Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
31 octombrie 2025

Pe 1 noiembrie are loc cel mai amplu eveniment educațional de robotică din România, dedicat elevilor pasionați de tehnologie, programare și inovație:
Finala Concursului Național de Robotică Nextlab.tech 2025 (P)
Sâmbătă, 1 noiembrie 2025, are loc la Palatul ASE din București, Piata Romana 6, finala Concursului Național de Robotică Nextlab.tech 2025. Noutatea acestei ediții este că elevii vor expune proiectele lor pentru public pe durata întregii zile, oferind vizitatorilor ocazia să descopere inovațiile lor în mod direct.
Concursul este organizat de Asociația ,,Clubul Informaticii Economice – CyberKnowledgeClub” (CKC), fondată de cadre didactice ale Facultății de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică, ASE București, în parteneriat cu Colegiul Național ,,Sf. Sava” din București. Banca Comercială Română este sponsor principal la nivel național al acestui program, alături de care contribuie și compania SAP România si EdAstra Tech.
Sprijinul logistic este oferit de start-up-ul Nextlab.tech.
Nextlab.tech este cel mai mare concurs de robotică din România și este înregistrat în calendarul Ministerului Educației și Cercetării.
La acest eveniment educațional de robotică din România, dedicat elevilor pasionați de tehnologie, programare și inovație sunt așteptați sute de tineri din întreaga țară care își vor prezenta creațiile în cadrul probelor de Robotică Creativă, Robotică Sustenabilă și Verde, Line Follower și Labirint.
Participanții vor avea în continuare ocazia să își testeze roboții și să participe la sesiuni de jurizare organizate de specialiști din domeniul IT și educațional. Punctajele vor fi anunțate la finalul zilei, iar festivitatea de premiere se va desfășura a doua zi în format hibrid.
Vizitatorii sunt bineveniți să participe și să exploreze lumea fascinantă a roboticii educaționale.
Agenda finalei Concursului Național de Robotică Nextlab.tech 2025
Data: 1 – 2 noiembrie 2025
Locația: Academia de Studii Economice din București (ASE) – Piața Romană 6, et. 3-4, București 010552
Sâmbătă, 1 noiembrie 2025
8:00 –9:00 – Acces invitați și participanți / Deschiderea înscrierilor
9:00 – 9:30 – Festivitatea de deschidere (în AMFITEATRU I din clădirea Ion N Angelescu ASE)
9:30 – 10:00 – Pregătirea proiectelor pentru prezentare în zonele alocate de organizatori
10:00 – 13:00 – Jurizarea proiectelor (program specific în funcție de probă)
13:00 – 13:30 – Pauză de masă
13:30 – 17:00 – Jurizarea proiectelor (program specific în funcție de probă)
17:15 – Termen limită pentru depunerea contestațiilor

18:00 – Afișarea rezultatelor parțiale (la probele concursului)
18:00 – 18:45 – Organizarea și desfășurarea probelor de baraj
Duminică, 2 noiembrie 2025
10:00 – Afișarea rezultatelor finale pe site-ul oficial al concursului:
12:00 – Premierea participanților în format hibrid.
Vă așteptăm să fiți alături de tinerii inovatori care modelează viitorul roboticii în România!

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
6 mai 2025

Studenții, masteranzii și doctoranzii ar putea primi burse de studiu în străinătate, printr-un concurs național organizat de Ministerul Educației – proiect de Hotărâre de Guvern

Tinerii români interesați să studieze în afara țării ar putea să primească burse finanțate din bugetul de stat și din fonduri speciale ale Ministerului Educației și Cercetării, potrivit unui proiect de Hotărâre de Guvern pus în consultare publică. Bursele sunt destinate pentru licență, masterat, doctorat, dar și pentru cercetare sau cursuri de vară și vor fi acordate prin concurs național, prevede proiectul.
Fondul de burse „se poate constitui atât din sume de la bugetul de stat cât și din veniturile proprii ale Ministerului Educației și Cercetării provenite din procentul de 5% din încasările în valută aferente taxelor percepute de instituțiile de învățământ superior de stat de la studenții și cursanții străini”, este menționat în proiectul de hotărâre.
Bursele în străinătate pot acoperi, total sau parțial, cheltuielile cu taxele de școlarizare, cazare, hrană, întreținere în străinătate etc.
Potrivit notei de fundamentare, bursele vor fi disponibile pentru:
studii universitare complete și parțiale de licență, de masterat și de doctorat;
studii postuniversitare și postdoctorale;
stagii de cercetare/specializare;
stagii de formare postuniversitară și postdoctorală;
cursuri de vară.
Bursele se vor obține prin concurs național organizat de Ministerul Educației și Cercetării, iar regulamentul de concurs urmează să fie elaborat.
Numărul de luni de bursă, tipurile de bursă, domeniile pentru care se acordă bursele, precum și cuantumul bursei lunare, în euro, pe țări/pe tip de bursă se vor stabili anual prin ordin al ministrului Educației și Cercetării, care se publică în Monitorul Oficial al României.
Mai mult, „Ministerul Educației și Cercetării asigură o sumă necesară acoperirii
asigurării medicale, doar în cazul în care aceasta nu este acoperită de regulamentele
europene în vigoare, precum și transportul internațional din România până la locul de
stagiu și retur, o singură dată pe an universitar, dacă acesta nu este asigurat de partea
primitoare”, mai este menționat în documentul oficial.
Domeniile de interes pentru România, pentru care vor fi acordate bursele, sunt următoarele:
energie; bioeconomie; tehnologia informațiilor și a comunicațiilor; spațiu și securitate; mediu și schimbări climatice; eco-nano-tehnologii și materiale avansate; sănătate…

Revista de cultură „Curtea de la Argeș” - numărul 10

De Ziua Oradei, dl rector Ioan Dzițac ne propune să lecturăm măcar 32 de pagini

Revista de cultură „Curtea de la Argeș” - numărul 10

Și dacă tot este astăzi (12 octombrie) Ziua noastră, a orădenilor, distinsul rector al Universității Agora, dl profesor univ. dr. Ioan Dzițac, ne propune spre lecturare Revista de cultură „Curtea de la Argeș", care pe luna octombrie a ieșit în 32 de pagini; în mod normal (și obișnuit), revista are doar 24 de pagini.

Editorialul d-lui redactor-șef Gheorghe Păun, un înțelept și un român între români (cu sânge pur românesc și cu minte de eminescian), articolul intitulat „Vorbe despre Þară", ne pune la suflet mai multe fapte (pentru că tot domnia sa ne spune că „uneori și vorbele sunt fapte, au greutate de lucrare"). În demersul său jurnalistic, întru sensibilizarea cititorului, dl academician pornește de la cunoscuta formulare, care place mult unora, zicem noi: „Inima României bate în Ardeal" (variantă: „la Cluj"). Dacă ne este permis am adăuga și alte formulări (izvorâte din mult patriotism și mândrie locală: Dacă Bihorul este mincea, cum ar spune un bănățean, atunci Banatul este fruncea"). Și după o „incursiune" și prin alte orașe (regiuni) și organe ale corpului uman, drumurile toate duc... tot la Eminescu și la Regele Mihai. Cel dintâi spune: „Dragostea de țară nu înseamnă iubirea de țărână, ci iubirea strămoșilor, a istoriei", iar celălalt Mihai, Regele: „România nu este moștenită de la strămoși, ci împrumutată de la urmași".
„Trăiască nația!"
La rândul său, distinsul academician Gheorghe Păun ne plasează corect și strategic și pe noi, „între cele două instanțe: strămoșii și urmașii, la severă și neîntreruptă judecată", amintindu-ne că „salutul obișnuit al lui Eminescu, atunci când se întâlnea cu un cunoscut pe stradă, era: „Trăiască nația!" (iar în replică, răspunsul venea: „Sus cu dânsa!"). Dumnezeu să o țină întreagă! („pielea", nația și România) - vorba editorialistului (Gh.Păun).
Și în celelalte 32 de pagini, veți găsi multă substanță cenușie, vorbe de duh, vibrație și tone de informație, de la: Domnul Eminescu; Horia Bădescu - Dumnezeu nu joacă zaruri; Marian Nencescu - Răsplata perseverenței; Isabela Vasiliu-Scraba - Două traduceri trădătoare în cărțile lui Cioran; Acad. Răzvan Theodorescu - Un veac valah între martiri și trădări; serialul Brâncoveanu 300; Gen. Mihail Orzeață - „Experimentul" Ucraina; Theodor Codreanu - Iarăși despre identitate; Octavian D. Curpaș - Temniță pentru spovedanie; Nicolae Melinescu - Românul dintre stele (de vorbă cu Dumitru-Dorin Prunariu); Florian Copcea - Personalitatea europeană a lui Eminescu, văzută de marii critici (II); Vasile Bahnaru - Despre preocupările de lingvistică ale lui Mihai Eminescu (II); Cătălin Beldea - 10 secunde; Raia Rogac: Nicolae Dabija - Condeiul trebuie să fie lancea lui Ahile...; Maria Vaida - Cu Nicolae Dabija, pe drumul către Biserică; Maria Margareta Labiș - Moartea căprioarei, la 60 de ani; Mircea Opriță - Comedii din vechile cenacluri.
Și mulți alții...
Pentru o plăcută zăbavă, citiți revista la adresa: www.curteadelaarges.ro
 Ovidiu Dan     

Trimite email
vineri, 31 octombrie 2025, 08:33:15 Ora standard a Europei de Est

Poza zilei

Invitație BestMusic

Duminică, 23 noiembrie,
AZTECA - Lansare ,,ÎNGER & D3MON" la Quantic, București.
Deci: duminică, 23 noiembrie 2025, de la ora 19.00 - Înger și demon...