Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
15 septembrie 2026

Federația Părinților – Edupart precizează că susține proiectul deputatei PNL Raluca Turcan privind interzicerea telefoanelor în școli și modificări privind accesul elevilor la consiliere psihologică, însă aduce câteva precizări și propuneri de modificare a proiectului, într-un comunicat de presă, transmis pe 12 septembrie.
Amintim, în contextul rezultatelor PISA 2025, deputata PNL Raluca Turcan a cerut Comisiei de Învățământ din Camera Deputaților să pună pe ordinea de zi proiectul de lege prin care telefoanele mobile sunt interzise în școli și licee „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor”. Proiectul prevede extinderea monitorizării audio-video în școli și măsuri privind consilierea psihologică gratuită și obligatorie a elevilor.

Consiliul Național al Elevilor nu e de acord cu interzicerea telefoanelor pe tot parcursul programului școlar.

„Interzicerea telefoanelor poate fi o măsură bună de disciplină educațională, concentrare și protecție împotriva cyberbullyingului, dar nu trebuie prezentată ca o soluție care, singură, repară rezultatele PISA”, scrie Federația Părinților Edupart.

Proiectul deputatei PNL Raluca Turcan propune modificarea Legii Educației nr 198/ 2023 în sensul în care telefoanele mobile să fie interzise „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor” și să fie ținute în spații speciale până la finalul orelor.

În plus, proiectul modifică articolul 14 din Legea învățământului preuniversitar și introduce obligativitatea ca, la înscrierea copilului la școală, contractul educațional să conțină acordul expres al părinților sau al elevului major privind participarea la consiliere psihologică.

Mai mult, proiectul introduce o prevedere nouă despre obligativitatea de a participa la ședințe de consiliere școlară, la cererea profesorului. „Participarea la ședințe de consiliere școlară și/sau psihologică prevăzute la alin. (4) lit. a) poate fi dispusă de personalul didactic sau de conducerea unității de învățământ și este obligatorie pentru antepreșcolar, preșcolar sau elev”, scrie în proiectul propus de deputata Raluca Turcan.

Federația Națională a Părinților spune că „sesizarea poate și trebuie să poată fi făcută de profesor. Profesorul este unul dintre adulții care petrec cel mai mult timp cu elevul și poate observa schimbări de comportament, agresivitate, izolare, automutilare, bullying, neglijare sau alte elemente de risc.

Evaluarea trebuie însă realizată de un profesionist cu competențele necesare. Profesorul poate observa și sesiza dar profesorul nu diagnostichează”, scrie în comunicatul de presă.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
Duminică, 30 august 2026

Când încep cursurile?

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026, potrivit structurii oficiale a anului școlar 2026-2027, aprobată de Ministerul Educației. Anul școlar are 36 de săptămâni de cursuri pentru majoritatea elevilor și se încheie vineri, 18 iunie 2027. Prima vacanță, cea de toamnă, începe pe 24 octombrie.
Anul școlar 2026-2027 începe oficial la 1 septembrie 2026 și se încheie la 31 august 2027, însă prima zi de cursuri este luni, 7 septembrie, conform Ordinului ministrului Educației și Cercetării nr. 3.194/2026 privind structura anului școlar.
Pentru elevi, începutul școlii din septembrie 2026 vine și cu o schimbare importantă la liceu: elevii care intră în clasa a IX-a sunt prima generație care va învăța după noile programe școlare de liceu. Manualele realizate pentru noile programe nu vor fi însă disponibile în format tipărit la începutul cursurilor. Directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, Bogdan Cristescu, a declarat că „în cel mai bun caz” manualele ar putea fi disponibile în format digital pe 7 septembrie. Dacă nu vor exista contestații, variantele tipărite ar putea ajunge la elevi în octombrie, iar în cazul unor contestații termenul s-ar putea prelungi pentru unele manuale până în ianuarie 2027. Manualele sunt instrumente de predare la clasă, folosesc mai mult elevilor, ele nu sunt obligatorii pentru profesori. Cadrele didactice au ca obligație aplicarea programei școlare.

Când începe școala în septembrie 2026?

Prima zi de școală este luni, 7 septembrie 2026.
Primul modul de cursuri durează șapte săptămâni, de luni, 7 septembrie, până vineri, 23 octombrie 2026.
Prima vacanță a elevilor începe sâmbătă, 24 octombrie, și se încheie duminică, 1 noiembrie. Elevii revin la școală luni, 2 noiembrie 2026.

Pe 5 octombrie 2026 nu se fac cursuri!

La mai puțin de o lună după începerea școlii, elevii vor avea o zi fără cursuri.
Luni, 5 octombrie 2026, de Ziua internațională a educației, nu se organizează cursuri, potrivit ordinului privind structura anului școlar. Nu se fac cursuri nici în zilele nelucrătoare și de sărbătoare legală prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă aplicabil...

Mihaela Dindelegan a lansat şase cărţi, cinci la bibliotecă şi una online

Marţi,

Mihaela Dindelegan a lansat şase cărţi, cinci la bibliotecă şi una online

Mihaela Dindelegan a revenit, marţi (11 noiembrie 2014), la Biblioteca Judeţeană „Gheorghe Şincai", aşa cum a promis joi, 18 septembrie, cu o nouă serie de cărţi de poezii, centrate în jurul ideii de armonie.

„Poveştile vieţii", publicate în trei volume însoţite de imagini color şi planşe de colorat, „Poemele armoniei" şi „Cei ce ştiu" sunt cele cinci cărţi pe care Mihaela le-a pregătit pentru întâlnirea de  marţi, cu micii săi cititori şi iubitori de lectură.
Cea de-a şasea, intitulată „Al vieţii Împărat", a fost lansată online pe site-ul de poezii al autoarei, www.petaledestea.ro.
Marţi, s-au deschis iarăşi porţile sufletului
 „De fiecare dată când o carte sau mai multe cărţi se lansează înseamnă că sunt nişte porţi, nişte uşi care se deschid şi care reuşesc să ne dea măsura unei lumi cu totul şi cu totul aparte. Doamna Mihaela Dindelegan ne-a obişnuit deja cu o mare dăruire pentru cei ca voi, pentru cei ca noi, pentru toată lumea, pentru că are un suflet pe care nu mulţi reuşesc să şi-l etaleze aşa frumos în vers cum o face dânsa. Şi mai ales atunci când sufletele noastre sunt atât de pline de veselie, de bine şi de dorinţă de a face totul să fie frumos, este cu atât mai important".
Astfel a grăit doamna director Ligia Mirişan, managerul Bibliotecii, în deschiderea manifestării. La sărbătoarea de marţi a sufletului au mai onorat directorul Direcţiei pentru Cultură Bihor, Lucian Silaghi, doamna profesor metodist al CCD, Diana Popa, poetul Lucian Munteanu şi doamna Mioriţa Săteanu, preşedinte onorific al Uniunii Femeilor. În sală, copii de la Şcoala Gimnazială „Dacia", elevi ai doamnelor profesori Diana Zlibuţ şi Teodora Sâncelean, precum şi elevi de la Liceul Teoretic German „Friedrich Schiller", însoţiţi de directorul liceului, dl prof. Nicolae Ungur, şi directorul adjunct, doamna prof. Krisztina Vasi, au ocupat mai bine de jumătate din capacitatea amfiteatrului.
Şi de această dată, despre volumele lansate au vorbit în chip măiestrit doamna profesor de limba română Diana Popa, poetul Lucian Munteanu şi dna Mioriţa Săteanu, iar cel care a făcut show la recitarea versurilor a fost îndrăgitul actor Rin Tripa, care a dat culoare, forţă şi personalitate versurilor, stimulând curiozitatea şi apetitul pentru cetit, prin „vizualizarea" scenetelor din poveşti.
Ovidiu Dan
Lumea ca un basm, văzută de Diana Popa, lecturând „Poveștile vieții"
Totul începe cu formula „a fost odată ca niciodată..." Așa începe orice basm, poveste de viață și chiar viața însăși. Tot aşa începe şi povestea de azi, despre autoarea Mihaela Maria Dindelegan, care lansează trei volumele de poveşti în versuri.
Poveștile aduse azi în discuţie, ne introduc într-o lume a binelui, a armoniei, unde viețuitoarele învață generozitatea, milostenia, înțelegerea față de semenii lor, ajungând să trăiască într-o armonie totală. Odată ce deschidem cartea, deschidem ușa spre supranatural. Această parte de supranatural este evident necesară în viața fiecărui copil, pentru că „a crește" înseamnă și „a explora".
 Autoarea promovează victoria binelui asupra răului prin alte metode decât cele clasice, realizate prin  confruntarea fizică, dură. Personajelor aflate în situații limită le revine o misiune dificilă: aceea de a convinge adversarul, că prin bunătate și cu multă căldură se găsesc soluții care să mulțumească pe toată lumea. Astfel în poezia Iubirea mamei o gazelă reuşeşte să schimbe atitudinea unui leu, care în loc s-o ucidă, mobilizează şi alte animale împreună cu care pleacă în căutarea puiului gazelei. La vârsta copilăriei, poveștile și desenul sunt principalele mijloace de exprimare a vieții afective a copilului. În această etapă de vârstă se fixează principalele valori și modele de viață.
 Basmele joacă un rol foarte important din punct de vedere educativ. Ele stimulează dorința de cunoaștere, imaginația și creativitatea copilului. Copilul este ajutat să stabilească o legătură între lumea sa interioară și cea exterioară, să își construiască propria imagine de sine.
În poveștile autoarei Mihaela Maria Dindelegan copilul descoperă existența unor lumi complexe, ce sunt guvernate de reguli și principii. Copilului îi va fi stârnit interesul să  descopere funcţionalitatea universului. El va întreba, de exemplu, cum se ajunge la stele, cum este format cerul sau ce este luna. Un exemplu concludent îl constituie povestea „La serbarea stelelor".
„În a stelelor palate 
Lumini vii se întâlnesc
Cu dorinţa să arate
Ce mult toate strălucesc...
 
Am adus şi înţelepciune
Să ne îmbrăcăm cu ea,
Şi am făcut din fapte bune
Rochii lungi, pentru a avea
 
Şi mai multă strălucire.
Astfel noi ne-am îmbrăcat
În inimă cu iubire
Şi cu un adevăr curat".
Sunt subliniate valorile morale (înţelepciunea, iubirea, adevărul) cu care trebuie să ne îmbrăcăm sufletele.
Se remarcă preferinţa autoarei pentru strălucire, idee subliniată de prezenţa aurului( Aurul şi perlele), a stelelor, a soarelui, chiar şi a curcubeului luminos (Glasul curcubeului).
 Intenţia scriitoarei este de a merge mult mai departe de simplul act al lecturii. Poveștile consolidează legătura dintre copil și părinte prin implicarea ambelor părți într-o activitate care îi reunește prin cuvinte, comportamente și trăiri afective. Părintele este cel care creează contextul, devenind regizorul unei scene de viață, iar copilul o trăiește. Poveștile reprezintă pretextul cel mai favorabil pentru a stabili o legătură profundă între părinte și copil, prin alocarea unui timp unic. Astfel, cititul sau nararea unei povești poate deveni un ritual al familiei, contribuind astfel la definirea unui program comun.
Prin intermediul întâmplărilor prin care trec eroii, basmele anticipează viitoarele etape ale existenței, cu dificultățile ce vor putea să apară și cu modalitățile în care acestea pot fi depășite. În acest sens, basmele sunt pentru copil un curs complet de formare pentru viață.
 Nu întâmplător, într-o anumită perioadă copiilor le place îndeosebi un anume basm si vor să-l asculte doar pe acela: îl ascultă iar și iar, nu se mai satură de el, iar celelalte basme nu-l interesează. În momentul respectiv acela e „basmul lor", basmul care vorbește despre problema pe care o au atunci. Îşi vor schimba preferințele atunci când vor depăși respectivul moment din propria evoluție. Obiceiul de a le povesti copiilor basme tinde uneori să se piardă, în favoarea informațiilor mai tehnice, raționale și realiste. Se uită un fapt fundamental și anume că: un copil nu este un adult în miniatura, e un copil!
 Chiar şi la vârste foarte fragede, poveştile au un rol important în dezvoltarea copilului. Un bebeluş de câteva luni, ascultând poveşti, învaţă foarte mult despre limbaj, intonaţie, sunete.
Lipsa timpului îi face pe mulţi dintre noi să îşi abandoneze copiii în faţa televizorului, la desene animate, sau a calculatorului, la jocuri. Câte un basm spus măcar o dată la câteva zile creează între părinţi şi copil acea legătură specială dintre doi oameni care trăiesc aceleaşi senzaţii, au aceleaşi sentimente şi îşi imaginează aceleaşi scenarii. Momentul poveştii este special şi poate să se păstreze peste ani, când nu va mai fi nevoie de poveşti, dar va fi nevoie de discuţii ca între prieteni.
Cu prilejul lansării acestor volume de poveşti ne-am amintit  rolul acestora în viaţa copiilor noştri şi în relaţia părinte - copil. Urmează fireasca întrebare: Când i-ai spus ultima oară o poveste copilului tău?
 O felicit pe d-na Mihaela Dindelegan şi îi doresc pe viitor mult succes în demersul educativ pe care l-a iniţiat. 
Prof. metodist Popa Diana
P.S. Pentru mai multe poze, accesaţi Galeria foto: Mihaela Dindelegan a lansat şase cărţi, cinci la bibliotecă şi una online.

Trimite email
vineri, 9 octombrie 2026 la 11:08:49 Ora de vară a Europei de Est