Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

15 septembrie 2026

Federația Părinților – Edupart precizează că susține proiectul deputatei PNL Raluca Turcan privind interzicerea telefoanelor în școli și modificări privind accesul elevilor la consiliere psihologică, însă aduce câteva precizări și propuneri de modificare a proiectului, într-un comunicat de presă, transmis pe 12 septembrie.
Amintim, în contextul rezultatelor PISA 2025, deputata PNL Raluca Turcan a cerut Comisiei de Învățământ din Camera Deputaților să pună pe ordinea de zi proiectul de lege prin care telefoanele mobile sunt interzise în școli și licee „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor”. Proiectul prevede extinderea monitorizării audio-video în școli și măsuri privind consilierea psihologică gratuită și obligatorie a elevilor.

Consiliul Național al Elevilor nu e de acord cu interzicerea telefoanelor pe tot parcursul programului școlar.

„Interzicerea telefoanelor poate fi o măsură bună de disciplină educațională, concentrare și protecție împotriva cyberbullyingului, dar nu trebuie prezentată ca o soluție care, singură, repară rezultatele PISA”, scrie Federația Părinților Edupart.

Proiectul deputatei PNL Raluca Turcan propune modificarea Legii Educației nr 198/ 2023 în sensul în care telefoanele mobile să fie interzise „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor” și să fie ținute în spații speciale până la finalul orelor.

În plus, proiectul modifică articolul 14 din Legea învățământului preuniversitar și introduce obligativitatea ca, la înscrierea copilului la școală, contractul educațional să conțină acordul expres al părinților sau al elevului major privind participarea la consiliere psihologică.

Mai mult, proiectul introduce o prevedere nouă despre obligativitatea de a participa la ședințe de consiliere școlară, la cererea profesorului. „Participarea la ședințe de consiliere școlară și/sau psihologică prevăzute la alin. (4) lit. a) poate fi dispusă de personalul didactic sau de conducerea unității de învățământ și este obligatorie pentru antepreșcolar, preșcolar sau elev”, scrie în proiectul propus de deputata Raluca Turcan.

Federația Națională a Părinților spune că „sesizarea poate și trebuie să poată fi făcută de profesor. Profesorul este unul dintre adulții care petrec cel mai mult timp cu elevul și poate observa schimbări de comportament, agresivitate, izolare, automutilare, bullying, neglijare sau alte elemente de risc.

Evaluarea trebuie însă realizată de un profesionist cu competențele necesare. Profesorul poate observa și sesiza dar profesorul nu diagnostichează”, scrie în comunicatul de presă.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

Duminică, 30 august 2026

Când încep cursurile?

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026, potrivit structurii oficiale a anului școlar 2026-2027, aprobată de Ministerul Educației. Anul școlar are 36 de săptămâni de cursuri pentru majoritatea elevilor și se încheie vineri, 18 iunie 2027. Prima vacanță, cea de toamnă, începe pe 24 octombrie.
Anul școlar 2026-2027 începe oficial la 1 septembrie 2026 și se încheie la 31 august 2027, însă prima zi de cursuri este luni, 7 septembrie, conform Ordinului ministrului Educației și Cercetării nr. 3.194/2026 privind structura anului școlar.
Pentru elevi, începutul școlii din septembrie 2026 vine și cu o schimbare importantă la liceu: elevii care intră în clasa a IX-a sunt prima generație care va învăța după noile programe școlare de liceu. Manualele realizate pentru noile programe nu vor fi însă disponibile în format tipărit la începutul cursurilor. Directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, Bogdan Cristescu, a declarat că „în cel mai bun caz” manualele ar putea fi disponibile în format digital pe 7 septembrie. Dacă nu vor exista contestații, variantele tipărite ar putea ajunge la elevi în octombrie, iar în cazul unor contestații termenul s-ar putea prelungi pentru unele manuale până în ianuarie 2027. Manualele sunt instrumente de predare la clasă, folosesc mai mult elevilor, ele nu sunt obligatorii pentru profesori. Cadrele didactice au ca obligație aplicarea programei școlare.

Când începe școala în septembrie 2026?

Prima zi de școală este luni, 7 septembrie 2026.
Primul modul de cursuri durează șapte săptămâni, de luni, 7 septembrie, până vineri, 23 octombrie 2026.
Prima vacanță a elevilor începe sâmbătă, 24 octombrie, și se încheie duminică, 1 noiembrie. Elevii revin la școală luni, 2 noiembrie 2026.

Pe 5 octombrie 2026 nu se fac cursuri!

La mai puțin de o lună după începerea școlii, elevii vor avea o zi fără cursuri.
Luni, 5 octombrie 2026, de Ziua internațională a educației, nu se organizează cursuri, potrivit ordinului privind structura anului școlar. Nu se fac cursuri nici în zilele nelucrătoare și de sărbătoare legală prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă aplicabil...

„Noi, oamenii, trebuie să ne mulţumim cu adevăruri parţiale”

„Adevărul absolut îl are numai Dumnezeu”


„Noi, oamenii, trebuie să ne mulţumim cu adevăruri parţiale”
L-am citat pe distinsul academician clujean Ioan-Aurel Pop. Aşa după cum am promis, revenim cu fragmente din discursul d-lui academician Ioan-Aurel Pop, rostit marţi (25 noiembrie 2014), în Aula Magna a Universităţii din Oradea, la lansarea cărţii domniei sale, intitulate „Istoria, adevărul şi mituri".

În numărul trecut (157), v-am prezentat ceea ce a spus dl prof. univ. dr. Sorin Şipoş despre cartea d-lui rector (clujean).

„Am fost de acord să scriu ediţia a doua şi pentru că un coleg, aproape prieten, m-a abordat în urmă cu o jumătate de an şi mi-a spus că nu suntem în stare de nimic noi, istoricii. Mi-a spus din nou ceea ce mă doare mereu: că nu suntem în stare să scriem adevărul şi nu vom fi niciodată în stare să scriem adevărul; adevărul despre trecut. Şi m-am amărât şi i-am replicat că adevărul absolut îl are numai Dumnezeu. Şi noi, oamenii, trebuie să ne mulţumim cu adevăruri parţiale. Atât cât ne este dat nouă să cunoaştem. Şi i-am demonstrat că nici matematicienii şi fizicienii nu ştiu adevărul absolut. De aceea cercetează în continuare. Caută. Şi căutarea e un atribut fundamental al omului de ştiinţă (...).

Noi suntem un popor special, care ne denigrăm noi înşine, ne minţim noi înşine de cele mai multe ori. Şi mai ales ceea ce-i foarte dureros: ne criticăm patria în care ne-am născut, fără să ne dăm seama că e ca şi cum ne-am critica mama. Că putem critica un om, putem critica o instituţie, putem critica 10 oameni şi 10 instituţii, putem să ne deplângem soarta, dar ţara n-are nicio vină. De vină suntem noi (...).

Ceea ce face dl profesor Boia se cheamă propagandă

Istoricul, de obicei se documentează când scrie. Şi documentarea durează mai mult decât redactarea. Ştiu colegii mei. Ce a înţeles el din cărţile profesorului Boia. Mi-am şi notat ca să nu greşesc: 1.Românii n-au nicio identitate, nu ştiu cine sunt şi nu ştiu încotro merg, nu ştiu dacă sunt daci, romani, slavi..., deci, românii sunt un popor fără identitate. 2.Românii nu au avut niciodată conducători buni şi adevăraţi. 3.Românii nu au avut creator spiritual pentru că neavând câştigători de premii Nobel, decât aşa, pe ici pe acolo, câte unu..., care au plecat din ţara asta, n-are rost să ne referim la creaţia spirituală românească, dacă până şi Eminescu, care este simbolul naţional al românilor din punct de vedere spiritual, era un naţionalist, xenofob. Şi aici chiar am citat din lucrare. Iar Lucian Blaga a fost un amărât de autohtonist. 4. Românii n-au avut niciodată victorii militare, morale, şi de-a lungul timpului au fost mereu învinşi (...). Deci, din cartea lui Boia, asta s-a înţeles. S-a înţeles că românii sunt egoişti şi xenofobi, reticenţi la schimbul de valori, că-i urăsc pe străini... Deci, aceasta a înţeles un cititor neistoric din acest mesaj. Daţi-mi voie să consider, am dreptul la opinie, că suntem într-o ţară liberă, că ceea ce face dl profesor Boia, cu tot respectul pe care i-l datorez, şi i-l şi arăt, este, se cheamă propagandă. De două decenii, aproape, domnia sa face propagandă. Iar propaganda, ca să aibă succes, trebuie să fie continuă, asta spun teoreticienii; trebuie să fie simfonică şi sincronică, adică să se producă pe toate canalele, concomitent. Şi aşa se întâmplă. Editura Humanitas este cel mai bun mijloc pentru a face acest lucru. Moştenitoare a editurii politice a Partidului Comunist Român, care a primit bani de la toate guvernele şi toate preşedinţiile de până acum, ale ţării româneşti, sigur că are forţa s-o facă. Editura Enciclopedică nici nu vrea, nici nu poate să facă acest lucru. 3. Să fie pe termen lung. Nu poţi face propagandă o săptămână. 4.Să fie partizană. Adică să promoveze un punct de vede, să le ignore pe celelalte, dar să nu dea impresia că o face. 5 Să fie afirmativă, dar nu documentată sau erudită. Iar cărţile profesorului Boia asta fac: afirmă ceva puternic şi când te uiţi la argumente. Şi vă dau câte exemple pentru că ele nu sunt numai la îndemâna mea sau a noastră, ca istorici (...).

Nu putem să ne jucăm cu vorbele

Nu putem să ne jucăm cu vorbele şi să prostim lumea pe motiv că este ignorantă (...).

Eu, ca istoric, educat pentru a-mi face meseria, mă supăr că unii creează intenţionat confuzie între propaganda politică, între ideea de eseu, între ideea de scenariu de film şi ce vreţi dumneavoastră şi o lucrare istorică. Iar un istoric, care nu urmăreşte descoperirea adevărului despre viaţa oamenilor care au trăit în trecut, atât cât poate fi el descoperit, nu o să-l descoperim niciodată pe cel absolut, acela nu se mai poate numi istoric. Şi nu e de mirare, spunea dl profesor Şipoş aici, că nici un istoric n-a agreat şi nu agreează lucrările profesorului Boia dintr-un motiv foarte simplu: nu le consideră lucrări de istorie. Şi nu sunt. Sunt extraordinar de bune lucrări de eseistică (...). Dar ce are o poezie cu istoria? De aceea vă spun: confuziile sunt intenţionate ca să-i determine pe oamenii care citesc să ajungă la ideile despre care v-am spus. Şi-atunci, mi se pare normal, fiind o ţară liberă, să despărţim un pic apele.

Istoria este viaţa!

Adică să zicem: citiţi, domnilor, cărţile profesorului Boia, dar nu vă lăsaţi amăgiţi, nu sunt cărţi de istorie. Istoria este viaţa. Aşa cum a fost ea trăită de oamenii care nu mai sunt. Pentru ei nu a fost trecut viaţa respectivă. Pentru mine-i trecut fiindcă nu o pot repeta. Nu mai pot trăi ca ei. Un om care se ocupă de reconstituirea prezentului oamenilor care au trăit altădată e un om onorabil, ca şi unul care face o hidrocentrală, ca şi unul care vindecă un om. Sigur că nu-i totuna. E mai important să vindeci un om decât să reconstitui viaţa din trecut. Eu recunosc acest lucru. Dar e bine să i se dea fiecăruia ceea ce i se cuvine. Şi să facem lucrurile cu onestitate. Toţi dascălii mei de la Cluj (...) m-au învăţat să caut adevărul. Cum să vin eu acum să le spun studenţilor: căutarea adevărului e o prostie. Pentru că adevărul nu există. E necinstit să fac acest lucru... Deocamdată istoria caută adevărul. Cei care nu caută adevărul, dar se ocupă de trecut sunt liberi să o facă, dar ei se pot numi politicieni, ideologi, eseişti, literaţi, scenarişti de film, ce vreţi dumneavoastră, dar nu istorici. Chiar şi ideea aceasta pe care am auzit-o, proastă idee, exprimată nu de mult: filmele noastre istorice mint. Toate filmele istorice mint. Pentru că filmele istorice dacă nu-s documentare şi nu sunt. Era vorba de Columna şi de Mihai Viteazul. Toate filmele istorice fiind filme artistice operează cu imagini artistice nu cu adevărul istoric. Folosesc istoria ca pretext ca să ne facă nouă plăcere că stăm într-o sală ca asta şi ne uităm la un soldat roman care poartă ceas la mână. Se poate întâmpla. Dar un istoric nu are voie să facă asemenea erori. Un istoric trebuie să caute adevărul şi să-l reconstituie aşa cum a fost. Ei, aşa cum a fost nu se poate. Dar se poate să ne apropiem de adevărul aşa cum a fost. Şi eu cred că asta-i menirea istoricului. Şi de aceea nu am să încetez niciodată să susţin acest lucru. Dacă aş face-o, nu m-aş renega pe mine, că ce importanţă am eu. Dar mi-aş renega toată învăţătura pe care am primit-o de la dascălii mei, or aceştia au fost nişte oameni extraordinari. Nişte oameni care şi-au dat viaţa ca istoria să rămână istorie, adică să rămână căutătoare de adevăr (...). Deci istoricul care-i dăruit meseriei sale încearcă să transmită adevărul. Atât cât poate fi el omeneşte posibil. Şi istoricul adevărat face erori. Şi istoricul adevărat poate fi robul educaţiei. Poate deveni robul familiei. Poate deveni robul unui partid, care-i comandă să scrie ceva, dar în ciuda acestor abateri pe care le facem cu toţii, că suntem oameni, nu trebuie să uităm niciodată icoana adevărului.

Trecutul nostru, cel adevărat, e un lucru foarte complicat!

Şi dacă greşim căutând adevărul, trebuie să greşim numai datorită slăbiciunilor noastre omeneşti, nu să ne propunem, din start, să greşim. Adică să nu căutăm adevărul. Ceea ce fac ceilalţi nu e o greşeală, vă spun, dar nu este istorie. Asta trebuie să recunoască ei: că nu fac istorie"!

Iar la final, distinsul academician Ioan-Aurel Pop, oferindu-ne un citat: „O idee falsă, dar exprimată clar şi precis, şi repetată mereu, va avea întotdeauna o putere mai mare decât o idee adevărată, dar complicată"; a concluzionat: „trebuie să recunoaştem că trecutul nostru, cel adevărat, e un lucru foarte complicat!"

Ovidiu Dan

Trimite email

marți, 22 septembrie 2026 la 03:26:46 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

De-ale studenților

,,Pentru noi, Săptămâna Bobocilor înseamnă adevăratul început al studenției", spune Amelia Varga - președintele Uniunii Studenților Oradea.