Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
13 noiembrie 2026

BREAKING În anul școlar 2027-2028, clasele din mediul urban vor avea cu cel puțin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de lege – proiect

Ana MOISE

Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare pentru 2027-2028, se va analiza situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de Legea nr. 198/2023, conform proiectului metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare pentru anul școlar 2027-2028, pus în consultare publică pe 12 noiembrie de Ministerul Educației și Cercetării.
Proiectul metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare în anul școlar 2027-2028 introduce criterii noi pentru planificarea claselor din mediul urban și din municipii, plus obligația verificării pe baza datelor din SIIIR a situațiilor elevilor înscriși în aceeași formațiune de studiu de cel puțin de 3 ori.
Propunerea vine în contextul în care Sorin Ionescu, ministru delegat pentru Învățământul Preuniversitar, a criticat clasele supraaglomerate. Acesta a spus că „34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu”, la audierea din Parlament pentru funcția de ministru, de pe 19 octombrie.
„N-am avut acces la toate aceste date ale ministerului, dar eu cred că 34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu. Toată Europa militează pentru scăderea numărului de elevi. De ce? Mai puțini elevi înseamnă un cadru didactic mai concentrat pe activitatea didactică”, a declarat Sorin Ionescu.
Edupedu.ro a scris că Federația Părinților Edupart a semnalat conducerii ISMB clase pregătitoare 2026 cu 28 și 29 de elevi: Vă adresăm rugămintea să dispuneți o analiză juridică corectă
În anul școlar 2025-2026, 2.405 formațiuni de studiu funcționau cu mai mulți elevi decât permite legea, potrivit unui răspuns al Ministerului Educației transmis Camerei Deputaților. Într-un liceu din Brașov a fost raportată o clasă cu 51 de elevi, cu 21 peste plafonul legal, potrivit datelor prezentate de Edupedu.ro.
Fostul ministrul al Educației, Mihai Dimian, a spus că numărul final al elevilor dintr-o clasă de nivel primar ar trebui să fie 24: „Noi am pornit de la ideea că media 24, că în anumite situații poți să crești până la 28. După care am adăugat minorități, am adăugat CES și tot creștem numărul acesta”.
Prevederile din proiectul pentru anul școlar 2027-2028

Art. 3. – „Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare, în cadrul criteriului economic se vor analiza următoarele aspecte:

a) situaţia claselor paralele despre care se estimează, pe baza datelor înregistrate în SIIIR, că la sfârşitul anului şcolar au efective sub limita minimă stabilită prin lege şi a căror comasare se impune fie la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică şi în structurile arondate acesteia, fie la nivelul localităţii/unităţii administrativ-teritoriale, în raport cu prevederile art. 23 alin. (1), (1^1), (1^2) şi alin. (1^3) lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

b) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

c) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din municipii, astfel încât acestea să funcționeze cu cel mult 2 elevi sub limita maximă prevăzută la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare...

„Jumãtate dintre oameni scriu, cealaltã jumãtate nu citesc”

Revista de culturã „Curtea de la Argeº” nr. 9/2014

„Jumãtate dintre oameni scriu, cealaltã jumãtate nu citesc”

Promovând cu perseverenþã ºi mult drag revista de culturã „Curtea de la Argeº”, dl rector Ioan Dziþac ne-a pus deja pe „tavã”, dis-de-dimineaþã, numãrul pe luna septembrie.

În editorialul distinsului redactor-ºef Gheorghe Pãun este abordatã problema „spinoasã" a scris-cititului. Din interesantul editorial aveam sã reþinem cã: „Jumãtate dintre oameni scriu, cealaltã jumãtate nu citesc", deºi concluzia este cã se mai citeºte, totuºi! Cel puþin aºa a descoperit domnia sa.
În radiografierea pe care Domnul Eminescu o face ºi o publicã în „Timpul" din 21 decembrie 1880 ne uimeºte prin adevãrurile exprimate, care, culmea, par „decupate" din actualitatea noastrã. În „Neantul valah", Horia Bãdescu descifreazã lumea ruralã ºi relaþia omului („românesc") cu Dumnezeu. Lilica Voicu-Brey continuã (în mai bine de trei pagini) subiectul lansat în numãrul anterior cu privire la pasiunea lui Busuioceanu pentru El Greco. Academicianul Rãzvan Teodorescu vorbeºte despre „Identitatea naþionalã ºi interesul naþional". „În incultura generalã, care este, din pãcate, comunã multor jurnaliºti ºi în incultura multor oameni politici dupã '90, s-a vehiculat aceastã absurditate: naþionalismul este un lucru pernicios (afirmã academicianul). Nu! Naþionalismul este un lucru pozitiv (subliniazã domnia sa)... Naþionalismul meu este naþionalismul de tip Eminescu, Iorga, Rãdulescu-Motru, Titu Maiorescu, este iubirea de patrie, de ceea ce se face în patrie". Academicianul Dan Berindei ne împãrtãºeºte „Gânduri despre Brâncoveanu ºi destinul neamului sãu". La rubrica „Sub crugul Eminescului", academicianul Mihai Cimpoi trateazã subiectul „Eminescu, între cumpãnã ºi echilibru", Vasile Bahnaru scrie „Despre preocupãrile de lingvisticã ale lui Mihai Eminescu", iar Florian Copcea, despre „Personalitatea europeanã a lui Eminescu vãzutã de marii critici". Nae-Simion Pleºca (con)semneazã „Basarabia în publicisticã". În Altarul inimii, Cristian Bãdiliþã publicã un nou episod din serialul „Ioan Casian. Teme din Convorbiri duhovniceºti". În noua rubricã, intitulatã Urmuziana, citim „Urmuz versus D. Demetrescu-Buzãu". În cadrul Dialogurilor esenþiale, Raia Rogan stã de vorbã cu academicianul Petru Soltan. În Calea de Mijloc (sau „arta de a trãi bine"), Cristian Cocea abordeazã „Harta cerului, harta psihicului". Ion Pãtraºcu ni-l redã pe academicianul Mircea Maliþa privit ca un cronicar al interesului naþional, iar Florentin Popescu se opreºte la Miron Radu Paraschivescu (un reper literar al deceniului ºapte). La curtea epigramei, Elis Râpeanu lanseazã un arc peste timp. Acelaºi Ion Pãtraºcu nu ne slãbeºte nici în acest numãr cu serialul sãu „maraton" despre China. Despre Nevoia de patrie scrie Aurelia Corbeanu în relatarea unei întâlniri pe care a avut-o în ziua de Crãciun a anului 2012 cu români din Australia la Biserica din Brisbane. În chip surprinzãtor, în Orizontul (sãu) SF, Mircea Opriþã ni-l prezintã pe Nichita Stãnescu cu lucrarea care priveºte SF-ul, intitulatã „Dintr-un abecedar marþian", cuprinsã în culegerea de eseuri ºi proze poetice „Respirãri" (1982).
Acestea sunt câteva dintre titlurile care ne-au reþinut atenþia parcurgând numãrul din septembrie al revistei de culturã „Curtea de la Argeº" pe care vã îndemnãm sã-l lecturaþi (cu folos) la adresa: www.curteadelaarges.ro  
Ovidiu Dan

Trimite email
marți, 17 noiembrie 2026 la 13:14:32 Ora standard a Europei de Est

Poza zilei

Sziget Festival - 2027

Între 10 și 14 august 2027, pe Insula Óbuda din Budapesta,
va avea loc ediția 2027 a Sziget Festival.
Aflați primele informații furnizate de Iulia Pop în articolul
Fontaines D.C., Katseye, IDLES, Lola Young,
fiii lui David Beckham și Liam Gallagher,
printre primele nume confirmate la Sziget 2027...