Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
12 martie 2024

Peste 12.000 de profesori și aproape 170.000 de elevi și studenți, parte din proiectele educaționale ale organizației Școala de Valori, în cei 14 ani de activitate (P)
Într-o lume într-o continuă schimbare, Școala de Valori continuă și ea să își împlinească misiunea de a călăuzi tinerii să învețe să devină creatorii propriilor vieți. Cu o experiență de 14 ani în crearea de proiecte educaționale, Școala de Valori a impactat pozitiv viața celor aproape 170.000 de elevi și studenți, precum și a celor aproximativ 12.000 de profesori.
Școala de Valori este o asociație non-guvernamentală înființată în 2009, care și-a oficializat activitatea în 2010, începând cu proiectul GROW, acum cunoscut sub numele de growedu.ro. Începând cu anul trecut, asociația și-a extins misiunea și în Diasporă. L’école des Valeurs este primul avanpost Școala de Valori în spațiul european, cu scopul de a susține dezvoltarea personală și profesională a românilor care trăiesc în Diasporă: https://lecoledesvaleurs.eu/ .

Școala de Valori rămâne implicată în susținerea educației la nivel european și în implementarea de proiecte Erasmus Plus, cu accent pe integrarea tinerilor pe piața muncii, deoarece învățarea continuă centrată pe valori este cheia cu care tinerii pot să-și atingă sau, de ce nu, să își depășească potențialul maxim.

În decursul celor 14 ani, Școala de Valori a fost alături de elevii din școala primară la cei din liceele tehnologice sau teoretice, i-a susținut în procesul de alegere a traseului educațional și de carieră. Studenții au cunoscut procesul de transformare al proiectelor Școala de Valori și, acum, sunt gata să fie antreprenori sau angajați cu competențe antreprenoriale, care știu că locul lor este într-un domeniu care să fie în armonie cu abilitățile lor personale. Pentru că profesorii sunt cheia dezvoltării elevilor, Școala de Valori se implică în crearea unor experiențe educaționale unice, interactive și inspiraționale, care vizează nu doar formarea inițială dar și pe cea continuă, adresând competențele de care au nevoie pentru a lucra cu elevii contemporani.

Credem cu tărie în puterea oamenilor de autodepășire...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 februarie 2024

Statul plătește suplimentar 56 de universități de stat și particulare, în acest an, ca să formeze peste 32 de mii de viitori profesori. Cea mai mare creștere față de anul universitar precedent e la Universitatea din Oradea – 700 de locuri în plus

În anul universitar 2023-2024, statul vrea să formeze peste 32.200 de studenți care ar putea să devină profesori, potrivit datelor din ordinul ministrului Educației nr. 6.234/2023. Este vorba despre ordinul prin care a fost aprobată lista universităților cu programe de formare psihopedagogică. Numărul locurilor a crescut cu aproape 20% față de anul trecut, cu mențiunea că anul trecut în listă nu figura numărul de locuri pentru o serie de universități, iar o universitate particulară este nouă pe această listă – Universitatea „Tibiscus” din Timișoara, care primește 100 de locuri.
Amintim că 56 de universități vor organiza programe de formare psihopedagogică pentru profesori, în anul universitar 2023-2024. Acest lucru înseamnă că pot fi școlarizați 32.250 de studenți care vor să devină profesori.

În anul universitar 2023-2024, la fel ca în fiecare an, universitățile cu cei mai mulți studenți care pot fi școlarizați sunt următoarele:

Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca – 3.500;
Universitatea din București – 3.000;
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași – 2.400;
Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București – 1.600;
Universitatea din Craiova – 1.500;
Universitatea din Oradea – 1.500;
Universitatea de Vest din Timișoara – 1.500;
Universitatea „Transilvania” din Brașov – 1.100;
Academia de Studii Economice din București – 1.000;
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu – 1.000;
Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava – 1.000;
În anul universitar 2022-2023, numărul maxim de studenți care au putut fi școlarizați a fost de 26.880. Creșterea cu 5.370 de studenți este influențată de faptul că pe lista de anul trecut în dreptul a 6 universități era afișat „N/A”. Dacă aceste 6 universități și-a menținut cifra de școlarizare pentru modulul psihopedagogic, atunci noutățile ar fi doar în dreptul Universității Tehnice de Construcți București, care primește 50 de locuri în plus, la Univeristatea din Oradea, care are o creștere de 700 de locuri și la Universitatea din Petroșani – 30 de locuri în plus.

Regulile de finanțare pentru universități prevăd că pentru un student la licență, care urmează modulul de pregătire pedagogică, instituția de învățământ primește cu 16% din alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar mai mult decât pentru un student care nu urmează acest modul. Pentru un student la master, care urmează de regula modului II pedagogic, finanțarea este cu 32% peste alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar.

22 martie – Ziua mondială a apei

Apa - izvorul vieții

22 martie – Ziua mondială a apei

Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite, în cadrul Conferinței Națiunilor Unite asupra Mediului Înconjurător, de la Rio de Janeiro, din anul 1992, a declarat ziua de 22 martie ca Ziua mondială a apei (prin Rezoluția nr. 47/193 din 22 decembrie 1992), în scopul conștientizării guvernelor, a populației în general, asupra faptului că apa nu este o resursă inepuizabilă, iar dezvoltarea resurselor de apă contribuie la productivitatea economică și la bunăstarea socială.

Ziua mondială a apei este sǎrbǎtoritǎ începând cu anul 1993...
Pornind de la faptul cǎ în mai puțin de un secol, populația mondială a crescut de 3 ori, iar consumul de apă de 6 - 7 ori, tema lansatǎ pentru acest an este : “ Luptând împotriva deficitului de apă”.
Pornind de la faptul că apa dulce reprezintă doar 3% din totalul apei existente pe Terra, cercetările actuale sunt direcționate spre repartizarea judicioasă și economisirea rezervelor existente, dar și spre extinderea soluțiilor tehnice de desalinizare a apei mărilor și oceanelor, la prețuri acceptabile.
Cea mai mare cantitate de apă dulce se folosește în agricultură (70%), în industrie (20%), iar pentru consumul casnic (10%).
In Europa, aproximativ 41 milioane de oameni suferǎ de pe urma lipsei de apǎ potabilǎ, iar alte 85 milioane de persoane nu au acces la canalizare sau instalații sanitare.
Comunitatea Internaționalǎ a decis, cu ocazia Summitului Mondial pentru Dezvoltare Durabilǎ, care a avut loc în anul 2002 la Johannesburg (Africa de Sud), reducerea la jumǎtate, pânǎ în anul 2015, a numǎrului de persoane lipsite de apǎ și a proporției persoanelor fǎrǎ acces la utilitǎți sanitare
( estimate în prezent la 2,3 miliarde).
Conform datelor din Raportul privind starea mediului în județul Bihor în 2006, întocmit de A.P.M. Bihor, pe baza datelor furnizate de A. N. “Apele Române”, Direcția Apelor Crișuri Oradea, instituția care se ocupǎ de gospodǎrirea apelor din bazinul hidrografic “Crișuri”, resurse de apă teoretice, la nivelul bazinului hidrografic, sunt de 3116,4 mil. mc iar resurse de apă utilizabile sunt de 744,734 mil. mc. Resursele de apă de suprafață în bazinul Crișurilor sunt de 395 mil. mc/an, având o lungime totală 3573 km.
Râurile din cuprinsul județului aparțin bazinului hidrografic al Crișurilor, fiind reprezentate prin Barcău, Crișul Repede, Crișul Negru și afluenții acestora.
Principalele cursuri de apă sunt: Crișul Repede (101 km pe teritoriul județului și 148 km pe teritoriul țării), Crișul Negru (135 km și 144 km), Barcău (68 km și 118 km).
Principalele lacuri din județ sunt cele de la Cefa (598 ha), Tămașda – Ciumeghiu (200 ha), Homorog – Mădăras (95 ha) și Inand – Cefa (30 ha).
Lacurile naturale sunt într-un număr foarte redus, fiind un element nesemnificativ în peisajul județului. Acestea sunt: Lacul Șerpilor și Lacul cu Stuf de lângă Salonta, Peța –Lacul cu nuferi (apa termală), Lacul Tăul Mare din Munții Bihor.
Mai importante sunt lacurile artificiale realizate pentru satisfacerea unor cerințe economice. În acest sens exemplificăm amenajările piscicole din vecinătatea localității Cefa (cca. 700 ha), Tămașda (200 ha), Homorog (cca. 105 ha), Mădăras (cca. 30 ha). Acestora li se adaugă acumulările cu scop complex: Leșu de pe Valea Iadului (28,3 mil.m3), Tileagd, de pe râul Crișul Repede, acumulările nepermanente Șimian (4,6 mil. m3), Galoș Petreu (46 mil. m3) de pe Valea Ierului, precum și o serie de acumulări locale pentru satisfacerea necesarului de apă în irigații, alimentare cu apă sau pentru atenuarea viiturilor (Vășad, Valea lui Mihai, Diosig, Sălacea, Gepiu, Călacea).
Activități educative
Pentru marcarea acestei zile, în municipiul Oradea se desfǎșoarǎ o serie de activitǎți educative inițiate de Palatul Copiilor și Elevilor din mun. Oradea, Școala cu cls. I-VIII „Decebal” și Liceul Teologic Greco – Catolic. La aceste activitǎți vor participa specialiști din cadrul Agenției pentru Protecția Mediului Bihor și din cadrul Direcției Apelor Crișuri Oradea, care vor prezenta elevilor semnificația acestei zile și mǎsurile pe care fiecare dintre noi le putem lua pentru folosire durabilǎ a resurselor de apǎ.
Programul acestor activitǎți este urmǎtorul:
Miercuri, 21 martie, la ora 14, la sala festivǎ a Palatului Copiilor și Elevilor - „ Apa este viațǎ” – activitǎți interactive cu elevii din cadrul Cercului de Protecția Mediului, coordonați de prof. Felicia Goina, împreunǎ cu elevii claselor I D și F de la Școala cu cls. I-VIII „Dacia” Oradea;
Joi, 22 martie, ora 10, la Școala cu cls. I-VIII „Decebal”  - activitǎți educative dedicate Zilei Mondiale a Apei la care vor participa elevi din clasele I-IV, împreunǎ cu elevi de la sistemul „Step by step” (organizator, înv. Emilia Huza).
Tot joi, 22 martie, membrii cercului Chimie experimetală „Nymphaea” de la Palatul Copiilor și Elevilor vor vizita laboratoarele destinate analizelor chimice de la Agenția pentru Protecția Mediului. Și nu în ultimul rând, la Grădinița nr. 27 „Voinicel”, va avea loc o activitate demonstrativă sugestiv intitulată „Apa-izvorul vieții”.
Sǎrbǎtorirea acestei zile s-a dovedit a fi o ocazie bunǎ pentru a reaminti tuturor cât de importante sunt eforturile concrete pentru a oferi spre consum apǎ potabilǎ, precum și identificarea problemelor și gǎsirea de soluții pentru rezolvarea acestor probleme.
În evoluția civilizației, un rol determinant îl are și cantitatea și calitatea apei. În jurul surselor de apǎ, de-a lungul timpului, s-au dezvoltat comunitǎți umane. În obiceiurile popoarelor, cultul pentru apǎ este pus alǎturi de cel al vieții și al viitorului.
ing. Felicia Enache

Trimite email
marți, 19 martie 2024, 06:02:39 Ora standard a Europei de Est