Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
13 noiembrie 2026

BREAKING În anul școlar 2027-2028, clasele din mediul urban vor avea cu cel puțin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de lege – proiect

Ana MOISE

Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare pentru 2027-2028, se va analiza situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de Legea nr. 198/2023, conform proiectului metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare pentru anul școlar 2027-2028, pus în consultare publică pe 12 noiembrie de Ministerul Educației și Cercetării.
Proiectul metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare în anul școlar 2027-2028 introduce criterii noi pentru planificarea claselor din mediul urban și din municipii, plus obligația verificării pe baza datelor din SIIIR a situațiilor elevilor înscriși în aceeași formațiune de studiu de cel puțin de 3 ori.
Propunerea vine în contextul în care Sorin Ionescu, ministru delegat pentru Învățământul Preuniversitar, a criticat clasele supraaglomerate. Acesta a spus că „34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu”, la audierea din Parlament pentru funcția de ministru, de pe 19 octombrie.
„N-am avut acces la toate aceste date ale ministerului, dar eu cred că 34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu. Toată Europa militează pentru scăderea numărului de elevi. De ce? Mai puțini elevi înseamnă un cadru didactic mai concentrat pe activitatea didactică”, a declarat Sorin Ionescu.
Edupedu.ro a scris că Federația Părinților Edupart a semnalat conducerii ISMB clase pregătitoare 2026 cu 28 și 29 de elevi: Vă adresăm rugămintea să dispuneți o analiză juridică corectă
În anul școlar 2025-2026, 2.405 formațiuni de studiu funcționau cu mai mulți elevi decât permite legea, potrivit unui răspuns al Ministerului Educației transmis Camerei Deputaților. Într-un liceu din Brașov a fost raportată o clasă cu 51 de elevi, cu 21 peste plafonul legal, potrivit datelor prezentate de Edupedu.ro.
Fostul ministrul al Educației, Mihai Dimian, a spus că numărul final al elevilor dintr-o clasă de nivel primar ar trebui să fie 24: „Noi am pornit de la ideea că media 24, că în anumite situații poți să crești până la 28. După care am adăugat minorități, am adăugat CES și tot creștem numărul acesta”.
Prevederile din proiectul pentru anul școlar 2027-2028

Art. 3. – „Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare, în cadrul criteriului economic se vor analiza următoarele aspecte:

a) situaţia claselor paralele despre care se estimează, pe baza datelor înregistrate în SIIIR, că la sfârşitul anului şcolar au efective sub limita minimă stabilită prin lege şi a căror comasare se impune fie la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică şi în structurile arondate acesteia, fie la nivelul localităţii/unităţii administrativ-teritoriale, în raport cu prevederile art. 23 alin. (1), (1^1), (1^2) şi alin. (1^3) lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

b) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

c) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din municipii, astfel încât acestea să funcționeze cu cel mult 2 elevi sub limita maximă prevăzută la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare...

„Muncă, bani, bănci, cultură și politică” – ediția a XII-a

Vineri și sâmbătă, Simpozionul Internațional de Istorie bancară

„Muncă, bani, bănci, cultură și politică” – ediția a XII-a

Istoricii, economiștii și bancherii și-au dat întâlnire vineri, 24 octombrie 2014, la cea de-a XII-a ediție a Simpozionului Internațional de Istorie bancară „Muncă, bani, bănci, cultură și politică".

La ediția din acest an s-au înscris 36 de comunicări, vizând evoluția sistemului bancar central - european din secolul XVI până în zilele noastre, anunțându-și participarea universitari și cercetători, istorici, economiști, sociologi, juriști, experți și funcționari de bancă din țara noastră și din străinătate (Italia, Slovenia, Ungaria, Bulgaria, Republica Moldova și Federația Rusă).
Deschiderea festivă a avut loc în Aula Magna a Universității din Oradea, în prezența reprezentanților Prefecturii, Consiliului Județean  și ai Primăriei Municipiului Oradea. Cuvântul de întâmpinare și de salut a fost rostit de „creierul și sufletul" acestui simpozion (care dăinuie din 1991), dl prof. univ. dr. Mihai Drecin, președintele Comitetului de organizare, care a mulțumit participanților, distinșilor invitați, sponsorilor și susținătorilor, precizând că  „Actuala ediție s-a organizat datorită unui proiect acceptat de Consiliul Județean Bihor, alături de alți sponsori și susținători, sub egida Academiei Oamenilor de Știință din România - Secția Științe Istorice și Arheologie, Universitatea din Oradea și Asociația Română de Istorie - Bancară Oradea".
Invitat să ia cuvântul, președintele Senatului universitar, dl prof. univ. dr. Sorin Curilă, a urat succes participaților, exprimându-și convingerea că roadele creativității și participării lor vor fi fructificate aici, ca parte a tezaurului științific orădean. Apoi, s-a adresat direct „amfitrionului" (d-lui prof. univ. dr. Mihai Drecin) și mulțumindu-i pentru perseverență, tenacitate și durabilitate, a marcat istoria ascensiunii simpozionului până la cea de-a XII-a ediție a devenirii sale, întrebându-se retoric cine va reuși să-l continue până la cea de-a 77-a și a 777-a ediție, fără ca lanțul să se rupă.
Dl prorector Sorin Șipoș, ca istoric și fin analist al faptelor și evenimentelor, a disecat termenii („cei patru piloni foarte importanți", cum i-a considerat domnia da): „Se face un elogiu al muncii oneste. Munca onestă, în mod firesc, trebuie să producă bani. Banii trebuie să meargă, în mod firesc, înspre elită, dar nu numai spre elită, iar elita la rându-i  să producă bani în sens figurativ. Avem munca ce însemnă truda, banii care înseamnă sângele dintr-un organism, politica ce ar trebui să însemne înțelepciunea și mintea de a face distribuire corectă a resurselor și nu în ultimul rând cultura, ochii, sensibilitatea, ca să avem puterea să ne bucurăm de trudă, de bani și de o distribuire corectă". „Foarte important este ca lucrările pe care le publicăm să le tipărim în limbi de circulație, să ajungă în cât mai multe biblioteci și la cât mai mulți specialiști", a mai spus dl prorector Sorin Șipoș. Subliniind interdependența care există între cei cinci termeni din titlul simpozionului (muncă, bani, bănci, cultură și politică), directorul Cancelariei Prefecturii Bihor, doamna Claudia Timofte, și-a exprimat convingerea că și această ediție se va bucura de succes, iar lucrările vor prezenta soluții concrete la problemele societății actuale. Directorul economic al Consiliului Județean, dl Dimitrie Muscă a apreciat tema simpozionului ca fiind una de strictă actualitate; „Corelația dintre muncă, bani, bănci, cultură și politică mi se pare esențială în dezvoltarea lumii contemporane". În cuvântul său, domnul viceprimar Ovidiu Mureșan s-a referit la „politicile publice, care pot și trebuie să fie bine fundamentate; care pot și trebuie să fie argumentul unor decizii majore; ne dorim ca munca să fie respectată în societatea românească; ne dorim ca toți cei care muncesc pe teritoriul municipiului Oradea să beneficieze de rezultatele economice, sociale și culturale ale comunității".     Din partea guvernatorului Băncii Naționale a României (academician Mugur Isărescu, care este și Doctor Honoris Causa al Universității din Oradea), a vorbit doamna dr. Nadia Manea, care a transmis mesajul d-lui guvernator adresat participanților la Simpozionul Internațional de Istorie bancară. Cele două facultăți organizatoare ale simpozionului, Facultatea de Istorie... și Facultatea de Științe Economice, au fost reprezentate, la microfon de dl conf. univ. dr. Gabriel Moisa, prodecanul Facultății de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării, respectiv d-na conf. univ. dr. Maria-Madela Abrudan, prodecan al Facultății de Științe Economice. După-amiază, manifestările au continuat cu lucrările în plen, iar sâmbătă, pe trei secțiuni: Istorie bancară pentru epoca modernă, Istorie bancară pentru epoca contemporană, iar a treia secțiune: Bănci și burse de valori în epoca de tranziție.
Ovidiu Dan
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: „Muncă, bani, bănci, cultură și politică" - ediția a XII-a.

Trimite email
sâmbătă, 21 noiembrie 2026 la 21:28:07 Ora standard a Europei de Est