Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 octombrie 2026

Cum se pregătesc profesorii să țină pasul cu elevii care folosesc deja inteligența artificială?

Tot mai mulți profesori vor să înțeleagă tehnologia pe care elevii o folosesc deja, să își pregătească lecțiile mai eficient și să creeze activități mai atractive. Un program acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și eligibil pentru Prima de carieră didactică le oferă posibilitatea să învețe practic, în sesiuni live, online, alături de un formator: Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.

Vrei să afli mai multe despre curs înainte de a te înscrie?

Pe 20 octombrie, de la ora 18.00, Fundația pentru Educație Digitală organizează un webinar gratuit de prezentare a cursului „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”. Profesorii interesați pot afla cum se desfășoară sesiunile live, ce instrumente AI vor învăța să utilizeze și pot pune întrebări despre program. Participarea este gratuită, cu înscriere prealabilă: https://ai.fped.org/webinarii
Inteligența artificială este deja prezentă în viața elevilor: o folosesc pentru a căuta informații, pentru a redacta texte, pentru explicații și pentru rezolvarea unor exerciții. Pentru profesori apar întrebări noi: cum verificăm răspunsurile generate de AI? Cum încurajăm gândirea critică? Și cum folosim aceste instrumente fără să pierdem din vedere rolul esențial al profesorului?
În același timp, AI poate fi un sprijin în pregătirea materialelor didactice, adaptarea exercițiilor la nivelul clasei sau conceperea unor activități interactive. Pentru a valorifica aceste oportunități, cadrele didactice au nevoie nu doar de acces la instrumente, ci și de exemple relevante, exercițiu și îndrumare.

De ce vor profesorii să învețe să folosească AI?

Din experiențele participanților la programele Fundației pentru Educație Digitală se conturează trei motivații importante:
*dorința de a înțelege instrumentele pe care elevii le folosesc deja și de a-i ghida spre o utilizare responsabilă
*nevoia de a ține pasul cu schimbările tehnologice, fără să fie necesară o pregătire tehnică avansată
*interesul pentru lecții mai atractive și pentru reducerea timpului alocat unor sarcini repetitive.
De la fișe de lucru și teste adaptate la materiale vizuale și idei pentru proiecte, aplicațiile sunt diverse. Dar rezultatele generate trebuie verificate și adaptate, iar deciziile didactice rămân ale profesorului.

De la reticență la încredere: experiențele profesorilor

Profesorii care au parcurs deja cursul descriu atât câștiguri practice, cât și o schimbare de perspectivă asupra inteligenței artificiale.
Ana Maria Bîgu, profesor pentru învățământul primar la Școala Gimnazială Nr. 1 Tunari, evidențiază atât sprijinul formatorului, cât și timpul câștigat în activitatea didactică:
„Apreciez în mod deosebit răbdarea instructorului, doamna Nicolici, care ne-a oferit trucuri valoroase pentru a obține exact rezultatele dorite atunci când folosim AI.
De când am integrat inteligența artificială la clasă, nivelul meu de stres a scăzut considerabil și mă bucur de mult mai mult timp liber. Sincer, nu îmi mai pot imagina activitatea didactică fără acest sprijin”.
„M-a surprins diversitatea instrumentelor descoperite și posibilitatea de a crea materiale didactice interactive, creative și adaptate nevoilor fiecărui elev”, declară Andreea Raluca Misaroș, învățătoare la Școala Gimnazială „Alexandru Bohățiel”, Vultureni, județ Cluj.
În opinia sa, AI nu înlocuiește experiența cadrului didactic: „Am înțeles că inteligența artificială nu înlocuiește creativitatea și experiența profesorului, ci le poate completa și valorifica, atunci când este utilizată responsabil”.
„Acum privesc cu multă recunoștință și responsabilitate aceste instrumente pe care, până acum, nu le-am luat în serios, fiind chiar ușor reticentă în privința folosirii lor la clasă”, susține Antoaneta Mărășescu, profesoară de biologie la Liceul Tehnologic „Lorin Sălăgean”.
Profesoara spune că a descoperit instrumente precum ChatGPT, Gemini, NotebookLM și Canva, pe care își propune să le folosească în activitatea la clasă. Experiența ei arată că formarea poate fi utilă inclusiv celor care pornesc cu rezerve în privința tehnologiei.

15 ore live, online, cu formator — nu lecții video preînregistrate

Pentru a răspunde acestor nevoi, Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.
Diferența importantă față de un curs online bazat pe înregistrări este modul de desfășurare: cele 15 ore de formare au loc în direct, la datele și orele stabilite pentru fiecare grupă, alături de un formator. Participanții pot pune întrebări, primesc explicații în timp real și lucrează pe exemple din activitatea școlară. Cursul presupune participare sincronă, nu vizionarea în ritm propriu a unor materiale înregistrate.

Programul include și 10 ore de activitate individuală, pentru aplicarea celor învățate.

Participanții explorează instrumente precum ChatGPT, Gemini, Copilot, NotebookLM și Canva, utilizări pentru pregătirea lecțiilor, materiale educaționale și diferențierea activităților, dar și principii de verificare a informațiilor și utilizare responsabilă a AI.
Grupele sunt organizate în diferite intervale orare, inclusiv pentru categorii de participanți cu nevoi apropiate, cum ar fi învățătorii și profesorii din diferite arii curriculare.

Program acreditat și eligibil pentru Prima de carieră didactică

Cursul are o durată totală de 25 de ore (15 ore live și 10 ore de activitate individuală) și acordă 1 credit ECTS. Costul participării este de 975 lei, iar programul este eligibil pentru plata prin Prima de carieră didactică. Fiind online, poate fi urmat din orice localitate din țară, păstrând interacțiunea directă cu formatorul și cu ceilalți participanți.
Cum se pot înscrie profesorii interesați?
Programa, calendarul grupelor, condițiile de participare și formularul de înscriere sunt disponibile la ai.fped.org.

Dl acad. Florin Gheorghe Filip a prezentat studenţilor Universităţii Agora Biblioteca Academiei Române

Miercuri, în premieră şi în exclusivitate,

Dl acad. Florin Gheorghe Filip a prezentat studenţilor Universităţii Agora Biblioteca Academiei Române

La invitaţia distinsului rector al Universităţii Agora, dl prof. univ. dr. Ioan Dziţac, domnul academician Florin Gheorghe Filip, primul Doctor Honoris Causa al Universităţii Agora, a susţinut miercuri, 12 noiembrie 2014, o conferinţă în Aula Albastră a Universităţii Agora.

În calitatea sa de director al Bibliotecii Academiei Române, dl academician Florin Gheorghe Filip a conferenţiat, în premieră şi în exclusivitate, despre „Tradiţie şi modernitate în Biblioteca Academiei Române".
În faţa preşedintelui Senatului universitar, doamna profesor univ. dr. Adriana Manolescu, şi a celor prezenţi la conferinţă, dl rector Ioan Dziţac a prezentat în sinteză impresionanta carte de vizită a distinsului academician, cărui în 9 mai 2012, Senatul Universităţii Agora i-a conferit primul şi cel mai înalt titlu onorific, cel de Doctor Honoris Causa al Universităţii Agora. Au fost subliniate meritele domnului academician la fondarea unei conferinţe internaţionale la Universitatea Agora (în 2006), care anul acesta a ajuns la a V-a ediţie, ţinându-se tot din doi în doi ani, şi a unei reviste internaţionale („International Journal of Computers, Communications & Control"), o revistă „care avea să devină în foarte scurt timp o publicație cu factor de impact ascendent în sistemul ISI". Participând la conferinţele internaţionale de la Moscova şi din China, alături de dl academician, dl rector nu a ezitat să amintească faptul că „în 2013, Academia Chineză de Ştiinţe i-a acordat domnului academician Florin Gheorghe Filip prestigiosul premiu „Walter Scott  jr. Award in Information Technology". Timp de 10 ani, dl academician a fost vicepreşedinte al Academiei Române, iar în prezent este directorul Bibliotecii Academiei Române şi astăzi (miercuri - n.n.) are amabilitatea să ţină o prezentare la Universitatea noastră", a mai spus dl rector, invitându-l pe distinsul academician să prezinte conferinţa „Tradiţie şi modernitate în Biblioteca Academiei Române".
„Prezenţa în această sală mă emoţionează din mai multe motive. Pentru că sunt într-o universitate tânără şi dinamică, în care am crezut de la început şi pe care m-am angajat să o sprijin şi asta o voi face şi în continuare. Mă emoţionează aceste două tablouri. Ele chiar m-au inspirat în prezentare pe care o voi face. Unul indică prima încercare de unire a tuturor românilor, iar cel de-al doilea e legat de fondarea Academiei Române. M-am gândit să vă fac o prezentare despre Academia Română şi despre Bibliotecă. Lucruri nu foarte tehnice, dar nici foarte cunoscute, prin care doresc să transmit un mesaj", a spus dl academician, în deschiderea conferinţei.
S-a început cu fondarea Academiei Române, în 1866, cu începuturile şi etapele, primii preşedinţi ai Academiei Române, începând cu Ion Heliade Rădulescu (1867-1870), August Treboniu Laurian (1870-1872)..., componenţa Academiei Române (14 secţii: Filologie şi literatură - prima secţie, Ştiinţa şi Tehnologia Informaţiei - ce mai nouă); 62 de institute şi centre de cercetare (cu 2.500 de cercetători), cu trei filiale (la Iaşi - în Moldova), la Cluj-Napoca (în Transilvania) şi la Timişoara (în Banat); cu centre la Târgu Mureş, Sibiu şi Craiova.
Biblioteca Academiei Române
Biblioteca Academiei Române a fost fondată în 6 august 1867, la un an după Societatea Literară Română; informaţii generale, misiune (colectarea, păstrarea şi întreţinerea colecţiilor naţionale de manuscrise şi tipărituri care ilustrează istoria, cultura şi civilizaţia din România şi de pe glob), caracteristici, website, colecţii digitale, implicare în proiecte internaţionale, expoziţii virtuale; Biblioteca virtuală, cu personalităţi care au schimbat lumea (32 de personalităţi), începând cu Dante Alighieri, Victor Babeş, Honore de Balzac, Nicolae Bălcescu... (inclusiv scrisul lui George Coşbuc), George Enescu  (prima carte a lui Galileo Galilei, de la 1500, scanată), Nicolae Grigorescu, Traian Vuia...
Biblioteca cuprinde 13 milioane de unităţi de evidenţă bibliotecară, 10.000 de volume de manuscrise, peste 500.000 de elemente de corespondenţă şi de arhivă; 138.000 de gravuri şi desene, circa 300.000 de fotografii, 53.112 entităţi cartografice, 190.000 de monede, medalii, pietre inscripţionate şi 40.000 de timbre; 55.000 de partituri, 5,3 milioane de cărţi şi circa 7 milioane de publicaţii seriale; proiecte naţionale şi internaţionale; săli de calculatoare în bibliotecă; scrisul lui Napoleon, atlasul lui Ortelius (cu vreo 20 de hărţi); documentul cel mai vechi: Ioan Sinaitul - Canon de penitenţă (sec. XII); partituri ale lui Rossini, Picasso - Lola... „Ar fi multe de arătat. Am dorit să vă dau gustul de a explora acest site: www.biblacad.ro, înfiinţat în 1992. Ce aş mai dori să vă mai pun la suflet: Forţa acestui popor a stat întotdeauna în unitatea lui sau în complementaritatea cunoştinţelor. Faptul cum au înjghebat, cum au fondat aceia Academia este exemplar", a conchis dl academician Florin Gheorghe Filip.
Ovidiu Dan
P.S. Pentru mai multe poze (54 de poze), accesaţi Galeria foto: Dl acad. Florin Gheorghe Filip a prezentat studenţilor Universităţii Agora Biblioteca Academiei Române.

Trimite email
joi, 5 noiembrie 2026 la 15:23:52 Ora standard a Europei de Est