Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
13 aprilie 2024

Concurs național pentru profesori, în programul LifeLab.

Premii pentru cadrele didactice care documentează și argumentează folosirea la clasă a fișelor educaționale cu aplicații practice de educație financiară la mai multe discipline
Banca Comercială Română (BCR) anunță extinderea programului LifeLab la nivel național, potrivit comunicatului de presă transmis cu ocazia Zilei Educației Financiare. Proiectul își propune să recompenseze profesorii care integrează noțiuni de educație financiară și discuțiile despre bani și comportamente financiare responsabile în predarea disciplinelor lor, la clasă.
Petiția pentru introducerea educației financiare în materiile predate la școală este deschisă și sunt invitați să o semneze cei care vor să susțină această schimbare.
Se pot înscrie toți profesorii care vor să le ofere elevilor lor abordări interesante, captivante și ancorate în realitate, chiar la disciplinele pe care le predau, indiferent de ciclul de învățământ, din orice școală și grădiniță.
Pentru a se înscrie, trebuie doar să își creeze un cont pe platforma Școala de Bani, să descarce materialele educaționale deja publicate în proiectul LifeLab, potrivite pentru materia pe care o predau și să le aplice la clasă.
Evident, profesorii care se înscriu trebuie să documenteze acest demers didactic prin fotografii sau clipuri video, realizate în timpul implementării fișelor la ore, să urce fișierele pe un link de transfer. Apoi, datele profesorului și o mică descriere despre cum a decurs ora și link-ul de transfer vor trebui completate pe pagina proiectului.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
28 martie 2024

Regulile pentru gradația de merit a profesorilor se vor modifica „într-un timp relativ scurt”, anunță Ligia Deca: Nu putem să venim cu revoluții acolo
Ligia Deca, ministrul Educației, a declarat luni, 25 martie, în cadrul unei conferințe de presă, că metodologia gradației de merit pentru profesori va fi revizuită și „e un ordin de ministru care trebuie emis într-un timp relativ scurt”. Pe 11 martie 2024, Ligia Deca spunea că în Ministerul Educației au loc discuții în prezent cu privire la „regândirea gradației de merit” și „regândirea treptelor de salarizare” a profesorilor.
Amintim că ordinul de ministru cu noile reguli pentru gradația de merit a profesorilor, programat să apară de Ziua Păcălelii, în acest an, a fost mutat pe 2 aprilie de Ministerul Educație, potrivit unui document publicat în Monitorul Oficial.
Ministrul Educației a spus luni că lucrează cu specialiștii OCDE pentru un cadru de evaluare de performanță potrivit pentru România: „Un alt sfat al lor este ca acest cadru să nu fie implementat brusc. Este nevoie de pilotare, este nevoie de timp de acomodare și este nevoie de predictibilitate pentru cadrele didactice”, a spus Deca.
„Prima discuție pe care o avem în acest sens este cea legată de revizuirea metodologiei gradației de merit, e un ordin de ministru care trebuie emis într-un timp relativ scurt. Și acolo avem prima discuție. Sigur, nu putem să venim cu revoluții acolo, pentru că, practic, e nevoie de un pic de timp să mergem pe recomandările OCDE.
Recomandările OCDE vorbesc și despre corelarea etapelor de promovare în carieră cu standarde profesionale, deci este vorba de o construcție a carierei didactice mai amplă, este vorba de timp pentru a putea avea rezultate obiective, de tipul evaluării standardizate pentru elevi, ca să poți să ai oglinda valorii adăugate la clasă. Și ne propunem, sigur, să venim cu o serie întreagă de propuneri, dar, din nou, aceste schimbări nu se pot întâmpla peste noapte”, a precizat Ligia Deca...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
12 martie 2024

Peste 12.000 de profesori și aproape 170.000 de elevi și studenți, parte din proiectele educaționale ale organizației Școala de Valori, în cei 14 ani de activitate (P)
Într-o lume într-o continuă schimbare, Școala de Valori continuă și ea să își împlinească misiunea de a călăuzi tinerii să învețe să devină creatorii propriilor vieți. Cu o experiență de 14 ani în crearea de proiecte educaționale, Școala de Valori a impactat pozitiv viața celor aproape 170.000 de elevi și studenți, precum și a celor aproximativ 12.000 de profesori.
Școala de Valori este o asociație non-guvernamentală înființată în 2009, care și-a oficializat activitatea în 2010, începând cu proiectul GROW, acum cunoscut sub numele de growedu.ro. Începând cu anul trecut, asociația și-a extins misiunea și în Diasporă. L’école des Valeurs este primul avanpost Școala de Valori în spațiul european, cu scopul de a susține dezvoltarea personală și profesională a românilor care trăiesc în Diasporă: https://lecoledesvaleurs.eu/ .

Școala de Valori rămâne implicată în susținerea educației la nivel european și în implementarea de proiecte Erasmus Plus, cu accent pe integrarea tinerilor pe piața muncii, deoarece învățarea continuă centrată pe valori este cheia cu care tinerii pot să-și atingă sau, de ce nu, să își depășească potențialul maxim.

În decursul celor 14 ani, Școala de Valori a fost alături de elevii din școala primară la cei din liceele tehnologice sau teoretice, i-a susținut în procesul de alegere a traseului educațional și de carieră. Studenții au cunoscut procesul de transformare al proiectelor Școala de Valori și, acum, sunt gata să fie antreprenori sau angajați cu competențe antreprenoriale, care știu că locul lor este într-un domeniu care să fie în armonie cu abilitățile lor personale. Pentru că profesorii sunt cheia dezvoltării elevilor, Școala de Valori se implică în crearea unor experiențe educaționale unice, interactive și inspiraționale, care vizează nu doar formarea inițială dar și pe cea continuă, adresând competențele de care au nevoie pentru a lucra cu elevii contemporani.

Credem cu tărie în puterea oamenilor de autodepășire...

Mesajul lui Alex. Ștefănescu către copii și tineri: „Redescoperiți literatura!”

De la deviza „Hai să ne bucurăm împreună de frumusețea literaturii!” la…

Mesajul lui Alex. Ștefănescu către copii și tineri: „Redescoperiți literatura!”

Copiii și tinerii orădeni l-au cunoscut anul trecut pe reputatul critic literar Alex. Ștefănescu, tot în sala mare a Primăriei Oradea, ca un mare pasionat de literatură.

„Când eram copil și am descoperit literatura, mi s-a părut ceva atât de frumos, încât am hotărât, cu un egoism ingenuu, să nu mai vorbesc nimănui de existența ei. Voiam ca literatura să rămână numai a mea"; cu trecerea anilor, însă, „am ajuns, dimpotrivă, să doresc ca toată lumea să se bucure de frumusețea literaturii"; iar deviza și îndemnul domniei sale pentru copii și tineri este: „Hai să ne bucurăm împreună de frumusețea literaturii!" -  Redescoperiți literatura!"
Întâlnirea de  miercuri (22 octombrie 2014), de la Primăria Oradea, a fost organizată de Fundația Academia Civică Bihor, Primăria Municipiului Oradea și Direcția Județeană pentru Cultură Bihor.
Dintru început, directorul Direcției Județene pentru Cultură Bihor,, dl Lucian Silaghi, i-a asigurat pe micii pasionați de literatură prezenți în număr impresionant la „ora specială de literatură" a distinsului critic literar, că nu vor regreta alegerea făcută, pentru că „o seară alături de domnul  profesor Alex. Ștefănescu este o seară de neuitat". „Din momentul în care veți citi această carte, extrem de generoasă..., veți înțelege că domnul profesor Alex. Ștefănescu este și un pedagog deosebit. În paginile acestei cărți, veți vedea referințe concrete la manualele dumneavoastră de limba și literatura română...
Domnul Alex. Ștefănescu transmite un mesaj extraordinar în paginile acestei cărți, „Redescoperiți literatura!" (mesaj către tineri), faptul că a avea o cultură generală, a citi, prin acest gest pe care eu îl numesc sacru, este o garanție a succesului dumneavoastră în viață".
În calitatea sa de moderator, domnișoara profesor dr. Ioana Revnic, profesor de limba și literatura română la Școala Gimnazială „Oltea Doamna", autor al cărții „Convorbiri cu Alex. Ștefănescu", lansate anul trecut, le-a relatat copiilor cum a reușit domnia sa să se apropie de poezia lui Nichita Stănescu, citindu-l pe Alex Ștefănescu. Pe Alex. Ștefănescu l-a prezentat ca fiind autor a mii de articole, „a publicat 24 de cărți, a avut emisiuni TV, a scris „Istoria literaturii române contemporane" (cu peste 4 milioane de semne, 1.500 de ilustrații și o greutate de aproape 3 kilograme - dacă mai adăuga și o „erată", vorba dlui Silaghi) și pregătește o a doua ediție a Istoriei literaturii (probabil că aceea va cântări 4 kilograme sau mai puțin). Dl profesor Ion Simuț (...) l-a asemănat cu „o mașină de citit". Dar și cu „o mașină de scris", adăugăm noi, apropo de istorioara cu crâșmarul, pe care am gustat-o cu toții, aflată chiar din gura criticului literar.
Alex. Ștefănescu este „cel mai controversat critic literar"  
În prezentarea lui Alex. Ștefănescu și a cărții (dedicate tinerilor), Dan-Liviu Boeriu (cronicar literar al revistei „Literatura de azi") a spus: „Din punctul meu de vedere (...), Alex. Ștefănescu este interesant și pentru că este cel mai controversat critic literar din ultimii 50 (...40, 30) de ani. Mă gândeam că dacă revistele de scandal vor dori vreodată să-și extindă domeniul și asupra criticilor literari, Alex. Ștefănescu va fi, cu siguranță, victima paparazzilor. Alex. Ștefănescu este, cred, cel mai citit de public critic literar. Și aceasta din două motive: o dată pentru că toate criticile care i s-au adus de către confrați (o anumită parte a presei culturale), în ochii cititorilor lui, se convertesc în calități (...). Alex. Ștefănescu nu dorește prin cărțile lui (de critică literară) să intimideze, ci să-l apropie pe cititor de misterul cărții. Pe de altă parte, ceea ce îl face interesant pe Alex. Ștefănescu este modul ludic pe care l-a imprimat actului lecturii. Și aici există o pățanie, să-i spun, chiar din studenție, când Alex. Ștefănescu trimitea la poșta redacției „Contemporanul" poezii cu pseudonimul Ioana Matei...
„Este cea mai cuminte carte a lui Alex. Ștefănescu"
Vorbind despre cartea lansată (Mesaj către tineri. Redescoperiți literatura!), Dan-Liviu Boeriu o consideră drept „cea mai cuminte carte a lui Alex. Ștefănescu. Pentru că ne-a obișnuit ca în ultimii ani, cel puțin, aproape toate aparițiile editoriale ale criticului să fie discutate, disputate și foarte comentate... Este o schimbare de optică extraordinară. Adică, în copilărie Alex. Ștefănescu a dorit să țină literatura doar pentru el, și-a dat seama acum, în anii maturității, că ea trebuie împărtășită și celorlalți. Este un act de altruism al criticului, iar din acest punct de vedere, cred că ea reprezintă o predare de ștafetă. Alex. Ștefănescu a citit mai bine de o jumătate de secol, fiind un cititor profesionist (...), iar acum încearcă să paseze, nu responsabilitatea, să le sugereze celor care vin din urmă că sunt părtași la un miracol de care nici măcar nu au habar și că trec în fiecare zi pe lângă carte fără măcar să o atingă.
„Cartea (sa) are valoarea morală a unui testament literar"
Cartea este, de fapt, are valoarea morală a unui testament literar. Pentru că Alex. Ștefănescu comprimă aici toate ideile și toate părerile pe care le are despre carte, despre lectură și despre literatură, în general. Poți să afli din această carte că talentul nu este niciodată suficient...Că literatura nu a fost inventată, așa cum cred cei din școală, datorită manualelor, ca un obiect de studiu, și ca să fie o corvoadă, ci a fost inventată ca să le facă oamenilor plăcere. Critica literară nu este o știință... Cartea reprezintă o demontare succesivă de clișee cu care oamenii au întâmpinat și continuă să întâmpine literatura. Ea dezvoltă textul unei conferințe pe care Alex Ștefănescu a ținut-o chiar și aici la Oradea anul trecut (...) cu titlul „Ce trebuie să știe un tânăr despre literatură". Textul acelei conferințe, dezvoltat, bineînțeles, este această carte. Alex. Ștefănescu vă arată și ce nu este literatura, în câteva pagini".
„Ce nu-mi place la..."
Revenind la microfon, Ioana Revnic ne-a dezvăluit (ne-a furnizat o informație, în premieră) că Alex. Ștefănescu va deschide o rubrică într-un ziar de mare tiraj, intitulată „Ce nu-mi place la..." Iar amănuntele ne-au fost furnizate chiar de criticul însuși. 
„Vreau să-i iau pe cei mai importanți scriitori pe care i-am lăudat o viață întreagă și să arăt că există la fiecare și ceva care nu-mi place. Ceva care nu se spune niciodată. Ceva care trebuie spus. Știu că o să iasă iar scandal, dar sunt obișnuit cu scandalul. Mi-am făcut și o casă la țară. Stau ascuns acolo și mă feresc de represalii".
 „Nu am entuziasmul necesar să vorbesc despre mine"
Provocat și tras de limbă de Ioana Revnic, Alex. Ștefănescu nu s-a mai lăsat așteptat și s-a „dezlănțuit" până la urmă: „Nu am entuziasmul necesar să vorbesc despre mine, fiindcă, în general, te simți ridicol când vorbești despre tine. Este plăcut să-i auzi pe alții cum te laudă. Aș asculta la nesfârșit. Mi se par foarte inteligenți cei care mă laudă și sunt mândru că mă aflu aici în compania unor oameni de valoare (flatându-i, pe rând, pe cei trei membri ai prezidiului)".
De la „mașina de citit"... la mașina de scris
Dintre întâmplările din tinerețe, maestrul ne-a relatat episodul cu crâșmarul și mașina de scris. Ca tânăr absolvent de facultate (la 23 de ani), ajunge să predea la o școală rurală, departe de „centru" (Capitală) și dorind să se știe în comună că scrie la ziar, în București, le-a prezentat dovezi directorului școlii și primarului. În scurt timp, tot satul a aflat, și așa și-a câștigat, peste noapte, autoritate și un respect nemărginit. „Și mai ales se bucurau că scriu mereu despre oameni de care nu auziseră niciodată, despre Arghezi, despre Eminescu. Iar ei treceau neobservați. Le era frică să nu scriu despre ei, că slavă Domnului, aș fi avut ce să scriu. Iar crâșmarul satului, în semn de omagiu, îmi așeza pe pragul casei unde stăteam în gazdă câte două sticle de bere (...). Odată l-am prins când le așeza. „Domnule, zic, vreau să vă mulțumesc sau să vă dau un cadou". „Nu, nu, nu, zice, sunt foarte mândru că aduc bere unui om care scrie la ziar". Și-i zic: Poftim înăuntru! Intră și vede cutia neagră a mașinii mele de scris. Și zice: „Ce-i acolo?" Zic: mașina de scris. „Cum adică mașina de scris?" Nu văzuse în viața lui o mașină de scris. „A..., zice, aveți o mașină de scris! Eu credeam că dumneavoastră scrieți articolele"! „Din acel moment nu mi-a mai adus bere și nimeni în sat nu m-a mai respectat. Adică s-au lămurit cu mine, că nu scriu eu articolele".
Din vorbă în vorbă, Alex. Ștefănescu ne-a spus cum sunt văzuți și apreciați scriitorii de astăzi: „Scriitorii de astăzi nu sunt atât de importanți, deși foarte mulți vor să devină scriitori. Cred că avem mai mulți scriitori decât cititori în România. Și cu cât sunt mai slabi, cu atât sunt mai mândri de faptul că sunt scriitori. Dacă te duci într-o vizită la ei acasă, ai să găsești pe ușă: Ion Popescu - scriitor. Scrie pe ușă (...). Asta face meseria de critic literar foarte palpitantă. Oriunde mă duc sunt asaltat de oameni care vor să devină scriitori. Vor articole de critică literară de la mine de susținere" (și exemplele au curs, ca și anul trecut, cu fete tinere și frumoase, cu dentiști și polițiști, inclusiv  fostul prim-ministru Radu Vasile)...
Vom încheia acest fotoreportaj, care ar putea cuprinde multe alte istorioare și „fapte de arme" ale distinsului critic literar, cu câteva considerații pe care Alex. Ștefănescu le-a făcut despre literatură: „Ce mi se pare mie important de știut în legătură cu literatura. În primul rând că literatura a fost inventată de oameni ca o sursă de plăcere. Nu a fost inventată pentru a fi învățată la școală și pentru a fi considerată un chin. Literatura e o plăcere. Dacă lumea ar redescoperi asta, o plăcere care este și inofensivă, nu face rău. Nu trebuie considerată literatura o obligație plictisitoare. În momentul în care s-a întâmplat asta, iubirea se transformă în căsnicie, ca să zic așa, s-a pierdut farmecul acela al începutului. Literatura este o sursă de plăcere. Doi. Este o mare greșeală să se creadă că din cauza internetului dispare interesul față de literatură. Literatura este o combinație de cuvinte nu este carte. Textul poate fi găsit oriunde și oricând. Putem să-l scriem și pe nisip...Poate fi găsit un text și pe monitorul unui computer. Deci, nu contează unde este textul. Al treilea lucru pe care vreau să vi-l spun, foarte important. Cine folosește cuvintele bine are o putere, autoritate asupra celor din jur".
Întâlnirea cu Alex. Ștefănescu s-a încheiat cu o sesiune de autografe și poze.
Ovidiu Dan
P.S. Pentru mai multe poze (72 de poze), accesați Galeria foto: Mesajul lui Alex. Ștefănescu către copii și tineri: „Redescoperiți literatura!"
Trimite email
vineri, 19 aprilie 2024, 11:19:05 Ora de vară a Europei de Est