Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

„Nuanțată mai e natura umană!

Mare e grădina Domnului!

„Nuanțată mai e natura umană!

Dacă tot se apropie alegerile de duminică, distinsul nostru rector, Ioan Dzițac, ne propune să nu ne mai stresăm cu declarațiile (și promisiunile deșarte, mincinoase ale) candidaților la fotoliul de președinte al țării și cu alte mizerii răscolite de vânturile campaniei deșănțate și oribile, ci să lecturăm numărul din noiembrie al Revistei de cultură „Curtea de la Argeș".

Dintru început, distinsul academician Gheorghe Păun, redactorul-șef al revistei, membru titular (activ) al Academiei Române (Felicitări din partea orădenilor și bihorenilor care vă cunosc și vă stimează, pentru discursul de recepție din 24 octombrie 2014), ne aduce în atenție tipologia de cameleoni ai societății noastre!
Mai cu mănuși, mai cu multă educație, înțelepciune și simțire, domnia sa a intitulat editorialul „Nuanțată mai e natura umană!"
Noi o spunem mai direct, și fără perdea: Mare (mai) e grădina Domnului!
Din motive de spațiu și dintr-o reținere vădit dictată de aceeași bună-credință, din marea grădină, ni se livrează doar trei „modele" spre a le analiza și a le supune judecății: comunistul cu comportare anticomunistă, anticomunistul cu comportare comunistă (adică imaginea în oglindă a primului) și creștinul trufaș și agresiv. În rest, să auzim numai de bine!
La rândul său, și în vremea sa, Domnul Eminescu analiza ce servicii (sau mai degrabă ce deservicii) fac ale(r)gătorilor „miniștrii schimbați de treizeci și șase de ori în patru ani". Nu spunem mai multe.
Horia Bădescu ne aduce în atenție memoria trupului, memoria sufletului și mai cu seamă memoria istorică... a celor 300. Generalul Mihail Orzeață spune (scrie) - Lumea ca un imens câmp de bătălie. Lilica Voicu-Brey: Balcic - „golful fericit, cu o mie de fețe și o mie de vrăji". Cristian Cocea ne povestește despre „Arta de a trăi bine", în „Tarot și sincronicitate". În serialul 300, citim despre Mormântul lui Constantin Brâncoveanu. Nicolae Melinescu - Nevoia de românism (Muică, noi suntem un neam). Seniori ai culturii - Radu Theodoru. Marilena Bara - Altfel despre același fotbal. Paula Romanescu - Parisul cu Madame de Sevigne. Elis Râpeanu - Dincolo de Canalul Mânecii. Giampaolo Trotta - Arhitectură rațională la Florența. Mircea Opriță - Epoca amazoanelor. La rubrica „Geografia sentimentală", Maria Mona Vâlceanu ne aduce în atenție Balcic - „Micul Paris al României Mari".
Pentru o deplină și plăcută zăbavă, lecturați tot ce s-a publicat în numărul din noiembrie al Revistei de cultură „Curtea de la Argeș" la adresa: www.curteadelaarges.ro.
Ovidiu Dan

Trimite email
vineri, 20 februarie 2026 la 19:56:17 Ora standard a Europei de Est