Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

„Muncă, bani, bănci, cultură și politică” – ediția a XII-a

Vineri și sâmbătă, Simpozionul Internațional de Istorie bancară

„Muncă, bani, bănci, cultură și politică” – ediția a XII-a

Istoricii, economiștii și bancherii și-au dat întâlnire vineri, 24 octombrie 2014, la cea de-a XII-a ediție a Simpozionului Internațional de Istorie bancară „Muncă, bani, bănci, cultură și politică".

La ediția din acest an s-au înscris 36 de comunicări, vizând evoluția sistemului bancar central - european din secolul XVI până în zilele noastre, anunțându-și participarea universitari și cercetători, istorici, economiști, sociologi, juriști, experți și funcționari de bancă din țara noastră și din străinătate (Italia, Slovenia, Ungaria, Bulgaria, Republica Moldova și Federația Rusă).
Deschiderea festivă a avut loc în Aula Magna a Universității din Oradea, în prezența reprezentanților Prefecturii, Consiliului Județean  și ai Primăriei Municipiului Oradea. Cuvântul de întâmpinare și de salut a fost rostit de „creierul și sufletul" acestui simpozion (care dăinuie din 1991), dl prof. univ. dr. Mihai Drecin, președintele Comitetului de organizare, care a mulțumit participanților, distinșilor invitați, sponsorilor și susținătorilor, precizând că  „Actuala ediție s-a organizat datorită unui proiect acceptat de Consiliul Județean Bihor, alături de alți sponsori și susținători, sub egida Academiei Oamenilor de Știință din România - Secția Științe Istorice și Arheologie, Universitatea din Oradea și Asociația Română de Istorie - Bancară Oradea".
Invitat să ia cuvântul, președintele Senatului universitar, dl prof. univ. dr. Sorin Curilă, a urat succes participaților, exprimându-și convingerea că roadele creativității și participării lor vor fi fructificate aici, ca parte a tezaurului științific orădean. Apoi, s-a adresat direct „amfitrionului" (d-lui prof. univ. dr. Mihai Drecin) și mulțumindu-i pentru perseverență, tenacitate și durabilitate, a marcat istoria ascensiunii simpozionului până la cea de-a XII-a ediție a devenirii sale, întrebându-se retoric cine va reuși să-l continue până la cea de-a 77-a și a 777-a ediție, fără ca lanțul să se rupă.
Dl prorector Sorin Șipoș, ca istoric și fin analist al faptelor și evenimentelor, a disecat termenii („cei patru piloni foarte importanți", cum i-a considerat domnia da): „Se face un elogiu al muncii oneste. Munca onestă, în mod firesc, trebuie să producă bani. Banii trebuie să meargă, în mod firesc, înspre elită, dar nu numai spre elită, iar elita la rându-i  să producă bani în sens figurativ. Avem munca ce însemnă truda, banii care înseamnă sângele dintr-un organism, politica ce ar trebui să însemne înțelepciunea și mintea de a face distribuire corectă a resurselor și nu în ultimul rând cultura, ochii, sensibilitatea, ca să avem puterea să ne bucurăm de trudă, de bani și de o distribuire corectă". „Foarte important este ca lucrările pe care le publicăm să le tipărim în limbi de circulație, să ajungă în cât mai multe biblioteci și la cât mai mulți specialiști", a mai spus dl prorector Sorin Șipoș. Subliniind interdependența care există între cei cinci termeni din titlul simpozionului (muncă, bani, bănci, cultură și politică), directorul Cancelariei Prefecturii Bihor, doamna Claudia Timofte, și-a exprimat convingerea că și această ediție se va bucura de succes, iar lucrările vor prezenta soluții concrete la problemele societății actuale. Directorul economic al Consiliului Județean, dl Dimitrie Muscă a apreciat tema simpozionului ca fiind una de strictă actualitate; „Corelația dintre muncă, bani, bănci, cultură și politică mi se pare esențială în dezvoltarea lumii contemporane". În cuvântul său, domnul viceprimar Ovidiu Mureșan s-a referit la „politicile publice, care pot și trebuie să fie bine fundamentate; care pot și trebuie să fie argumentul unor decizii majore; ne dorim ca munca să fie respectată în societatea românească; ne dorim ca toți cei care muncesc pe teritoriul municipiului Oradea să beneficieze de rezultatele economice, sociale și culturale ale comunității".     Din partea guvernatorului Băncii Naționale a României (academician Mugur Isărescu, care este și Doctor Honoris Causa al Universității din Oradea), a vorbit doamna dr. Nadia Manea, care a transmis mesajul d-lui guvernator adresat participanților la Simpozionul Internațional de Istorie bancară. Cele două facultăți organizatoare ale simpozionului, Facultatea de Istorie... și Facultatea de Științe Economice, au fost reprezentate, la microfon de dl conf. univ. dr. Gabriel Moisa, prodecanul Facultății de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării, respectiv d-na conf. univ. dr. Maria-Madela Abrudan, prodecan al Facultății de Științe Economice. După-amiază, manifestările au continuat cu lucrările în plen, iar sâmbătă, pe trei secțiuni: Istorie bancară pentru epoca modernă, Istorie bancară pentru epoca contemporană, iar a treia secțiune: Bănci și burse de valori în epoca de tranziție.
Ovidiu Dan
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: „Muncă, bani, bănci, cultură și politică" - ediția a XII-a.

Trimite email
sâmbătă, 20 decembrie 2025 la 00:39:08 Ora standard a Europei de Est