Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Mesajul lui Alex. Ștefănescu către copii și tineri: „Redescoperiți literatura!”

De la deviza „Hai să ne bucurăm împreună de frumusețea literaturii!” la…

Mesajul lui Alex. Ștefănescu către copii și tineri: „Redescoperiți literatura!”

Copiii și tinerii orădeni l-au cunoscut anul trecut pe reputatul critic literar Alex. Ștefănescu, tot în sala mare a Primăriei Oradea, ca un mare pasionat de literatură.

„Când eram copil și am descoperit literatura, mi s-a părut ceva atât de frumos, încât am hotărât, cu un egoism ingenuu, să nu mai vorbesc nimănui de existența ei. Voiam ca literatura să rămână numai a mea"; cu trecerea anilor, însă, „am ajuns, dimpotrivă, să doresc ca toată lumea să se bucure de frumusețea literaturii"; iar deviza și îndemnul domniei sale pentru copii și tineri este: „Hai să ne bucurăm împreună de frumusețea literaturii!" -  Redescoperiți literatura!"
Întâlnirea de  miercuri (22 octombrie 2014), de la Primăria Oradea, a fost organizată de Fundația Academia Civică Bihor, Primăria Municipiului Oradea și Direcția Județeană pentru Cultură Bihor.
Dintru început, directorul Direcției Județene pentru Cultură Bihor,, dl Lucian Silaghi, i-a asigurat pe micii pasionați de literatură prezenți în număr impresionant la „ora specială de literatură" a distinsului critic literar, că nu vor regreta alegerea făcută, pentru că „o seară alături de domnul  profesor Alex. Ștefănescu este o seară de neuitat". „Din momentul în care veți citi această carte, extrem de generoasă..., veți înțelege că domnul profesor Alex. Ștefănescu este și un pedagog deosebit. În paginile acestei cărți, veți vedea referințe concrete la manualele dumneavoastră de limba și literatura română...
Domnul Alex. Ștefănescu transmite un mesaj extraordinar în paginile acestei cărți, „Redescoperiți literatura!" (mesaj către tineri), faptul că a avea o cultură generală, a citi, prin acest gest pe care eu îl numesc sacru, este o garanție a succesului dumneavoastră în viață".
În calitatea sa de moderator, domnișoara profesor dr. Ioana Revnic, profesor de limba și literatura română la Școala Gimnazială „Oltea Doamna", autor al cărții „Convorbiri cu Alex. Ștefănescu", lansate anul trecut, le-a relatat copiilor cum a reușit domnia sa să se apropie de poezia lui Nichita Stănescu, citindu-l pe Alex Ștefănescu. Pe Alex. Ștefănescu l-a prezentat ca fiind autor a mii de articole, „a publicat 24 de cărți, a avut emisiuni TV, a scris „Istoria literaturii române contemporane" (cu peste 4 milioane de semne, 1.500 de ilustrații și o greutate de aproape 3 kilograme - dacă mai adăuga și o „erată", vorba dlui Silaghi) și pregătește o a doua ediție a Istoriei literaturii (probabil că aceea va cântări 4 kilograme sau mai puțin). Dl profesor Ion Simuț (...) l-a asemănat cu „o mașină de citit". Dar și cu „o mașină de scris", adăugăm noi, apropo de istorioara cu crâșmarul, pe care am gustat-o cu toții, aflată chiar din gura criticului literar.
Alex. Ștefănescu este „cel mai controversat critic literar"  
În prezentarea lui Alex. Ștefănescu și a cărții (dedicate tinerilor), Dan-Liviu Boeriu (cronicar literar al revistei „Literatura de azi") a spus: „Din punctul meu de vedere (...), Alex. Ștefănescu este interesant și pentru că este cel mai controversat critic literar din ultimii 50 (...40, 30) de ani. Mă gândeam că dacă revistele de scandal vor dori vreodată să-și extindă domeniul și asupra criticilor literari, Alex. Ștefănescu va fi, cu siguranță, victima paparazzilor. Alex. Ștefănescu este, cred, cel mai citit de public critic literar. Și aceasta din două motive: o dată pentru că toate criticile care i s-au adus de către confrați (o anumită parte a presei culturale), în ochii cititorilor lui, se convertesc în calități (...). Alex. Ștefănescu nu dorește prin cărțile lui (de critică literară) să intimideze, ci să-l apropie pe cititor de misterul cărții. Pe de altă parte, ceea ce îl face interesant pe Alex. Ștefănescu este modul ludic pe care l-a imprimat actului lecturii. Și aici există o pățanie, să-i spun, chiar din studenție, când Alex. Ștefănescu trimitea la poșta redacției „Contemporanul" poezii cu pseudonimul Ioana Matei...
„Este cea mai cuminte carte a lui Alex. Ștefănescu"
Vorbind despre cartea lansată (Mesaj către tineri. Redescoperiți literatura!), Dan-Liviu Boeriu o consideră drept „cea mai cuminte carte a lui Alex. Ștefănescu. Pentru că ne-a obișnuit ca în ultimii ani, cel puțin, aproape toate aparițiile editoriale ale criticului să fie discutate, disputate și foarte comentate... Este o schimbare de optică extraordinară. Adică, în copilărie Alex. Ștefănescu a dorit să țină literatura doar pentru el, și-a dat seama acum, în anii maturității, că ea trebuie împărtășită și celorlalți. Este un act de altruism al criticului, iar din acest punct de vedere, cred că ea reprezintă o predare de ștafetă. Alex. Ștefănescu a citit mai bine de o jumătate de secol, fiind un cititor profesionist (...), iar acum încearcă să paseze, nu responsabilitatea, să le sugereze celor care vin din urmă că sunt părtași la un miracol de care nici măcar nu au habar și că trec în fiecare zi pe lângă carte fără măcar să o atingă.
„Cartea (sa) are valoarea morală a unui testament literar"
Cartea este, de fapt, are valoarea morală a unui testament literar. Pentru că Alex. Ștefănescu comprimă aici toate ideile și toate părerile pe care le are despre carte, despre lectură și despre literatură, în general. Poți să afli din această carte că talentul nu este niciodată suficient...Că literatura nu a fost inventată, așa cum cred cei din școală, datorită manualelor, ca un obiect de studiu, și ca să fie o corvoadă, ci a fost inventată ca să le facă oamenilor plăcere. Critica literară nu este o știință... Cartea reprezintă o demontare succesivă de clișee cu care oamenii au întâmpinat și continuă să întâmpine literatura. Ea dezvoltă textul unei conferințe pe care Alex Ștefănescu a ținut-o chiar și aici la Oradea anul trecut (...) cu titlul „Ce trebuie să știe un tânăr despre literatură". Textul acelei conferințe, dezvoltat, bineînțeles, este această carte. Alex. Ștefănescu vă arată și ce nu este literatura, în câteva pagini".
„Ce nu-mi place la..."
Revenind la microfon, Ioana Revnic ne-a dezvăluit (ne-a furnizat o informație, în premieră) că Alex. Ștefănescu va deschide o rubrică într-un ziar de mare tiraj, intitulată „Ce nu-mi place la..." Iar amănuntele ne-au fost furnizate chiar de criticul însuși. 
„Vreau să-i iau pe cei mai importanți scriitori pe care i-am lăudat o viață întreagă și să arăt că există la fiecare și ceva care nu-mi place. Ceva care nu se spune niciodată. Ceva care trebuie spus. Știu că o să iasă iar scandal, dar sunt obișnuit cu scandalul. Mi-am făcut și o casă la țară. Stau ascuns acolo și mă feresc de represalii".
 „Nu am entuziasmul necesar să vorbesc despre mine"
Provocat și tras de limbă de Ioana Revnic, Alex. Ștefănescu nu s-a mai lăsat așteptat și s-a „dezlănțuit" până la urmă: „Nu am entuziasmul necesar să vorbesc despre mine, fiindcă, în general, te simți ridicol când vorbești despre tine. Este plăcut să-i auzi pe alții cum te laudă. Aș asculta la nesfârșit. Mi se par foarte inteligenți cei care mă laudă și sunt mândru că mă aflu aici în compania unor oameni de valoare (flatându-i, pe rând, pe cei trei membri ai prezidiului)".
De la „mașina de citit"... la mașina de scris
Dintre întâmplările din tinerețe, maestrul ne-a relatat episodul cu crâșmarul și mașina de scris. Ca tânăr absolvent de facultate (la 23 de ani), ajunge să predea la o școală rurală, departe de „centru" (Capitală) și dorind să se știe în comună că scrie la ziar, în București, le-a prezentat dovezi directorului școlii și primarului. În scurt timp, tot satul a aflat, și așa și-a câștigat, peste noapte, autoritate și un respect nemărginit. „Și mai ales se bucurau că scriu mereu despre oameni de care nu auziseră niciodată, despre Arghezi, despre Eminescu. Iar ei treceau neobservați. Le era frică să nu scriu despre ei, că slavă Domnului, aș fi avut ce să scriu. Iar crâșmarul satului, în semn de omagiu, îmi așeza pe pragul casei unde stăteam în gazdă câte două sticle de bere (...). Odată l-am prins când le așeza. „Domnule, zic, vreau să vă mulțumesc sau să vă dau un cadou". „Nu, nu, nu, zice, sunt foarte mândru că aduc bere unui om care scrie la ziar". Și-i zic: Poftim înăuntru! Intră și vede cutia neagră a mașinii mele de scris. Și zice: „Ce-i acolo?" Zic: mașina de scris. „Cum adică mașina de scris?" Nu văzuse în viața lui o mașină de scris. „A..., zice, aveți o mașină de scris! Eu credeam că dumneavoastră scrieți articolele"! „Din acel moment nu mi-a mai adus bere și nimeni în sat nu m-a mai respectat. Adică s-au lămurit cu mine, că nu scriu eu articolele".
Din vorbă în vorbă, Alex. Ștefănescu ne-a spus cum sunt văzuți și apreciați scriitorii de astăzi: „Scriitorii de astăzi nu sunt atât de importanți, deși foarte mulți vor să devină scriitori. Cred că avem mai mulți scriitori decât cititori în România. Și cu cât sunt mai slabi, cu atât sunt mai mândri de faptul că sunt scriitori. Dacă te duci într-o vizită la ei acasă, ai să găsești pe ușă: Ion Popescu - scriitor. Scrie pe ușă (...). Asta face meseria de critic literar foarte palpitantă. Oriunde mă duc sunt asaltat de oameni care vor să devină scriitori. Vor articole de critică literară de la mine de susținere" (și exemplele au curs, ca și anul trecut, cu fete tinere și frumoase, cu dentiști și polițiști, inclusiv  fostul prim-ministru Radu Vasile)...
Vom încheia acest fotoreportaj, care ar putea cuprinde multe alte istorioare și „fapte de arme" ale distinsului critic literar, cu câteva considerații pe care Alex. Ștefănescu le-a făcut despre literatură: „Ce mi se pare mie important de știut în legătură cu literatura. În primul rând că literatura a fost inventată de oameni ca o sursă de plăcere. Nu a fost inventată pentru a fi învățată la școală și pentru a fi considerată un chin. Literatura e o plăcere. Dacă lumea ar redescoperi asta, o plăcere care este și inofensivă, nu face rău. Nu trebuie considerată literatura o obligație plictisitoare. În momentul în care s-a întâmplat asta, iubirea se transformă în căsnicie, ca să zic așa, s-a pierdut farmecul acela al începutului. Literatura este o sursă de plăcere. Doi. Este o mare greșeală să se creadă că din cauza internetului dispare interesul față de literatură. Literatura este o combinație de cuvinte nu este carte. Textul poate fi găsit oriunde și oricând. Putem să-l scriem și pe nisip...Poate fi găsit un text și pe monitorul unui computer. Deci, nu contează unde este textul. Al treilea lucru pe care vreau să vi-l spun, foarte important. Cine folosește cuvintele bine are o putere, autoritate asupra celor din jur".
Întâlnirea cu Alex. Ștefănescu s-a încheiat cu o sesiune de autografe și poze.
Ovidiu Dan
P.S. Pentru mai multe poze (72 de poze), accesați Galeria foto: Mesajul lui Alex. Ștefănescu către copii și tineri: „Redescoperiți literatura!"

Trimite email
luni, 20 aprilie 2026 la 18:38:00 Ora de vară a Europei de Est