Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

„Muncă, bani, bănci, cultură și politică” – ediția a XII-a

Vineri și sâmbătă, Simpozionul Internațional de Istorie bancară

„Muncă, bani, bănci, cultură și politică” – ediția a XII-a

Istoricii, economiștii și bancherii și-au dat întâlnire vineri, 24 octombrie 2014, la cea de-a XII-a ediție a Simpozionului Internațional de Istorie bancară „Muncă, bani, bănci, cultură și politică".

La ediția din acest an s-au înscris 36 de comunicări, vizând evoluția sistemului bancar central - european din secolul XVI până în zilele noastre, anunțându-și participarea universitari și cercetători, istorici, economiști, sociologi, juriști, experți și funcționari de bancă din țara noastră și din străinătate (Italia, Slovenia, Ungaria, Bulgaria, Republica Moldova și Federația Rusă).
Deschiderea festivă a avut loc în Aula Magna a Universității din Oradea, în prezența reprezentanților Prefecturii, Consiliului Județean  și ai Primăriei Municipiului Oradea. Cuvântul de întâmpinare și de salut a fost rostit de „creierul și sufletul" acestui simpozion (care dăinuie din 1991), dl prof. univ. dr. Mihai Drecin, președintele Comitetului de organizare, care a mulțumit participanților, distinșilor invitați, sponsorilor și susținătorilor, precizând că  „Actuala ediție s-a organizat datorită unui proiect acceptat de Consiliul Județean Bihor, alături de alți sponsori și susținători, sub egida Academiei Oamenilor de Știință din România - Secția Științe Istorice și Arheologie, Universitatea din Oradea și Asociația Română de Istorie - Bancară Oradea".
Invitat să ia cuvântul, președintele Senatului universitar, dl prof. univ. dr. Sorin Curilă, a urat succes participaților, exprimându-și convingerea că roadele creativității și participării lor vor fi fructificate aici, ca parte a tezaurului științific orădean. Apoi, s-a adresat direct „amfitrionului" (d-lui prof. univ. dr. Mihai Drecin) și mulțumindu-i pentru perseverență, tenacitate și durabilitate, a marcat istoria ascensiunii simpozionului până la cea de-a XII-a ediție a devenirii sale, întrebându-se retoric cine va reuși să-l continue până la cea de-a 77-a și a 777-a ediție, fără ca lanțul să se rupă.
Dl prorector Sorin Șipoș, ca istoric și fin analist al faptelor și evenimentelor, a disecat termenii („cei patru piloni foarte importanți", cum i-a considerat domnia da): „Se face un elogiu al muncii oneste. Munca onestă, în mod firesc, trebuie să producă bani. Banii trebuie să meargă, în mod firesc, înspre elită, dar nu numai spre elită, iar elita la rându-i  să producă bani în sens figurativ. Avem munca ce însemnă truda, banii care înseamnă sângele dintr-un organism, politica ce ar trebui să însemne înțelepciunea și mintea de a face distribuire corectă a resurselor și nu în ultimul rând cultura, ochii, sensibilitatea, ca să avem puterea să ne bucurăm de trudă, de bani și de o distribuire corectă". „Foarte important este ca lucrările pe care le publicăm să le tipărim în limbi de circulație, să ajungă în cât mai multe biblioteci și la cât mai mulți specialiști", a mai spus dl prorector Sorin Șipoș. Subliniind interdependența care există între cei cinci termeni din titlul simpozionului (muncă, bani, bănci, cultură și politică), directorul Cancelariei Prefecturii Bihor, doamna Claudia Timofte, și-a exprimat convingerea că și această ediție se va bucura de succes, iar lucrările vor prezenta soluții concrete la problemele societății actuale. Directorul economic al Consiliului Județean, dl Dimitrie Muscă a apreciat tema simpozionului ca fiind una de strictă actualitate; „Corelația dintre muncă, bani, bănci, cultură și politică mi se pare esențială în dezvoltarea lumii contemporane". În cuvântul său, domnul viceprimar Ovidiu Mureșan s-a referit la „politicile publice, care pot și trebuie să fie bine fundamentate; care pot și trebuie să fie argumentul unor decizii majore; ne dorim ca munca să fie respectată în societatea românească; ne dorim ca toți cei care muncesc pe teritoriul municipiului Oradea să beneficieze de rezultatele economice, sociale și culturale ale comunității".     Din partea guvernatorului Băncii Naționale a României (academician Mugur Isărescu, care este și Doctor Honoris Causa al Universității din Oradea), a vorbit doamna dr. Nadia Manea, care a transmis mesajul d-lui guvernator adresat participanților la Simpozionul Internațional de Istorie bancară. Cele două facultăți organizatoare ale simpozionului, Facultatea de Istorie... și Facultatea de Științe Economice, au fost reprezentate, la microfon de dl conf. univ. dr. Gabriel Moisa, prodecanul Facultății de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării, respectiv d-na conf. univ. dr. Maria-Madela Abrudan, prodecan al Facultății de Științe Economice. După-amiază, manifestările au continuat cu lucrările în plen, iar sâmbătă, pe trei secțiuni: Istorie bancară pentru epoca modernă, Istorie bancară pentru epoca contemporană, iar a treia secțiune: Bănci și burse de valori în epoca de tranziție.
Ovidiu Dan
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: „Muncă, bani, bănci, cultură și politică" - ediția a XII-a.

Trimite email
luni, 25 mai 2026 la 18:56:56 Ora de vară a Europei de Est