acelaºi Ion Pãtraºcu nu ne slãbeºte nici în acest numãr cu serialul sãu „maraton" despre China. Despre Nevoia de patrie scrie Aurelia Corbeanu în relatarea unei întâlniri pe care a avut-o în ziua de Crãciun a anului 2012 cu români din Australia la Biserica din Brisbane. În chip surprinzãtor, în Orizontul (sãu) SF, Mircea Opriþã ni-l prezintã pe Nichita Stãnescu cu lucrarea care priveºte SF-ul, intitulatã „Dintr-un abecedar marþian", cuprinsã în culegerea de eseuri ºi proze poetice „Respirãri" (1982).
Acestea sunt câteva dintre titlurile care ne-au reþinut atenþia parcurgând numãrul din septembrie al revistei de culturã „Curtea de la Argeº" pe care vã îndemnãm sã-l lecturaþi (cu folos) la adresa: www.curteadelaarges.ro  
Ovidiu Dan
Trimite email
miercuri, 7 ianuarie 2026 la 03:29:56 Ora standard a Europei de Est