Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
22 decembrie 2025

SURSE: Daniel David și-a dat demisia din funcția de ministru al Educației și Cercetării / Marilen Pirtea – în pole position pentru a prelua portofoliul


Daniel David și-a dat demisia din funcția de ministru al Educației și Cercetării, potrivit surselor Edupedu.ro.
Rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea, este cotat cu cele mai mari șanse de a prelua portofoliul cel mai dur lovit de măsurile de austeritate aplicate deja prin Legea Bolojan și cu un dosar fierbinte pe masă, și anume controversata programă de limbă română ce readuce cronicarii spre a fi studiați de elevii de 14-15 ani, la clasa a IX-a.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

„Nuanțată mai e natura umană!

Mare e grădina Domnului!

„Nuanțată mai e natura umană!

Dacă tot se apropie alegerile de duminică, distinsul nostru rector, Ioan Dzițac, ne propune să nu ne mai stresăm cu declarațiile (și promisiunile deșarte, mincinoase ale) candidaților la fotoliul de președinte al țării și cu alte mizerii răscolite de vânturile campaniei deșănțate și oribile, ci să lecturăm numărul din noiembrie al Revistei de cultură „Curtea de la Argeș".

Dintru început, distinsul academician Gheorghe Păun, redactorul-șef al revistei, membru titular (activ) al Academiei Române (Felicitări din partea orădenilor și bihorenilor care vă cunosc și vă stimează, pentru discursul de recepție din 24 octombrie 2014), ne aduce în atenție tipologia de cameleoni ai societății noastre!
Mai cu mănuși, mai cu multă educație, înțelepciune și simțire, domnia sa a intitulat editorialul „Nuanțată mai e natura umană!"
Noi o spunem mai direct, și fără perdea: Mare (mai) e grădina Domnului!
Din motive de spațiu și dintr-o reținere vădit dictată de aceeași bună-credință, din marea grădină, ni se livrează doar trei „modele" spre a le analiza și a le supune judecății: comunistul cu comportare anticomunistă, anticomunistul cu comportare comunistă (adică imaginea în oglindă a primului) și creștinul trufaș și agresiv. În rest, să auzim numai de bine!
La rândul său, și în vremea sa, Domnul Eminescu analiza ce servicii (sau mai degrabă ce deservicii) fac ale(r)gătorilor „miniștrii schimbați de treizeci și șase de ori în patru ani". Nu spunem mai multe.
Horia Bădescu ne aduce în atenție memoria trupului, memoria sufletului și mai cu seamă memoria istorică... a celor 300. Generalul Mihail Orzeață spune (scrie) - Lumea ca un imens câmp de bătălie. Lilica Voicu-Brey: Balcic - „golful fericit, cu o mie de fețe și o mie de vrăji". Cristian Cocea ne povestește despre „Arta de a trăi bine", în „Tarot și sincronicitate". În serialul 300, citim despre Mormântul lui Constantin Brâncoveanu. Nicolae Melinescu - Nevoia de românism (Muică, noi suntem un neam). Seniori ai culturii - Radu Theodoru. Marilena Bara - Altfel despre același fotbal. Paula Romanescu - Parisul cu Madame de Sevigne. Elis Râpeanu - Dincolo de Canalul Mânecii. Giampaolo Trotta - Arhitectură rațională la Florența. Mircea Opriță - Epoca amazoanelor. La rubrica „Geografia sentimentală", Maria Mona Vâlceanu ne aduce în atenție Balcic - „Micul Paris al României Mari".
Pentru o deplină și plăcută zăbavă, lecturați tot ce s-a publicat în numărul din noiembrie al Revistei de cultură „Curtea de la Argeș" la adresa: www.curteadelaarges.ro.
Ovidiu Dan

Trimite email
miercuri, 7 ianuarie 2026 la 03:23:53 Ora standard a Europei de Est