Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Mihaela Dindelegan a lansat şase cărţi, cinci la bibliotecă şi una online

Marţi,

Mihaela Dindelegan a lansat şase cărţi, cinci la bibliotecă şi una online

Mihaela Dindelegan a revenit, marţi (11 noiembrie 2014), la Biblioteca Judeţeană „Gheorghe Şincai", aşa cum a promis joi, 18 septembrie, cu o nouă serie de cărţi de poezii, centrate în jurul ideii de armonie.

„Poveştile vieţii", publicate în trei volume însoţite de imagini color şi planşe de colorat, „Poemele armoniei" şi „Cei ce ştiu" sunt cele cinci cărţi pe care Mihaela le-a pregătit pentru întâlnirea de  marţi, cu micii săi cititori şi iubitori de lectură.
Cea de-a şasea, intitulată „Al vieţii Împărat", a fost lansată online pe site-ul de poezii al autoarei, www.petaledestea.ro.
Marţi, s-au deschis iarăşi porţile sufletului
 „De fiecare dată când o carte sau mai multe cărţi se lansează înseamnă că sunt nişte porţi, nişte uşi care se deschid şi care reuşesc să ne dea măsura unei lumi cu totul şi cu totul aparte. Doamna Mihaela Dindelegan ne-a obişnuit deja cu o mare dăruire pentru cei ca voi, pentru cei ca noi, pentru toată lumea, pentru că are un suflet pe care nu mulţi reuşesc să şi-l etaleze aşa frumos în vers cum o face dânsa. Şi mai ales atunci când sufletele noastre sunt atât de pline de veselie, de bine şi de dorinţă de a face totul să fie frumos, este cu atât mai important".
Astfel a grăit doamna director Ligia Mirişan, managerul Bibliotecii, în deschiderea manifestării. La sărbătoarea de marţi a sufletului au mai onorat directorul Direcţiei pentru Cultură Bihor, Lucian Silaghi, doamna profesor metodist al CCD, Diana Popa, poetul Lucian Munteanu şi doamna Mioriţa Săteanu, preşedinte onorific al Uniunii Femeilor. În sală, copii de la Şcoala Gimnazială „Dacia", elevi ai doamnelor profesori Diana Zlibuţ şi Teodora Sâncelean, precum şi elevi de la Liceul Teoretic German „Friedrich Schiller", însoţiţi de directorul liceului, dl prof. Nicolae Ungur, şi directorul adjunct, doamna prof. Krisztina Vasi, au ocupat mai bine de jumătate din capacitatea amfiteatrului.
Şi de această dată, despre volumele lansate au vorbit în chip măiestrit doamna profesor de limba română Diana Popa, poetul Lucian Munteanu şi dna Mioriţa Săteanu, iar cel care a făcut show la recitarea versurilor a fost îndrăgitul actor Rin Tripa, care a dat culoare, forţă şi personalitate versurilor, stimulând curiozitatea şi apetitul pentru cetit, prin „vizualizarea" scenetelor din poveşti.
Ovidiu Dan
Lumea ca un basm, văzută de Diana Popa, lecturând „Poveștile vieții"
Totul începe cu formula „a fost odată ca niciodată..." Așa începe orice basm, poveste de viață și chiar viața însăși. Tot aşa începe şi povestea de azi, despre autoarea Mihaela Maria Dindelegan, care lansează trei volumele de poveşti în versuri.
Poveștile aduse azi în discuţie, ne introduc într-o lume a binelui, a armoniei, unde viețuitoarele învață generozitatea, milostenia, înțelegerea față de semenii lor, ajungând să trăiască într-o armonie totală. Odată ce deschidem cartea, deschidem ușa spre supranatural. Această parte de supranatural este evident necesară în viața fiecărui copil, pentru că „a crește" înseamnă și „a explora".
 Autoarea promovează victoria binelui asupra răului prin alte metode decât cele clasice, realizate prin  confruntarea fizică, dură. Personajelor aflate în situații limită le revine o misiune dificilă: aceea de a convinge adversarul, că prin bunătate și cu multă căldură se găsesc soluții care să mulțumească pe toată lumea. Astfel în poezia Iubirea mamei o gazelă reuşeşte să schimbe atitudinea unui leu, care în loc s-o ucidă, mobilizează şi alte animale împreună cu care pleacă în căutarea puiului gazelei. La vârsta copilăriei, poveștile și desenul sunt principalele mijloace de exprimare a vieții afective a copilului. În această etapă de vârstă se fixează principalele valori și modele de viață.
 Basmele joacă un rol foarte important din punct de vedere educativ. Ele stimulează dorința de cunoaștere, imaginația și creativitatea copilului. Copilul este ajutat să stabilească o legătură între lumea sa interioară și cea exterioară, să își construiască propria imagine de sine.
În poveștile autoarei Mihaela Maria Dindelegan copilul descoperă existența unor lumi complexe, ce sunt guvernate de reguli și principii. Copilului îi va fi stârnit interesul să  descopere funcţionalitatea universului. El va întreba, de exemplu, cum se ajunge la stele, cum este format cerul sau ce este luna. Un exemplu concludent îl constituie povestea „La serbarea stelelor".
„În a stelelor palate 
Lumini vii se întâlnesc
Cu dorinţa să arate
Ce mult toate strălucesc...
 
Am adus şi înţelepciune
Să ne îmbrăcăm cu ea,
Şi am făcut din fapte bune
Rochii lungi, pentru a avea
 
Şi mai multă strălucire.
Astfel noi ne-am îmbrăcat
În inimă cu iubire
Şi cu un adevăr curat".
Sunt subliniate valorile morale (înţelepciunea, iubirea, adevărul) cu care trebuie să ne îmbrăcăm sufletele.
Se remarcă preferinţa autoarei pentru strălucire, idee subliniată de prezenţa aurului( Aurul şi perlele), a stelelor, a soarelui, chiar şi a curcubeului luminos (Glasul curcubeului).
 Intenţia scriitoarei este de a merge mult mai departe de simplul act al lecturii. Poveștile consolidează legătura dintre copil și părinte prin implicarea ambelor părți într-o activitate care îi reunește prin cuvinte, comportamente și trăiri afective. Părintele este cel care creează contextul, devenind regizorul unei scene de viață, iar copilul o trăiește. Poveștile reprezintă pretextul cel mai favorabil pentru a stabili o legătură profundă între părinte și copil, prin alocarea unui timp unic. Astfel, cititul sau nararea unei povești poate deveni un ritual al familiei, contribuind astfel la definirea unui program comun.
Prin intermediul întâmplărilor prin care trec eroii, basmele anticipează viitoarele etape ale existenței, cu dificultățile ce vor putea să apară și cu modalitățile în care acestea pot fi depășite. În acest sens, basmele sunt pentru copil un curs complet de formare pentru viață.
 Nu întâmplător, într-o anumită perioadă copiilor le place îndeosebi un anume basm si vor să-l asculte doar pe acela: îl ascultă iar și iar, nu se mai satură de el, iar celelalte basme nu-l interesează. În momentul respectiv acela e „basmul lor", basmul care vorbește despre problema pe care o au atunci. Îşi vor schimba preferințele atunci când vor depăși respectivul moment din propria evoluție. Obiceiul de a le povesti copiilor basme tinde uneori să se piardă, în favoarea informațiilor mai tehnice, raționale și realiste. Se uită un fapt fundamental și anume că: un copil nu este un adult în miniatura, e un copil!
 Chiar şi la vârste foarte fragede, poveştile au un rol important în dezvoltarea copilului. Un bebeluş de câteva luni, ascultând poveşti, învaţă foarte mult despre limbaj, intonaţie, sunete.
Lipsa timpului îi face pe mulţi dintre noi să îşi abandoneze copiii în faţa televizorului, la desene animate, sau a calculatorului, la jocuri. Câte un basm spus măcar o dată la câteva zile creează între părinţi şi copil acea legătură specială dintre doi oameni care trăiesc aceleaşi senzaţii, au aceleaşi sentimente şi îşi imaginează aceleaşi scenarii. Momentul poveştii este special şi poate să se păstreze peste ani, când nu va mai fi nevoie de poveşti, dar va fi nevoie de discuţii ca între prieteni.
Cu prilejul lansării acestor volume de poveşti ne-am amintit  rolul acestora în viaţa copiilor noştri şi în relaţia părinte - copil. Urmează fireasca întrebare: Când i-ai spus ultima oară o poveste copilului tău?
 O felicit pe d-na Mihaela Dindelegan şi îi doresc pe viitor mult succes în demersul educativ pe care l-a iniţiat. 
Prof. metodist Popa Diana
P.S. Pentru mai multe poze, accesaţi Galeria foto: Mihaela Dindelegan a lansat şase cărţi, cinci la bibliotecă şi una online.

Trimite email
sâmbătă, 21 februarie 2026 la 13:14:50 Ora standard a Europei de Est