Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

15 septembrie 2026

Federația Părinților – Edupart precizează că susține proiectul deputatei PNL Raluca Turcan privind interzicerea telefoanelor în școli și modificări privind accesul elevilor la consiliere psihologică, însă aduce câteva precizări și propuneri de modificare a proiectului, într-un comunicat de presă, transmis pe 12 septembrie.
Amintim, în contextul rezultatelor PISA 2025, deputata PNL Raluca Turcan a cerut Comisiei de Învățământ din Camera Deputaților să pună pe ordinea de zi proiectul de lege prin care telefoanele mobile sunt interzise în școli și licee „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor”. Proiectul prevede extinderea monitorizării audio-video în școli și măsuri privind consilierea psihologică gratuită și obligatorie a elevilor.

Consiliul Național al Elevilor nu e de acord cu interzicerea telefoanelor pe tot parcursul programului școlar.

„Interzicerea telefoanelor poate fi o măsură bună de disciplină educațională, concentrare și protecție împotriva cyberbullyingului, dar nu trebuie prezentată ca o soluție care, singură, repară rezultatele PISA”, scrie Federația Părinților Edupart.

Proiectul deputatei PNL Raluca Turcan propune modificarea Legii Educației nr 198/ 2023 în sensul în care telefoanele mobile să fie interzise „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor” și să fie ținute în spații speciale până la finalul orelor.

În plus, proiectul modifică articolul 14 din Legea învățământului preuniversitar și introduce obligativitatea ca, la înscrierea copilului la școală, contractul educațional să conțină acordul expres al părinților sau al elevului major privind participarea la consiliere psihologică.

Mai mult, proiectul introduce o prevedere nouă despre obligativitatea de a participa la ședințe de consiliere școlară, la cererea profesorului. „Participarea la ședințe de consiliere școlară și/sau psihologică prevăzute la alin. (4) lit. a) poate fi dispusă de personalul didactic sau de conducerea unității de învățământ și este obligatorie pentru antepreșcolar, preșcolar sau elev”, scrie în proiectul propus de deputata Raluca Turcan.

Federația Națională a Părinților spune că „sesizarea poate și trebuie să poată fi făcută de profesor. Profesorul este unul dintre adulții care petrec cel mai mult timp cu elevul și poate observa schimbări de comportament, agresivitate, izolare, automutilare, bullying, neglijare sau alte elemente de risc.

Evaluarea trebuie însă realizată de un profesionist cu competențele necesare. Profesorul poate observa și sesiza dar profesorul nu diagnostichează”, scrie în comunicatul de presă.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

Duminică, 30 august 2026

Când încep cursurile?

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026, potrivit structurii oficiale a anului școlar 2026-2027, aprobată de Ministerul Educației. Anul școlar are 36 de săptămâni de cursuri pentru majoritatea elevilor și se încheie vineri, 18 iunie 2027. Prima vacanță, cea de toamnă, începe pe 24 octombrie.
Anul școlar 2026-2027 începe oficial la 1 septembrie 2026 și se încheie la 31 august 2027, însă prima zi de cursuri este luni, 7 septembrie, conform Ordinului ministrului Educației și Cercetării nr. 3.194/2026 privind structura anului școlar.
Pentru elevi, începutul școlii din septembrie 2026 vine și cu o schimbare importantă la liceu: elevii care intră în clasa a IX-a sunt prima generație care va învăța după noile programe școlare de liceu. Manualele realizate pentru noile programe nu vor fi însă disponibile în format tipărit la începutul cursurilor. Directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, Bogdan Cristescu, a declarat că „în cel mai bun caz” manualele ar putea fi disponibile în format digital pe 7 septembrie. Dacă nu vor exista contestații, variantele tipărite ar putea ajunge la elevi în octombrie, iar în cazul unor contestații termenul s-ar putea prelungi pentru unele manuale până în ianuarie 2027. Manualele sunt instrumente de predare la clasă, folosesc mai mult elevilor, ele nu sunt obligatorii pentru profesori. Cadrele didactice au ca obligație aplicarea programei școlare.

Când începe școala în septembrie 2026?

Prima zi de școală este luni, 7 septembrie 2026.
Primul modul de cursuri durează șapte săptămâni, de luni, 7 septembrie, până vineri, 23 octombrie 2026.
Prima vacanță a elevilor începe sâmbătă, 24 octombrie, și se încheie duminică, 1 noiembrie. Elevii revin la școală luni, 2 noiembrie 2026.

Pe 5 octombrie 2026 nu se fac cursuri!

La mai puțin de o lună după începerea școlii, elevii vor avea o zi fără cursuri.
Luni, 5 octombrie 2026, de Ziua internațională a educației, nu se organizează cursuri, potrivit ordinului privind structura anului școlar. Nu se fac cursuri nici în zilele nelucrătoare și de sărbătoare legală prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă aplicabil...

Mesajul lui Alex. Ștefănescu către copii și tineri: „Redescoperiți literatura!”

De la deviza „Hai să ne bucurăm împreună de frumusețea literaturii!” la…


Mesajul lui Alex. Ștefănescu către copii și tineri: „Redescoperiți literatura!”
Copiii și tinerii orădeni l-au cunoscut anul trecut pe reputatul critic literar Alex. Ștefănescu, tot în sala mare a Primăriei Oradea, ca un mare pasionat de literatură.

„Când eram copil și am descoperit literatura, mi s-a părut ceva atât de frumos, încât am hotărât, cu un egoism ingenuu, să nu mai vorbesc nimănui de existența ei. Voiam ca literatura să rămână numai a mea"; cu trecerea anilor, însă, „am ajuns, dimpotrivă, să doresc ca toată lumea să se bucure de frumusețea literaturii"; iar deviza și îndemnul domniei sale pentru copii și tineri este: „Hai să ne bucurăm împreună de frumusețea literaturii!" - Redescoperiți literatura!"

Întâlnirea de miercuri (22 octombrie 2014), de la Primăria Oradea, a fost organizată de Fundația Academia Civică Bihor, Primăria Municipiului Oradea și Direcția Județeană pentru Cultură Bihor.

Dintru început, directorul Direcției Județene pentru Cultură Bihor,, dl Lucian Silaghi, i-a asigurat pe micii pasionați de literatură prezenți în număr impresionant la „ora specială de literatură" a distinsului critic literar, că nu vor regreta alegerea făcută, pentru că „o seară alături de domnul profesor Alex. Ștefănescu este o seară de neuitat". „Din momentul în care veți citi această carte, extrem de generoasă..., veți înțelege că domnul profesor Alex. Ștefănescu este și un pedagog deosebit. În paginile acestei cărți, veți vedea referințe concrete la manualele dumneavoastră de limba și literatura română...

Domnul Alex. Ștefănescu transmite un mesaj extraordinar în paginile acestei cărți, „Redescoperiți literatura!" (mesaj către tineri), faptul că a avea o cultură generală, a citi, prin acest gest pe care eu îl numesc sacru, este o garanție a succesului dumneavoastră în viață".

În calitatea sa de moderator, domnișoara profesor dr. Ioana Revnic, profesor de limba și literatura română la Școala Gimnazială „Oltea Doamna", autor al cărții „Convorbiri cu Alex. Ștefănescu", lansate anul trecut, le-a relatat copiilor cum a reușit domnia sa să se apropie de poezia lui Nichita Stănescu, citindu-l pe Alex Ștefănescu. Pe Alex. Ștefănescu l-a prezentat ca fiind autor a mii de articole, „a publicat 24 de cărți, a avut emisiuni TV, a scris „Istoria literaturii române contemporane" (cu peste 4 milioane de semne, 1.500 de ilustrații și o greutate de aproape 3 kilograme - dacă mai adăuga și o „erată", vorba dlui Silaghi) și pregătește o a doua ediție a Istoriei literaturii (probabil că aceea va cântări 4 kilograme sau mai puțin). Dl profesor Ion Simuț (...) l-a asemănat cu „o mașină de citit". Dar și cu „o mașină de scris", adăugăm noi, apropo de istorioara cu crâșmarul, pe care am gustat-o cu toții, aflată chiar din gura criticului literar.

Alex. Ștefănescu este „cel mai controversat critic literar"

În prezentarea lui Alex. Ștefănescu și a cărții (dedicate tinerilor), Dan-Liviu Boeriu (cronicar literar al revistei „Literatura de azi") a spus: „Din punctul meu de vedere (...), Alex. Ștefănescu este interesant și pentru că este cel mai controversat critic literar din ultimii 50 (...40, 30) de ani. Mă gândeam că dacă revistele de scandal vor dori vreodată să-și extindă domeniul și asupra criticilor literari, Alex. Ștefănescu va fi, cu siguranță, victima paparazzilor. Alex. Ștefănescu este, cred, cel mai citit de public critic literar. Și aceasta din două motive: o dată pentru că toate criticile care i s-au adus de către confrați (o anumită parte a presei culturale), în ochii cititorilor lui, se convertesc în calități (...). Alex. Ștefănescu nu dorește prin cărțile lui (de critică literară) să intimideze, ci să-l apropie pe cititor de misterul cărții. Pe de altă parte, ceea ce îl face interesant pe Alex. Ștefănescu este modul ludic pe care l-a imprimat actului lecturii. Și aici există o pățanie, să-i spun, chiar din studenție, când Alex. Ștefănescu trimitea la poșta redacției „Contemporanul" poezii cu pseudonimul Ioana Matei...

„Este cea mai cuminte carte a lui Alex. Ștefănescu"

Vorbind despre cartea lansată (Mesaj către tineri. Redescoperiți literatura!), Dan-Liviu Boeriu o consideră drept „cea mai cuminte carte a lui Alex. Ștefănescu. Pentru că ne-a obișnuit ca în ultimii ani, cel puțin, aproape toate aparițiile editoriale ale criticului să fie discutate, disputate și foarte comentate... Este o schimbare de optică extraordinară. Adică, în copilărie Alex. Ștefănescu a dorit să țină literatura doar pentru el, și-a dat seama acum, în anii maturității, că ea trebuie împărtășită și celorlalți. Este un act de altruism al criticului, iar din acest punct de vedere, cred că ea reprezintă o predare de ștafetă. Alex. Ștefănescu a citit mai bine de o jumătate de secol, fiind un cititor profesionist (...), iar acum încearcă să paseze, nu responsabilitatea, să le sugereze celor care vin din urmă că sunt părtași la un miracol de care nici măcar nu au habar și că trec în fiecare zi pe lângă carte fără măcar să o atingă.

„Cartea (sa) are valoarea morală a unui testament literar"

Cartea este, de fapt, are valoarea morală a unui testament literar. Pentru că Alex. Ștefănescu comprimă aici toate ideile și toate părerile pe care le are despre carte, despre lectură și despre literatură, în general. Poți să afli din această carte că talentul nu este niciodată suficient...Că literatura nu a fost inventată, așa cum cred cei din școală, datorită manualelor, ca un obiect de studiu, și ca să fie o corvoadă, ci a fost inventată ca să le facă oamenilor plăcere. Critica literară nu este o știință... Cartea reprezintă o demontare succesivă de clișee cu care oamenii au întâmpinat și continuă să întâmpine literatura. Ea dezvoltă textul unei conferințe pe care Alex Ștefănescu a ținut-o chiar și aici la Oradea anul trecut (...) cu titlul „Ce trebuie să știe un tânăr despre literatură". Textul acelei conferințe, dezvoltat, bineînțeles, este această carte. Alex. Ștefănescu vă arată și ce nu este literatura, în câteva pagini".

„Ce nu-mi place la..."

Revenind la microfon, Ioana Revnic ne-a dezvăluit (ne-a furnizat o informație, în premieră) că Alex. Ștefănescu va deschide o rubrică într-un ziar de mare tiraj, intitulată „Ce nu-mi place la..." Iar amănuntele ne-au fost furnizate chiar de criticul însuși.

„Vreau să-i iau pe cei mai importanți scriitori pe care i-am lăudat o viață întreagă și să arăt că există la fiecare și ceva care nu-mi place. Ceva care nu se spune niciodată. Ceva care trebuie spus. Știu că o să iasă iar scandal, dar sunt obișnuit cu scandalul. Mi-am făcut și o casă la țară. Stau ascuns acolo și mă feresc de represalii".

„Nu am entuziasmul necesar să vorbesc despre mine"

Provocat și tras de limbă de Ioana Revnic, Alex. Ștefănescu nu s-a mai lăsat așteptat și s-a „dezlănțuit" până la urmă: „Nu am entuziasmul necesar să vorbesc despre mine, fiindcă, în general, te simți ridicol când vorbești despre tine. Este plăcut să-i auzi pe alții cum te laudă. Aș asculta la nesfârșit. Mi se par foarte inteligenți cei care mă laudă și sunt mândru că mă aflu aici în compania unor oameni de valoare (flatându-i, pe rând, pe cei trei membri ai prezidiului)".

De la „mașina de citit"... la mașina de scris

Dintre întâmplările din tinerețe, maestrul ne-a relatat episodul cu crâșmarul și mașina de scris. Ca tânăr absolvent de facultate (la 23 de ani), ajunge să predea la o școală rurală, departe de „centru" (Capitală) și dorind să se știe în comună că scrie la ziar, în București, le-a prezentat dovezi directorului școlii și primarului. În scurt timp, tot satul a aflat, și așa și-a câștigat, peste noapte, autoritate și un respect nemărginit. „Și mai ales se bucurau că scriu mereu despre oameni de care nu auziseră niciodată, despre Arghezi, despre Eminescu. Iar ei treceau neobservați. Le era frică să nu scriu despre ei, că slavă Domnului, aș fi avut ce să scriu. Iar crâșmarul satului, în semn de omagiu, îmi așeza pe pragul casei unde stăteam în gazdă câte două sticle de bere (...). Odată l-am prins când le așeza. „Domnule, zic, vreau să vă mulțumesc sau să vă dau un cadou". „Nu, nu, nu, zice, sunt foarte mândru că aduc bere unui om care scrie la ziar". Și-i zic: Poftim înăuntru! Intră și vede cutia neagră a mașinii mele de scris. Și zice: „Ce-i acolo?" Zic: mașina de scris. „Cum adică mașina de scris?" Nu văzuse în viața lui o mașină de scris. „A..., zice, aveți o mașină de scris! Eu credeam că dumneavoastră scrieți articolele"! „Din acel moment nu mi-a mai adus bere și nimeni în sat nu m-a mai respectat. Adică s-au lămurit cu mine, că nu scriu eu articolele".

Din vorbă în vorbă, Alex. Ștefănescu ne-a spus cum sunt văzuți și apreciați scriitorii de astăzi: „Scriitorii de astăzi nu sunt atât de importanți, deși foarte mulți vor să devină scriitori. Cred că avem mai mulți scriitori decât cititori în România. Și cu cât sunt mai slabi, cu atât sunt mai mândri de faptul că sunt scriitori. Dacă te duci într-o vizită la ei acasă, ai să găsești pe ușă: Ion Popescu - scriitor. Scrie pe ușă (...). Asta face meseria de critic literar foarte palpitantă. Oriunde mă duc sunt asaltat de oameni care vor să devină scriitori. Vor articole de critică literară de la mine de susținere" (și exemplele au curs, ca și anul trecut, cu fete tinere și frumoase, cu dentiști și polițiști, inclusiv fostul prim-ministru Radu Vasile)...

Vom încheia acest fotoreportaj, care ar putea cuprinde multe alte istorioare și „fapte de arme" ale distinsului critic literar, cu câteva considerații pe care Alex. Ștefănescu le-a făcut despre literatură: „Ce mi se pare mie important de știut în legătură cu literatura. În primul rând că literatura a fost inventată de oameni ca o sursă de plăcere. Nu a fost inventată pentru a fi învățată la școală și pentru a fi considerată un chin. Literatura e o plăcere. Dacă lumea ar redescoperi asta, o plăcere care este și inofensivă, nu face rău. Nu trebuie considerată literatura o obligație plictisitoare. În momentul în care s-a întâmplat asta, iubirea se transformă în căsnicie, ca să zic așa, s-a pierdut farmecul acela al începutului. Literatura este o sursă de plăcere. Doi. Este o mare greșeală să se creadă că din cauza internetului dispare interesul față de literatură. Literatura este o combinație de cuvinte nu este carte. Textul poate fi găsit oriunde și oricând. Putem să-l scriem și pe nisip...Poate fi găsit un text și pe monitorul unui computer. Deci, nu contează unde este textul. Al treilea lucru pe care vreau să vi-l spun, foarte important. Cine folosește cuvintele bine are o putere, autoritate asupra celor din jur".

Întâlnirea cu Alex. Ștefănescu s-a încheiat cu o sesiune de autografe și poze.

Ovidiu Dan

P.S. Pentru mai multe poze (72 de poze), accesați Galeria foto: Mesajul lui Alex. Ștefănescu către copii și tineri: „Redescoperiți literatura!"