Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate

Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate

Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Silvia - mențiune la Concursul Național Ionel Teodoreanu

Orice călătorie este o comoară ascunsă


Silvia - mențiune la Concursul Național Ionel Teodoreanu
Cea de-a IX-a ediție a Concursului Național „Ionel Teodoreanu" a avut loc în zilele de 30 și 31 mai 2014 la Colegiul Național „Costache Negruzzi" din Iași.

Delegația Bihorului a fost alcătuită din elevii: Gabrian Mihnea, cls. a V-a de la Lic.Teoretic „C-tin Șerban" Aleșd, Domocoș Alexandru cls. a VI-a de la Lic.Vocațional Pedagogic „Nicolae Bolcaș" Beiuș, Mureșan Alexandra, cls. a VII-a de la Școala Gimnazială „Dacia" și Ghiță Silvia, cls. a VIII-a de la Școala Gimnazială „Dimitrie Cantemir".

Așa după cum aveam să aflăm de la dna prof. Diana Popa, Ghiță Silvia a obținut prima mențiune, cu punctajul 143,5, clasându-se pe locul IV, Alexandra Mureșan s-a situat pe locul 25, obținând un premiu special.Gabrian a ocupat locul 40, iar Domocoș, locul 48.

Clipe de neuitat...

Sunt momente în viața noastră care nu pot fi uitate, nu pentru că mintea omului s-ar concentra mai mult asupra lor decât asupra altora, ci pentru că ele se agață de suflet... Aceste momente pătrund în acel loc tainic pe care nimeni nu-l poate vedea și refuză să-l părăsească vreodată. De astfel de clipe am avut parte cu ocazia participării la Concursul Național „Ionel Teodoreanu". Participarea a însemnat și o călătorie. De fapt, este vorba de două călătorii: una exterioară, întrucât concursul s-a desfășurat în centrul cultural al Moldovei - Iașul- și una interioară, a sufletului, a gândurilor mele prin labirintul marilor noștri scriitori, prin labirintul cuvintelor.

Orice călătorie este o comoară ascunsă într-o lădiță mică, adânc ancorată în inima noastră. Dar ce se întâmplă atunci când călătoria presupune și o competiție? E simplu: gândul merge și el mai repede ca orice tren. În drum spre Iași, în mintea mea erau doar vorbele marelui filozof Mircea Eliade: „Cea mai prețioasă călătorie este aceea către sufletul nostru, către noi înșine. Călătorie ce o facem în singurătate". Eu doar zâmbeam și spuneam: „Asta voi face! Am să călătoresc până în acel loc din mine în care fiecare picătură de speranță se transformă în reușită".

Astfel am ajuns încrezători, dar nu scutiți de oboseală, pe peronul gării din Iași, iar mai apoi la hotelul ce avea să ne fie casă pentru trei zile. Întrucât am mai avut ocazia, în urmă cu trei ani, de a participa la Olimpiada Națională de Limba și Literatura Română a cărei gazdă a fost Iașul, acesta nu mai era în întregime un mister. Un mister era însă felul în care percepeam orașul, acum. Totul era la fel, eu eram aceeași, dar ochii prin care vedeam se schimbaseră.

Dimineața zilei de vineri, 30 mai, ne-a adus emoții și a stimulat inima să bată cu putere, pentru că urma proba scrisă. Cel mai frumos moment a fost acela în care, primind subiectul, mintea mea s-a detașat de orice alt lucru și simțeam că în întreaga lume sunt doar eu și ele, hârtiile. Așadar, am învins prima provocare. În după-masa aceleiași zile m-am bucurat să revăd Anticariatul Grumăzescu, un loc atât de drag sufletului meu și am fost cuprinși în mrejele nesfârșite ale melancoliei de Teiul lui Eminescu, ce ne încălzea sufletul ca un bunic protector, care spune povești în liniștea serii. Ziua de sâmbătă a stors, picătură cu picătură, răbdarea din noi. Dimineața am avut parte de a doua provocare a călătoriei sufletului: proba orală. Cea mai mare dilemă a mea era felul în care inima putea să atingă recordul maxim al bătăilor pe minut și ce vroia ea de fapt, să iasă din piept?

După ce am trecut cu bine de această probă, ne-am îndreptat spre Bojdeuca lui Creangă, un loc care impresionează ochiul și mintea și face întreg trupul să se înfioare doar prin tradiția pe care o poartă în sine și prin faptul că este o icoană a trăirii fericite, în simplitate. A urmat Casa Pogor, numită și Muzeul Literaturii, încărcată cu istorie și magie. Vă amintiți de Creangă, Caragiale, Eminescu...? Aceștia erau junimiștii noștri, iar locul în care dădeau naștere celor mai frumoase opere era tocmai cel în care mă aflam eu. Următorul obiectiv a fost Muzeul Unirii sau Palatul Alexandru Ioan Cuza, un loc care ne aduce aminte de frumusețea unei lumi vechi, de cavaleri și rochii foșnitoare. Aici, vizita ne-a fost întreruptă de un telefon ce avea să ne dea vestea mult așteptată: anunțarea rezultatelor. Cu sufletul la gură, am urcat într-un taxi- zgripțuroaică ce avea să ne conducă spre tărâmul colegiului gazdă - și iată-ne ajunși în fața porților mari, pe care se îngrămădeau hârtii cu multe nume de copii. Dintre toate aceste cincizeci de nume, al meu s-a clasat al patrulea. Eram fericită, chiar dacă știam că mereu există loc de mai bine. Cu zâmbetul pe buze și mulțumire în suflet, ne-am îndreptat spre mall-ul uriaș al Iașului, care părea un adevărat labirint în care ceaiul cald și prăjiturile ne așteptau.

Duminica ne duce cu gândul spre final: finalul săptămânii și finalul drumului spre victorie. Cuprinși de melancolie și dor, am coborât în locul de unde am început călătoria inițiatică. Aici, ne-au întâmpinat brațele calde ale părinților și nelipsitele flori, care reușesc, în orice împrejurare, să fure câte un zâmbet.

Și pentru că strămoșii noștri, romanii, spuneau: „Sfârșitul încoronează opera", eu vreau ca acum să adresez toate mulțumirile bine meritate. Mulțumesc în primul rând doamnei profesoare Popa Diana, pentru orele de muncă alături de mine, pentru căldura pe care ne-a oferit-o însoțindu-ne în călătoria sufletului și pentru optimismul pe care l-a sădit în sufletul nostru. De asemenea, mulțumesc doamnei diriginte, doamnei director și tuturor profesorilor care, sunt sigură că aici, acasă, au stat doar cu pumnii strânși. Nu în ultimul rând mulțumesc colegilor care m-au felicitat și îți mulțumesc ție, celui de dincolo de hârtie.

Silvia Ghiță