Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

31 octombrie 2025

Pe 1 noiembrie are loc cel mai amplu eveniment educațional de robotică din România, dedicat elevilor pasionați de tehnologie, programare și inovație:
Finala Concursului Național de Robotică Nextlab.tech 2025 (P)
Sâmbătă, 1 noiembrie 2025, are loc la Palatul ASE din București, Piata Romana 6, finala Concursului Național de Robotică Nextlab.tech 2025. Noutatea acestei ediții este că elevii vor expune proiectele lor pentru public pe durata întregii zile, oferind vizitatorilor ocazia să descopere inovațiile lor în mod direct.
Concursul este organizat de Asociația ,,Clubul Informaticii Economice – CyberKnowledgeClub” (CKC), fondată de cadre didactice ale Facultății de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică, ASE București, în parteneriat cu Colegiul Național ,,Sf. Sava” din București. Banca Comercială Română este sponsor principal la nivel național al acestui program, alături de care contribuie și compania SAP România si EdAstra Tech.
Sprijinul logistic este oferit de start-up-ul Nextlab.tech.
Nextlab.tech este cel mai mare concurs de robotică din România și este înregistrat în calendarul Ministerului Educației și Cercetării.
La acest eveniment educațional de robotică din România, dedicat elevilor pasionați de tehnologie, programare și inovație sunt așteptați sute de tineri din întreaga țară care își vor prezenta creațiile în cadrul probelor de Robotică Creativă, Robotică Sustenabilă și Verde, Line Follower și Labirint.
Participanții vor avea în continuare ocazia să își testeze roboții și să participe la sesiuni de jurizare organizate de specialiști din domeniul IT și educațional. Punctajele vor fi anunțate la finalul zilei, iar festivitatea de premiere se va desfășura a doua zi în format hibrid.
Vizitatorii sunt bineveniți să participe și să exploreze lumea fascinantă a roboticii educaționale.
Agenda finalei Concursului Național de Robotică Nextlab.tech 2025
Data: 1 – 2 noiembrie 2025
Locația: Academia de Studii Economice din București (ASE) – Piața Romană 6, et. 3-4, București 010552
Sâmbătă, 1 noiembrie 2025
8:00 –9:00 – Acces invitați și participanți / Deschiderea înscrierilor
9:00 – 9:30 – Festivitatea de deschidere (în AMFITEATRU I din clădirea Ion N Angelescu ASE)
9:30 – 10:00 – Pregătirea proiectelor pentru prezentare în zonele alocate de organizatori
10:00 – 13:00 – Jurizarea proiectelor (program specific în funcție de probă)
13:00 – 13:30 – Pauză de masă
13:30 – 17:00 – Jurizarea proiectelor (program specific în funcție de probă)
17:15 – Termen limită pentru depunerea contestațiilor

18:00 – Afișarea rezultatelor parțiale (la probele concursului)
18:00 – 18:45 – Organizarea și desfășurarea probelor de baraj
Duminică, 2 noiembrie 2025
10:00 – Afișarea rezultatelor finale pe site-ul oficial al concursului:
12:00 – Premierea participanților în format hibrid.
Vă așteptăm să fiți alături de tinerii inovatori care modelează viitorul roboticii în România!

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

6 mai 2025

Studenții, masteranzii și doctoranzii ar putea primi burse de studiu în străinătate, printr-un concurs național organizat de Ministerul Educației – proiect de Hotărâre de Guvern

Tinerii români interesați să studieze în afara țării ar putea să primească burse finanțate din bugetul de stat și din fonduri speciale ale Ministerului Educației și Cercetării, potrivit unui proiect de Hotărâre de Guvern pus în consultare publică. Bursele sunt destinate pentru licență, masterat, doctorat, dar și pentru cercetare sau cursuri de vară și vor fi acordate prin concurs național, prevede proiectul.
Fondul de burse „se poate constitui atât din sume de la bugetul de stat cât și din veniturile proprii ale Ministerului Educației și Cercetării provenite din procentul de 5% din încasările în valută aferente taxelor percepute de instituțiile de învățământ superior de stat de la studenții și cursanții străini”, este menționat în proiectul de hotărâre.
Bursele în străinătate pot acoperi, total sau parțial, cheltuielile cu taxele de școlarizare, cazare, hrană, întreținere în străinătate etc.
Potrivit notei de fundamentare, bursele vor fi disponibile pentru:
studii universitare complete și parțiale de licență, de masterat și de doctorat;
studii postuniversitare și postdoctorale;
stagii de cercetare/specializare;
stagii de formare postuniversitară și postdoctorală;
cursuri de vară.
Bursele se vor obține prin concurs național organizat de Ministerul Educației și Cercetării, iar regulamentul de concurs urmează să fie elaborat.
Numărul de luni de bursă, tipurile de bursă, domeniile pentru care se acordă bursele, precum și cuantumul bursei lunare, în euro, pe țări/pe tip de bursă se vor stabili anual prin ordin al ministrului Educației și Cercetării, care se publică în Monitorul Oficial al României.
Mai mult, „Ministerul Educației și Cercetării asigură o sumă necesară acoperirii
asigurării medicale, doar în cazul în care aceasta nu este acoperită de regulamentele
europene în vigoare, precum și transportul internațional din România până la locul de
stagiu și retur, o singură dată pe an universitar, dacă acesta nu este asigurat de partea
primitoare”, mai este menționat în documentul oficial.
Domeniile de interes pentru România, pentru care vor fi acordate bursele, sunt următoarele:
energie; bioeconomie; tehnologia informațiilor și a comunicațiilor; spațiu și securitate; mediu și schimbări climatice; eco-nano-tehnologii și materiale avansate; sănătate…

Mesajul lui Alex. Ștefănescu către copii și tineri: „Redescoperiți literatura!”

De la deviza „Hai să ne bucurăm împreună de frumusețea literaturii!” la…


Mesajul lui Alex. Ștefănescu către copii și tineri: „Redescoperiți literatura!”
Copiii și tinerii orădeni l-au cunoscut anul trecut pe reputatul critic literar Alex. Ștefănescu, tot în sala mare a Primăriei Oradea, ca un mare pasionat de literatură.

„Când eram copil și am descoperit literatura, mi s-a părut ceva atât de frumos, încât am hotărât, cu un egoism ingenuu, să nu mai vorbesc nimănui de existența ei. Voiam ca literatura să rămână numai a mea"; cu trecerea anilor, însă, „am ajuns, dimpotrivă, să doresc ca toată lumea să se bucure de frumusețea literaturii"; iar deviza și îndemnul domniei sale pentru copii și tineri este: „Hai să ne bucurăm împreună de frumusețea literaturii!" - Redescoperiți literatura!"

Întâlnirea de miercuri (22 octombrie 2014), de la Primăria Oradea, a fost organizată de Fundația Academia Civică Bihor, Primăria Municipiului Oradea și Direcția Județeană pentru Cultură Bihor.

Dintru început, directorul Direcției Județene pentru Cultură Bihor,, dl Lucian Silaghi, i-a asigurat pe micii pasionați de literatură prezenți în număr impresionant la „ora specială de literatură" a distinsului critic literar, că nu vor regreta alegerea făcută, pentru că „o seară alături de domnul profesor Alex. Ștefănescu este o seară de neuitat". „Din momentul în care veți citi această carte, extrem de generoasă..., veți înțelege că domnul profesor Alex. Ștefănescu este și un pedagog deosebit. În paginile acestei cărți, veți vedea referințe concrete la manualele dumneavoastră de limba și literatura română...

Domnul Alex. Ștefănescu transmite un mesaj extraordinar în paginile acestei cărți, „Redescoperiți literatura!" (mesaj către tineri), faptul că a avea o cultură generală, a citi, prin acest gest pe care eu îl numesc sacru, este o garanție a succesului dumneavoastră în viață".

În calitatea sa de moderator, domnișoara profesor dr. Ioana Revnic, profesor de limba și literatura română la Școala Gimnazială „Oltea Doamna", autor al cărții „Convorbiri cu Alex. Ștefănescu", lansate anul trecut, le-a relatat copiilor cum a reușit domnia sa să se apropie de poezia lui Nichita Stănescu, citindu-l pe Alex Ștefănescu. Pe Alex. Ștefănescu l-a prezentat ca fiind autor a mii de articole, „a publicat 24 de cărți, a avut emisiuni TV, a scris „Istoria literaturii române contemporane" (cu peste 4 milioane de semne, 1.500 de ilustrații și o greutate de aproape 3 kilograme - dacă mai adăuga și o „erată", vorba dlui Silaghi) și pregătește o a doua ediție a Istoriei literaturii (probabil că aceea va cântări 4 kilograme sau mai puțin). Dl profesor Ion Simuț (...) l-a asemănat cu „o mașină de citit". Dar și cu „o mașină de scris", adăugăm noi, apropo de istorioara cu crâșmarul, pe care am gustat-o cu toții, aflată chiar din gura criticului literar.

Alex. Ștefănescu este „cel mai controversat critic literar"

În prezentarea lui Alex. Ștefănescu și a cărții (dedicate tinerilor), Dan-Liviu Boeriu (cronicar literar al revistei „Literatura de azi") a spus: „Din punctul meu de vedere (...), Alex. Ștefănescu este interesant și pentru că este cel mai controversat critic literar din ultimii 50 (...40, 30) de ani. Mă gândeam că dacă revistele de scandal vor dori vreodată să-și extindă domeniul și asupra criticilor literari, Alex. Ștefănescu va fi, cu siguranță, victima paparazzilor. Alex. Ștefănescu este, cred, cel mai citit de public critic literar. Și aceasta din două motive: o dată pentru că toate criticile care i s-au adus de către confrați (o anumită parte a presei culturale), în ochii cititorilor lui, se convertesc în calități (...). Alex. Ștefănescu nu dorește prin cărțile lui (de critică literară) să intimideze, ci să-l apropie pe cititor de misterul cărții. Pe de altă parte, ceea ce îl face interesant pe Alex. Ștefănescu este modul ludic pe care l-a imprimat actului lecturii. Și aici există o pățanie, să-i spun, chiar din studenție, când Alex. Ștefănescu trimitea la poșta redacției „Contemporanul" poezii cu pseudonimul Ioana Matei...

„Este cea mai cuminte carte a lui Alex. Ștefănescu"

Vorbind despre cartea lansată (Mesaj către tineri. Redescoperiți literatura!), Dan-Liviu Boeriu o consideră drept „cea mai cuminte carte a lui Alex. Ștefănescu. Pentru că ne-a obișnuit ca în ultimii ani, cel puțin, aproape toate aparițiile editoriale ale criticului să fie discutate, disputate și foarte comentate... Este o schimbare de optică extraordinară. Adică, în copilărie Alex. Ștefănescu a dorit să țină literatura doar pentru el, și-a dat seama acum, în anii maturității, că ea trebuie împărtășită și celorlalți. Este un act de altruism al criticului, iar din acest punct de vedere, cred că ea reprezintă o predare de ștafetă. Alex. Ștefănescu a citit mai bine de o jumătate de secol, fiind un cititor profesionist (...), iar acum încearcă să paseze, nu responsabilitatea, să le sugereze celor care vin din urmă că sunt părtași la un miracol de care nici măcar nu au habar și că trec în fiecare zi pe lângă carte fără măcar să o atingă.

„Cartea (sa) are valoarea morală a unui testament literar"

Cartea este, de fapt, are valoarea morală a unui testament literar. Pentru că Alex. Ștefănescu comprimă aici toate ideile și toate părerile pe care le are despre carte, despre lectură și despre literatură, în general. Poți să afli din această carte că talentul nu este niciodată suficient...Că literatura nu a fost inventată, așa cum cred cei din școală, datorită manualelor, ca un obiect de studiu, și ca să fie o corvoadă, ci a fost inventată ca să le facă oamenilor plăcere. Critica literară nu este o știință... Cartea reprezintă o demontare succesivă de clișee cu care oamenii au întâmpinat și continuă să întâmpine literatura. Ea dezvoltă textul unei conferințe pe care Alex Ștefănescu a ținut-o chiar și aici la Oradea anul trecut (...) cu titlul „Ce trebuie să știe un tânăr despre literatură". Textul acelei conferințe, dezvoltat, bineînțeles, este această carte. Alex. Ștefănescu vă arată și ce nu este literatura, în câteva pagini".

„Ce nu-mi place la..."

Revenind la microfon, Ioana Revnic ne-a dezvăluit (ne-a furnizat o informație, în premieră) că Alex. Ștefănescu va deschide o rubrică într-un ziar de mare tiraj, intitulată „Ce nu-mi place la..." Iar amănuntele ne-au fost furnizate chiar de criticul însuși.

„Vreau să-i iau pe cei mai importanți scriitori pe care i-am lăudat o viață întreagă și să arăt că există la fiecare și ceva care nu-mi place. Ceva care nu se spune niciodată. Ceva care trebuie spus. Știu că o să iasă iar scandal, dar sunt obișnuit cu scandalul. Mi-am făcut și o casă la țară. Stau ascuns acolo și mă feresc de represalii".

„Nu am entuziasmul necesar să vorbesc despre mine"

Provocat și tras de limbă de Ioana Revnic, Alex. Ștefănescu nu s-a mai lăsat așteptat și s-a „dezlănțuit" până la urmă: „Nu am entuziasmul necesar să vorbesc despre mine, fiindcă, în general, te simți ridicol când vorbești despre tine. Este plăcut să-i auzi pe alții cum te laudă. Aș asculta la nesfârșit. Mi se par foarte inteligenți cei care mă laudă și sunt mândru că mă aflu aici în compania unor oameni de valoare (flatându-i, pe rând, pe cei trei membri ai prezidiului)".

De la „mașina de citit"... la mașina de scris

Dintre întâmplările din tinerețe, maestrul ne-a relatat episodul cu crâșmarul și mașina de scris. Ca tânăr absolvent de facultate (la 23 de ani), ajunge să predea la o școală rurală, departe de „centru" (Capitală) și dorind să se știe în comună că scrie la ziar, în București, le-a prezentat dovezi directorului școlii și primarului. În scurt timp, tot satul a aflat, și așa și-a câștigat, peste noapte, autoritate și un respect nemărginit. „Și mai ales se bucurau că scriu mereu despre oameni de care nu auziseră niciodată, despre Arghezi, despre Eminescu. Iar ei treceau neobservați. Le era frică să nu scriu despre ei, că slavă Domnului, aș fi avut ce să scriu. Iar crâșmarul satului, în semn de omagiu, îmi așeza pe pragul casei unde stăteam în gazdă câte două sticle de bere (...). Odată l-am prins când le așeza. „Domnule, zic, vreau să vă mulțumesc sau să vă dau un cadou". „Nu, nu, nu, zice, sunt foarte mândru că aduc bere unui om care scrie la ziar". Și-i zic: Poftim înăuntru! Intră și vede cutia neagră a mașinii mele de scris. Și zice: „Ce-i acolo?" Zic: mașina de scris. „Cum adică mașina de scris?" Nu văzuse în viața lui o mașină de scris. „A..., zice, aveți o mașină de scris! Eu credeam că dumneavoastră scrieți articolele"! „Din acel moment nu mi-a mai adus bere și nimeni în sat nu m-a mai respectat. Adică s-au lămurit cu mine, că nu scriu eu articolele".

Din vorbă în vorbă, Alex. Ștefănescu ne-a spus cum sunt văzuți și apreciați scriitorii de astăzi: „Scriitorii de astăzi nu sunt atât de importanți, deși foarte mulți vor să devină scriitori. Cred că avem mai mulți scriitori decât cititori în România. Și cu cât sunt mai slabi, cu atât sunt mai mândri de faptul că sunt scriitori. Dacă te duci într-o vizită la ei acasă, ai să găsești pe ușă: Ion Popescu - scriitor. Scrie pe ușă (...). Asta face meseria de critic literar foarte palpitantă. Oriunde mă duc sunt asaltat de oameni care vor să devină scriitori. Vor articole de critică literară de la mine de susținere" (și exemplele au curs, ca și anul trecut, cu fete tinere și frumoase, cu dentiști și polițiști, inclusiv fostul prim-ministru Radu Vasile)...

Vom încheia acest fotoreportaj, care ar putea cuprinde multe alte istorioare și „fapte de arme" ale distinsului critic literar, cu câteva considerații pe care Alex. Ștefănescu le-a făcut despre literatură: „Ce mi se pare mie important de știut în legătură cu literatura. În primul rând că literatura a fost inventată de oameni ca o sursă de plăcere. Nu a fost inventată pentru a fi învățată la școală și pentru a fi considerată un chin. Literatura e o plăcere. Dacă lumea ar redescoperi asta, o plăcere care este și inofensivă, nu face rău. Nu trebuie considerată literatura o obligație plictisitoare. În momentul în care s-a întâmplat asta, iubirea se transformă în căsnicie, ca să zic așa, s-a pierdut farmecul acela al începutului. Literatura este o sursă de plăcere. Doi. Este o mare greșeală să se creadă că din cauza internetului dispare interesul față de literatură. Literatura este o combinație de cuvinte nu este carte. Textul poate fi găsit oriunde și oricând. Putem să-l scriem și pe nisip...Poate fi găsit un text și pe monitorul unui computer. Deci, nu contează unde este textul. Al treilea lucru pe care vreau să vi-l spun, foarte important. Cine folosește cuvintele bine are o putere, autoritate asupra celor din jur".

Întâlnirea cu Alex. Ștefănescu s-a încheiat cu o sesiune de autografe și poze.

Ovidiu Dan

P.S. Pentru mai multe poze (72 de poze), accesați Galeria foto: Mesajul lui Alex. Ștefănescu către copii și tineri: „Redescoperiți literatura!"