Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Scrisoare de mulțumire

Iar și iară alături de frații noștri

Scrisoare de mulțumire

Stimați bihoreni,
Cărțile dumneavoastră au ajuns la Chișinău.

Cu prilejul simpozionului „Eminescu și Basarabia" organizat de Vatra Românească, Filiala Bihor și Direcția Județeană de Cultură Bihor, la care au participat academician Mihai Cimpoi și academician Nicolae Dabija, am abordat împreună problemele complexe cu care se confruntă Republica Moldova. Printre marile probleme pe care distinșii oameni de carte ni le-au comunicat este lipsa de carte românească în Republica Moldova. Reamintim românilor din județul Bihor că situația cărții în limba română în Republica Moldova este mai mult decât tristă. După mai bine de două decenii de stat independent, bibliotecile din republică sunt în continuare pline cu cărți rusești. La fiecare cap de locuitor în Republica Moldova revin 17 cărți în limba rusă și câte 2 în limba română. Din fondul total de carte, doar 16% sunt tipărite în grafie latină, ceea ce înseamnă nici jumătate de milion. În lunile martie și aprilie a.c., „Vatra Românească" - filiala Bihor a făcut apel la dumneavoastră, stimați români din județul Bihor și în urma apelului ne-ați donat 5.230 cărți, care în data de 8 mai au ajuns la Chișinău. Bucuria fraților din Basarabia a fost imensă, în câteva ore școlile din Chișinău și din jur au primit cărțile donate de dumneavoastră, desigur insuficiente însă în raport cu nevoia de carte românească. Pentru creșterea fondului de carte românească, „Vatra Românească" - filiala Bihor a făcut demersuri pe lângă Guvernul României, propunând ca instituțiile statului să trimită cărți către Republica Moldova. De asemenea, a propus ca fiecare județ să facă donații de carte către Republica Moldova.
Academicienii Mihai Cimpoi și Nicolae Dabija, în recenta vizită în județul Bihor, ne-au făcut propunerea să adunăm cărți pentru a deschide o bibliotecă în orașul Chișinău, capitala Republicii Moldova. „Vatra Românească" - Filiala Bihor a trecut imediat la acțiune, apelând la dumneavoastră, stimați români din județul Bihor, de a dona cărți pentru a putea înființa o asemenea bibliotecă în orașul Chișinău; în acest fel, elevii, profesorii, românii vor avea la dispoziție cartea românească atât de necesară și de cerută de românii din Basarabia. Împreună cu prietenul meu, economist-expert Ioan Chivari și cu alți colegi, am trecut la acțiune, la adunare de cărți. Dl. Chivari a fost nu de puține ori și cărăușul cărților. Toată acțiunea a durat în luna iulie până în 25 august a.c.
Acțiunea noastră nu a fost ușoară, dar a reușit deoarece am fost sprijiniți în primul rând de conducerea ziarului „Crișana", atât prin apelurile publicate cât și prin donația făcută de dl. redactor-șef Daniel Man, care ne-a adus peste 400 de cărți, căruia îi mulțumim în mod deosebit. În fruntea donatorilor de carte se află, ca și în luna aprilie, distinsul general, prof. univ. dr. Lazăr Cârjan, care ne-a adus peste 1.000 de cărți. Donatori la fel de generoși au mai fost dl. doctor Domuța Horea, care a depășit și domnia-sa 1.000 de cărți. Mulțumim de asemenea dlor mr. Vaipan Adrian-Dorel din Beiuș, dr. Mocanu Ioan, medic primar pensionar, fost director al Spitalului orășenesc Carei - și domniile lor au depășit 1.000 de cărți. Se cuvine să nominalizăm doamnele și domnii prof. univ. dr. Vasile Bara, prof. univ. dr. Vasile Anton, prof. univ. dr. Mihai Drecin, prof. Crăciun Scumpa, prof. Crețu Teodor, economist Ioan Chivari, prof. Teodor David, ing. Șerfezi Traian, col. Gherghel Ioan, ing. Ene Cristian, ing. Sim Adrian, ing. Pitic Vasile, de asemenea Negrean Octavian, Urdea Olimpia, Lelea Elena și Lelea Gavril, Pețan Elena, Dongelo Zoița, Crainic Petru, Sărac Pavel, Papan Georgeta, fam. Bechiu, dna doctor radiolog Munteanu, persoanele menționate au donat de la o sută de cărți în sus, iar dintre ceilalți donatori, nimeni nu a donat mai puțin de 20 de cărți. Printre donatorii de cărți ne-au făcut cinstea de a fi și familii de maghiari, cărora le mulțumim. Avem însă și regretul că printre donatori au fost mai puțini tineri. Oare de ce?
Mulțumim tuturor celor care ne-au adus cărți, indiferent de numărul acestora, prețuim înaltele sentimente ale românilor care ne-au adus cărți, unii cu lacrimi în ochi de bucurie pentru că pot ajuta frații lor din Republica Moldova. Pentru ca aceste cărți să ajungă la Chișinău, am lucrat o lună și jumătate pentru întocmirea de documente necesare la vamă pentru exportul de carte. Nu am fi putut întocmi aceste documente fără sprijinul dat de dna prof. Doina Bunea, președintă a organizației pensionarilor P.S.D. din municipiul Oradea, care ne-a trimis în mod constant, zilnic, pensionari membri și simpatizanți P.S.D. care ne-au fost de mare folos: ing. Braghină Virgil, prof. Mavrichi Teodora, Jeflea Avram, Nenciu Constantin, Dobrin Georgeta, Mihalache Cornelia, Vulturar Victoria, Brandabur Carolina, Tișe Marioara, Roșoga Nicolae, Bere Ioan, Tonț Maria, Sălăjan Nicu și alții. Ne-au mai ajutat prof. Laura Jenei David de la Școala Gimnazială „Oltea Doamna", precum și doamna Săteanu Mioara. Toți donatorii de carte au fost înregistrați în cartea de onoare a „Vetrei Românești" - filiala Bihor, ca membri fondatori ai înființării unei Biblioteci cu carte românească în orașul din suburbiile Chișinăului, Cricova - peste 9.000 de cărți, orașul cu peste 20.000 de locuitori în mare majoritate români, devenind nu numai orașul vinului, ci și orașul cărților.
La donarea de cărți a contribuit și Biblioteca Universității Oradea, precum și Biblioteca Județeană „Gheorghe Șincai", mulțumim acestor instituții pentru înțelegerea de care au dat dovadă.
„Vatra Românescă" - filiala Bihor aduce mulțumiri dlui prefect Claudiu Pop care ne-a sprijinit în permanență, dlui primar, prof. ing. Ilie Bolojan și viceprimar Ovidiu Mureșan, care ne-au finanțat transportul cărților, fără ajutorul dânșilor cărțile noastre nu puteau ajunge la Chișinău.
Bucuria a fost imensă la sosirea cărților în suburbiile Chișinăului, în orașul vinului Cricova, care a devenit acum orașul cărților românești. În 31 iulie, de Ziua Limbii Române, a fost sărbătorit evenimentul, cu participarea vicepreședintelui regiunii Chișinău, a directorului bibliotecii din Chișinău, prof. Mariana Hârjevschi, coordonatorul acțiunii în Republica Moldova, a primarului orașului, ing. Guțan Valentin. Neputând participa la festivități din motive obiective, am trimis un mesaj către frații mei din orașul Cricova, mesaj prezentat publicului de către prietenul nostru, acad. Nicolae Dabija, care cu această ocazie a propus conducerii orașului ca biblioteca să se numească „Vatra Românească" Bihor. Mesajul a fost înregistrat ca document oficial la Biblioteca orașului și la  Primăria orașului Cricova, drept mulțumire. Oficialitățile orașului ne-au adresat invitația permanentă de a vizita orașul Chișinău, suburbia sa Cricova.
Așadar, avem satisfacția că noi, cei din județul Bihor, am produs o imensă bucurie românilor din orașul Cricova, primarul orașului ne-a transmis un mesaj de mulțumire pentru că am dus cartea românească în orașul lui, carte care poate sădi sentimente mari de iubire de țară, frumosul care vine de la Dumnezeu, frumosul românesc va crește, având carte românească, tinerii vor avea acces la cultură. Cartea se va arăta tuturor, cu singura condiție ca ea să fie deschisă, citită, este drumul luminos ce poate duce la păstrarea identității naționale. Folosul cărții este colosal, te îmbie să fii generos, te poate face să trăiești altă viață, să fii mai bun, mai român, mai iubitor de oameni, dar mai ales iubitor de frați. Frumosul se arată tuturor românilor, indiferent unde vremelnic se află, nu ascunde adevărul, deschizând cartea deschidem ochii către frumos, către cultura universală. Iată deci din Podul de flori am făurit podul de cărți, glasul iubirii pentru Basarabia a intrat în piepturile noastre, dorul nostru de dor, dorul de Basarabia, trimiterea de cărți îi invită și învață pe frații noștri să vină acasă pe vecie, cu Basarabia cu tot, să înlăturăm pentru totdeauna granițele nedrepte. Mesajul nostru străbătut de glasul iubirii pentru Basarabia a răsunat la Cricova, înaltele sentimente exprimate de oficialități ne-au legat sufletește de frații noștri din Republica Moldova, am înțeles și auzit „plânsul neamului", dorul nostru de frumoasa Basarabie, de frații din Basarabia. Dar voi fi mulțumit când toată țara, toate județele țării vor participa la sărbătorirea limbii române în Republica Moldova. Treptele speranței vor putea atunci să devină realitate, glasul iubirii noastre pentru Basarabia să răsune, iar bucuroși, fericiți vom fi când Basarabia va veni pe vecie acasă.
Haideți cu toții să adunăm Þara cea Mare la un loc, țara noastră, sfânta noastră România.
Prof. Teodor DAVID,
vicepreședinte „Vatra Românescă" - Filiala Bihor

Trimite email

luni, 9 decembrie 2019