Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
22 decembrie 2025

SURSE: Daniel David și-a dat demisia din funcția de ministru al Educației și Cercetării / Marilen Pirtea – în pole position pentru a prelua portofoliul


Daniel David și-a dat demisia din funcția de ministru al Educației și Cercetării, potrivit surselor Edupedu.ro.
Rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea, este cotat cu cele mai mari șanse de a prelua portofoliul cel mai dur lovit de măsurile de austeritate aplicate deja prin Legea Bolojan și cu un dosar fierbinte pe masă, și anume controversata programă de limbă română ce readuce cronicarii spre a fi studiați de elevii de 14-15 ani, la clasa a IX-a.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

Curtea de Argeş este Oraş Regal

„Citim, deci existăm!”

Curtea de Argeş este Oraş Regal

Dacă tot e week-end, dl rector Ioan Dziţac ne oferă o nouă şansă în a lectura Revista de cultură „Curtea de la Argeş", numărul din decembrie.

Aşa după cum a anunţat redactorul-şef al publicaţiei, dl academician Gheorghe Păun, încă în luna iunie, acum municipiul Curtea de Argeş a devenit Oraş Regal, cu acte în regulă, cum se spune, cu diplomă care îi conferă acest înalt şi unic titlu de Oraş Regal în România anului 2014.
În rubrica Domnului Eminescu, aflăm că şi Eminescu a scris despre îndeletnicirea ruşinoasă de a plagia (în Timpul, din 14 ianuarie 1881), dar şi despre „ploaia de taxe noi pe care primăria (Bucureştilor) e în ajun de a le impune contribuabililor din capitală" (în Timpul, din 11 februarie 1881). Horia Bădescu pune punctul pe i, ca întotdeauna, spunând direct, scurt şi răspicat, fără pardon: Somnul raţiunii naşte proşti. „Un bun prieten, mare chirurg, socoteşte că prostia e starea naturală a omului. O afirmă cu nesmintită convingere de câte ori are prilejul, ba a şi scris despre aceasta (...). Prostia este în ultimă instanţă produsul lenei de a gândi. Căci proştii sunt puturoşii minţii", mai spune H.B.
Florin Horvath scrie Scurtă cronografie la naşterea şi evoluţia spiritualităţii geto-dacice; tot F.H. a publicat Legenda Marelui Zalmoxis. Întors de la Londra şi Paris, Ion Coja scrie despre Turner şi Picasso. Cristian Bădiliţă ţine să ne convingă că „Tatăl nostru" (Pater noster), rugăciunea domnească „reprezintă summa tuturor rugăciunilor care pot exista la nivelul fiinţei umane (...), care face legătura între pământ şi cer, între exprimabil şi inexprimabil". La rubrica Seniori ai culturii, pr. Daniel Grigore scrie despre profesorul universitar Radu Ştefan Vergatti în art. O viaţă dedicată zidirii. În rubrica Brâncoveanu 300, Doina Mândru publică Constantin Brâncoveanu și pilda bogatului mântuit. Pentru rubrica (sa) Nevoia de românism, Nicolae Melinescu a stat de vorbă cu acad. Mircea Malița. Acad. Arto Salomma ne povestește despre perioada studenției sale petrecută (ca student finlandez) în California anilor'50. În rubrica Istoria de lângă noi, Dragoș și Constanța Vaida ne împărtășesc Gânduri de 7 noiembrie (de la Aniversarea Marii Revoluții din Octombrie, ca invitați la Ambasada Uniunii Sovietice). „Îmi place Europa, dar iubesc România", afirmă Nicolae Badiu, cel care a scris România care contează, despre care ne vorbește Maria Mona Vîlceanu. Ca să aflăm cu cine se luptă N.B., suntem invitați să lecturăm textul „Preacurvia, doctrină politică națională". După un serial maraton în care ne-a prezentat China, punct cu punct, Ion Pătrașcu trage linie și adună, adică face bilanțul, subliniind Contribuții ale Chinei la civilizația omenirii (II). În Orizontul (său) SF, Mircea Opriță vorbește despre Sfincși, rasă, utopie decăzută. Dar câte și mai câte lucruri nu putem afla lecturând numărul din decembrie al Revistei de cultură „Curtea de la Argeș", la adresa cunoscută de acum: www.curteadelaarges.ro
Ovidiu Dan   

Trimite email
marți, 30 decembrie 2025 la 00:55:49 Ora standard a Europei de Est