Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

31 octombrie 2025

Pe 1 noiembrie are loc cel mai amplu eveniment educațional de robotică din România, dedicat elevilor pasionați de tehnologie, programare și inovație:
Finala Concursului Național de Robotică Nextlab.tech 2025 (P)
Sâmbătă, 1 noiembrie 2025, are loc la Palatul ASE din București, Piata Romana 6, finala Concursului Național de Robotică Nextlab.tech 2025. Noutatea acestei ediții este că elevii vor expune proiectele lor pentru public pe durata întregii zile, oferind vizitatorilor ocazia să descopere inovațiile lor în mod direct.
Concursul este organizat de Asociația ,,Clubul Informaticii Economice – CyberKnowledgeClub” (CKC), fondată de cadre didactice ale Facultății de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică, ASE București, în parteneriat cu Colegiul Național ,,Sf. Sava” din București. Banca Comercială Română este sponsor principal la nivel național al acestui program, alături de care contribuie și compania SAP România si EdAstra Tech.
Sprijinul logistic este oferit de start-up-ul Nextlab.tech.
Nextlab.tech este cel mai mare concurs de robotică din România și este înregistrat în calendarul Ministerului Educației și Cercetării.
La acest eveniment educațional de robotică din România, dedicat elevilor pasionați de tehnologie, programare și inovație sunt așteptați sute de tineri din întreaga țară care își vor prezenta creațiile în cadrul probelor de Robotică Creativă, Robotică Sustenabilă și Verde, Line Follower și Labirint.
Participanții vor avea în continuare ocazia să își testeze roboții și să participe la sesiuni de jurizare organizate de specialiști din domeniul IT și educațional. Punctajele vor fi anunțate la finalul zilei, iar festivitatea de premiere se va desfășura a doua zi în format hibrid.
Vizitatorii sunt bineveniți să participe și să exploreze lumea fascinantă a roboticii educaționale.
Agenda finalei Concursului Național de Robotică Nextlab.tech 2025
Data: 1 – 2 noiembrie 2025
Locația: Academia de Studii Economice din București (ASE) – Piața Romană 6, et. 3-4, București 010552
Sâmbătă, 1 noiembrie 2025
8:00 –9:00 – Acces invitați și participanți / Deschiderea înscrierilor
9:00 – 9:30 – Festivitatea de deschidere (în AMFITEATRU I din clădirea Ion N Angelescu ASE)
9:30 – 10:00 – Pregătirea proiectelor pentru prezentare în zonele alocate de organizatori
10:00 – 13:00 – Jurizarea proiectelor (program specific în funcție de probă)
13:00 – 13:30 – Pauză de masă
13:30 – 17:00 – Jurizarea proiectelor (program specific în funcție de probă)
17:15 – Termen limită pentru depunerea contestațiilor

18:00 – Afișarea rezultatelor parțiale (la probele concursului)
18:00 – 18:45 – Organizarea și desfășurarea probelor de baraj
Duminică, 2 noiembrie 2025
10:00 – Afișarea rezultatelor finale pe site-ul oficial al concursului:
12:00 – Premierea participanților în format hibrid.
Vă așteptăm să fiți alături de tinerii inovatori care modelează viitorul roboticii în România!

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

6 mai 2025

Studenții, masteranzii și doctoranzii ar putea primi burse de studiu în străinătate, printr-un concurs național organizat de Ministerul Educației – proiect de Hotărâre de Guvern

Tinerii români interesați să studieze în afara țării ar putea să primească burse finanțate din bugetul de stat și din fonduri speciale ale Ministerului Educației și Cercetării, potrivit unui proiect de Hotărâre de Guvern pus în consultare publică. Bursele sunt destinate pentru licență, masterat, doctorat, dar și pentru cercetare sau cursuri de vară și vor fi acordate prin concurs național, prevede proiectul.
Fondul de burse „se poate constitui atât din sume de la bugetul de stat cât și din veniturile proprii ale Ministerului Educației și Cercetării provenite din procentul de 5% din încasările în valută aferente taxelor percepute de instituțiile de învățământ superior de stat de la studenții și cursanții străini”, este menționat în proiectul de hotărâre.
Bursele în străinătate pot acoperi, total sau parțial, cheltuielile cu taxele de școlarizare, cazare, hrană, întreținere în străinătate etc.
Potrivit notei de fundamentare, bursele vor fi disponibile pentru:
studii universitare complete și parțiale de licență, de masterat și de doctorat;
studii postuniversitare și postdoctorale;
stagii de cercetare/specializare;
stagii de formare postuniversitară și postdoctorală;
cursuri de vară.
Bursele se vor obține prin concurs național organizat de Ministerul Educației și Cercetării, iar regulamentul de concurs urmează să fie elaborat.
Numărul de luni de bursă, tipurile de bursă, domeniile pentru care se acordă bursele, precum și cuantumul bursei lunare, în euro, pe țări/pe tip de bursă se vor stabili anual prin ordin al ministrului Educației și Cercetării, care se publică în Monitorul Oficial al României.
Mai mult, „Ministerul Educației și Cercetării asigură o sumă necesară acoperirii
asigurării medicale, doar în cazul în care aceasta nu este acoperită de regulamentele
europene în vigoare, precum și transportul internațional din România până la locul de
stagiu și retur, o singură dată pe an universitar, dacă acesta nu este asigurat de partea
primitoare”, mai este menționat în documentul oficial.
Domeniile de interes pentru România, pentru care vor fi acordate bursele, sunt următoarele:
energie; bioeconomie; tehnologia informațiilor și a comunicațiilor; spațiu și securitate; mediu și schimbări climatice; eco-nano-tehnologii și materiale avansate; sănătate…

„Muncă, bani, bănci, cultură și politică” – ediția a XII-a

Vineri și sâmbătă, Simpozionul Internațional de Istorie bancară


„Muncă, bani, bănci, cultură și politică” – ediția a XII-a
Istoricii, economiștii și bancherii și-au dat întâlnire vineri, 24 octombrie 2014, la cea de-a XII-a ediție a Simpozionului Internațional de Istorie bancară „Muncă, bani, bănci, cultură și politică".

La ediția din acest an s-au înscris 36 de comunicări, vizând evoluția sistemului bancar central - european din secolul XVI până în zilele noastre, anunțându-și participarea universitari și cercetători, istorici, economiști, sociologi, juriști, experți și funcționari de bancă din țara noastră și din străinătate (Italia, Slovenia, Ungaria, Bulgaria, Republica Moldova și Federația Rusă).

Deschiderea festivă a avut loc în Aula Magna a Universității din Oradea, în prezența reprezentanților Prefecturii, Consiliului Județean și ai Primăriei Municipiului Oradea. Cuvântul de întâmpinare și de salut a fost rostit de „creierul și sufletul" acestui simpozion (care dăinuie din 1991), dl prof. univ. dr. Mihai Drecin, președintele Comitetului de organizare, care a mulțumit participanților, distinșilor invitați, sponsorilor și susținătorilor, precizând că „Actuala ediție s-a organizat datorită unui proiect acceptat de Consiliul Județean Bihor, alături de alți sponsori și susținători, sub egida Academiei Oamenilor de Știință din România - Secția Științe Istorice și Arheologie, Universitatea din Oradea și Asociația Română de Istorie - Bancară Oradea".

Invitat să ia cuvântul, președintele Senatului universitar, dl prof. univ. dr. Sorin Curilă, a urat succes participaților, exprimându-și convingerea că roadele creativității și participării lor vor fi fructificate aici, ca parte a tezaurului științific orădean. Apoi, s-a adresat direct „amfitrionului" (d-lui prof. univ. dr. Mihai Drecin) și mulțumindu-i pentru perseverență, tenacitate și durabilitate, a marcat istoria ascensiunii simpozionului până la cea de-a XII-a ediție a devenirii sale, întrebându-se retoric cine va reuși să-l continue până la cea de-a 77-a și a 777-a ediție, fără ca lanțul să se rupă.

Dl prorector Sorin Șipoș, ca istoric și fin analist al faptelor și evenimentelor, a disecat termenii („cei patru piloni foarte importanți", cum i-a considerat domnia da): „Se face un elogiu al muncii oneste. Munca onestă, în mod firesc, trebuie să producă bani. Banii trebuie să meargă, în mod firesc, înspre elită, dar nu numai spre elită, iar elita la rându-i să producă bani în sens figurativ. Avem munca ce însemnă truda, banii care înseamnă sângele dintr-un organism, politica ce ar trebui să însemne înțelepciunea și mintea de a face distribuire corectă a resurselor și nu în ultimul rând cultura, ochii, sensibilitatea, ca să avem puterea să ne bucurăm de trudă, de bani și de o distribuire corectă". „Foarte important este ca lucrările pe care le publicăm să le tipărim în limbi de circulație, să ajungă în cât mai multe biblioteci și la cât mai mulți specialiști", a mai spus dl prorector Sorin Șipoș. Subliniind interdependența care există între cei cinci termeni din titlul simpozionului (muncă, bani, bănci, cultură și politică), directorul Cancelariei Prefecturii Bihor, doamna Claudia Timofte, și-a exprimat convingerea că și această ediție se va bucura de succes, iar lucrările vor prezenta soluții concrete la problemele societății actuale. Directorul economic al Consiliului Județean, dl Dimitrie Muscă a apreciat tema simpozionului ca fiind una de strictă actualitate; „Corelația dintre muncă, bani, bănci, cultură și politică mi se pare esențială în dezvoltarea lumii contemporane". În cuvântul său, domnul viceprimar Ovidiu Mureșan s-a referit la „politicile publice, care pot și trebuie să fie bine fundamentate; care pot și trebuie să fie argumentul unor decizii majore; ne dorim ca munca să fie respectată în societatea românească; ne dorim ca toți cei care muncesc pe teritoriul municipiului Oradea să beneficieze de rezultatele economice, sociale și culturale ale comunității". Din partea guvernatorului Băncii Naționale a României (academician Mugur Isărescu, care este și Doctor Honoris Causa al Universității din Oradea), a vorbit doamna dr. Nadia Manea, care a transmis mesajul d-lui guvernator adresat participanților la Simpozionul Internațional de Istorie bancară. Cele două facultăți organizatoare ale simpozionului, Facultatea de Istorie... și Facultatea de Științe Economice, au fost reprezentate, la microfon de dl conf. univ. dr. Gabriel Moisa, prodecanul Facultății de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării, respectiv d-na conf. univ. dr. Maria-Madela Abrudan, prodecan al Facultății de Științe Economice. După-amiază, manifestările au continuat cu lucrările în plen, iar sâmbătă, pe trei secțiuni: Istorie bancară pentru epoca modernă, Istorie bancară pentru epoca contemporană, iar a treia secțiune: Bănci și burse de valori în epoca de tranziție.

Ovidiu Dan

P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: „Muncă, bani, bănci, cultură și politică" - ediția a XII-a.