Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

31 octombrie 2025

Pe 1 noiembrie are loc cel mai amplu eveniment educațional de robotică din România, dedicat elevilor pasionați de tehnologie, programare și inovație:
Finala Concursului Național de Robotică Nextlab.tech 2025 (P)
Sâmbătă, 1 noiembrie 2025, are loc la Palatul ASE din București, Piata Romana 6, finala Concursului Național de Robotică Nextlab.tech 2025. Noutatea acestei ediții este că elevii vor expune proiectele lor pentru public pe durata întregii zile, oferind vizitatorilor ocazia să descopere inovațiile lor în mod direct.
Concursul este organizat de Asociația ,,Clubul Informaticii Economice – CyberKnowledgeClub” (CKC), fondată de cadre didactice ale Facultății de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică, ASE București, în parteneriat cu Colegiul Național ,,Sf. Sava” din București. Banca Comercială Română este sponsor principal la nivel național al acestui program, alături de care contribuie și compania SAP România si EdAstra Tech.
Sprijinul logistic este oferit de start-up-ul Nextlab.tech.
Nextlab.tech este cel mai mare concurs de robotică din România și este înregistrat în calendarul Ministerului Educației și Cercetării.
La acest eveniment educațional de robotică din România, dedicat elevilor pasionați de tehnologie, programare și inovație sunt așteptați sute de tineri din întreaga țară care își vor prezenta creațiile în cadrul probelor de Robotică Creativă, Robotică Sustenabilă și Verde, Line Follower și Labirint.
Participanții vor avea în continuare ocazia să își testeze roboții și să participe la sesiuni de jurizare organizate de specialiști din domeniul IT și educațional. Punctajele vor fi anunțate la finalul zilei, iar festivitatea de premiere se va desfășura a doua zi în format hibrid.
Vizitatorii sunt bineveniți să participe și să exploreze lumea fascinantă a roboticii educaționale.
Agenda finalei Concursului Național de Robotică Nextlab.tech 2025
Data: 1 – 2 noiembrie 2025
Locația: Academia de Studii Economice din București (ASE) – Piața Romană 6, et. 3-4, București 010552
Sâmbătă, 1 noiembrie 2025
8:00 –9:00 – Acces invitați și participanți / Deschiderea înscrierilor
9:00 – 9:30 – Festivitatea de deschidere (în AMFITEATRU I din clădirea Ion N Angelescu ASE)
9:30 – 10:00 – Pregătirea proiectelor pentru prezentare în zonele alocate de organizatori
10:00 – 13:00 – Jurizarea proiectelor (program specific în funcție de probă)
13:00 – 13:30 – Pauză de masă
13:30 – 17:00 – Jurizarea proiectelor (program specific în funcție de probă)
17:15 – Termen limită pentru depunerea contestațiilor

18:00 – Afișarea rezultatelor parțiale (la probele concursului)
18:00 – 18:45 – Organizarea și desfășurarea probelor de baraj
Duminică, 2 noiembrie 2025
10:00 – Afișarea rezultatelor finale pe site-ul oficial al concursului:
12:00 – Premierea participanților în format hibrid.
Vă așteptăm să fiți alături de tinerii inovatori care modelează viitorul roboticii în România!

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

6 mai 2025

Studenții, masteranzii și doctoranzii ar putea primi burse de studiu în străinătate, printr-un concurs național organizat de Ministerul Educației – proiect de Hotărâre de Guvern

Tinerii români interesați să studieze în afara țării ar putea să primească burse finanțate din bugetul de stat și din fonduri speciale ale Ministerului Educației și Cercetării, potrivit unui proiect de Hotărâre de Guvern pus în consultare publică. Bursele sunt destinate pentru licență, masterat, doctorat, dar și pentru cercetare sau cursuri de vară și vor fi acordate prin concurs național, prevede proiectul.
Fondul de burse „se poate constitui atât din sume de la bugetul de stat cât și din veniturile proprii ale Ministerului Educației și Cercetării provenite din procentul de 5% din încasările în valută aferente taxelor percepute de instituțiile de învățământ superior de stat de la studenții și cursanții străini”, este menționat în proiectul de hotărâre.
Bursele în străinătate pot acoperi, total sau parțial, cheltuielile cu taxele de școlarizare, cazare, hrană, întreținere în străinătate etc.
Potrivit notei de fundamentare, bursele vor fi disponibile pentru:
studii universitare complete și parțiale de licență, de masterat și de doctorat;
studii postuniversitare și postdoctorale;
stagii de cercetare/specializare;
stagii de formare postuniversitară și postdoctorală;
cursuri de vară.
Bursele se vor obține prin concurs național organizat de Ministerul Educației și Cercetării, iar regulamentul de concurs urmează să fie elaborat.
Numărul de luni de bursă, tipurile de bursă, domeniile pentru care se acordă bursele, precum și cuantumul bursei lunare, în euro, pe țări/pe tip de bursă se vor stabili anual prin ordin al ministrului Educației și Cercetării, care se publică în Monitorul Oficial al României.
Mai mult, „Ministerul Educației și Cercetării asigură o sumă necesară acoperirii
asigurării medicale, doar în cazul în care aceasta nu este acoperită de regulamentele
europene în vigoare, precum și transportul internațional din România până la locul de
stagiu și retur, o singură dată pe an universitar, dacă acesta nu este asigurat de partea
primitoare”, mai este menționat în documentul oficial.
Domeniile de interes pentru România, pentru care vor fi acordate bursele, sunt următoarele:
energie; bioeconomie; tehnologia informațiilor și a comunicațiilor; spațiu și securitate; mediu și schimbări climatice; eco-nano-tehnologii și materiale avansate; sănătate…

„Noi, oamenii, trebuie să ne mulţumim cu adevăruri parţiale”

„Adevărul absolut îl are numai Dumnezeu”


„Noi, oamenii, trebuie să ne mulţumim cu adevăruri parţiale”
L-am citat pe distinsul academician clujean Ioan-Aurel Pop. Aşa după cum am promis, revenim cu fragmente din discursul d-lui academician Ioan-Aurel Pop, rostit marţi (25 noiembrie 2014), în Aula Magna a Universităţii din Oradea, la lansarea cărţii domniei sale, intitulate „Istoria, adevărul şi mituri".

În numărul trecut (157), v-am prezentat ceea ce a spus dl prof. univ. dr. Sorin Şipoş despre cartea d-lui rector (clujean).

„Am fost de acord să scriu ediţia a doua şi pentru că un coleg, aproape prieten, m-a abordat în urmă cu o jumătate de an şi mi-a spus că nu suntem în stare de nimic noi, istoricii. Mi-a spus din nou ceea ce mă doare mereu: că nu suntem în stare să scriem adevărul şi nu vom fi niciodată în stare să scriem adevărul; adevărul despre trecut. Şi m-am amărât şi i-am replicat că adevărul absolut îl are numai Dumnezeu. Şi noi, oamenii, trebuie să ne mulţumim cu adevăruri parţiale. Atât cât ne este dat nouă să cunoaştem. Şi i-am demonstrat că nici matematicienii şi fizicienii nu ştiu adevărul absolut. De aceea cercetează în continuare. Caută. Şi căutarea e un atribut fundamental al omului de ştiinţă (...).

Noi suntem un popor special, care ne denigrăm noi înşine, ne minţim noi înşine de cele mai multe ori. Şi mai ales ceea ce-i foarte dureros: ne criticăm patria în care ne-am născut, fără să ne dăm seama că e ca şi cum ne-am critica mama. Că putem critica un om, putem critica o instituţie, putem critica 10 oameni şi 10 instituţii, putem să ne deplângem soarta, dar ţara n-are nicio vină. De vină suntem noi (...).

Ceea ce face dl profesor Boia se cheamă propagandă

Istoricul, de obicei se documentează când scrie. Şi documentarea durează mai mult decât redactarea. Ştiu colegii mei. Ce a înţeles el din cărţile profesorului Boia. Mi-am şi notat ca să nu greşesc: 1.Românii n-au nicio identitate, nu ştiu cine sunt şi nu ştiu încotro merg, nu ştiu dacă sunt daci, romani, slavi..., deci, românii sunt un popor fără identitate. 2.Românii nu au avut niciodată conducători buni şi adevăraţi. 3.Românii nu au avut creator spiritual pentru că neavând câştigători de premii Nobel, decât aşa, pe ici pe acolo, câte unu..., care au plecat din ţara asta, n-are rost să ne referim la creaţia spirituală românească, dacă până şi Eminescu, care este simbolul naţional al românilor din punct de vedere spiritual, era un naţionalist, xenofob. Şi aici chiar am citat din lucrare. Iar Lucian Blaga a fost un amărât de autohtonist. 4. Românii n-au avut niciodată victorii militare, morale, şi de-a lungul timpului au fost mereu învinşi (...). Deci, din cartea lui Boia, asta s-a înţeles. S-a înţeles că românii sunt egoişti şi xenofobi, reticenţi la schimbul de valori, că-i urăsc pe străini... Deci, aceasta a înţeles un cititor neistoric din acest mesaj. Daţi-mi voie să consider, am dreptul la opinie, că suntem într-o ţară liberă, că ceea ce face dl profesor Boia, cu tot respectul pe care i-l datorez, şi i-l şi arăt, este, se cheamă propagandă. De două decenii, aproape, domnia sa face propagandă. Iar propaganda, ca să aibă succes, trebuie să fie continuă, asta spun teoreticienii; trebuie să fie simfonică şi sincronică, adică să se producă pe toate canalele, concomitent. Şi aşa se întâmplă. Editura Humanitas este cel mai bun mijloc pentru a face acest lucru. Moştenitoare a editurii politice a Partidului Comunist Român, care a primit bani de la toate guvernele şi toate preşedinţiile de până acum, ale ţării româneşti, sigur că are forţa s-o facă. Editura Enciclopedică nici nu vrea, nici nu poate să facă acest lucru. 3. Să fie pe termen lung. Nu poţi face propagandă o săptămână. 4.Să fie partizană. Adică să promoveze un punct de vede, să le ignore pe celelalte, dar să nu dea impresia că o face. 5 Să fie afirmativă, dar nu documentată sau erudită. Iar cărţile profesorului Boia asta fac: afirmă ceva puternic şi când te uiţi la argumente. Şi vă dau câte exemple pentru că ele nu sunt numai la îndemâna mea sau a noastră, ca istorici (...).

Nu putem să ne jucăm cu vorbele

Nu putem să ne jucăm cu vorbele şi să prostim lumea pe motiv că este ignorantă (...).

Eu, ca istoric, educat pentru a-mi face meseria, mă supăr că unii creează intenţionat confuzie între propaganda politică, între ideea de eseu, între ideea de scenariu de film şi ce vreţi dumneavoastră şi o lucrare istorică. Iar un istoric, care nu urmăreşte descoperirea adevărului despre viaţa oamenilor care au trăit în trecut, atât cât poate fi el descoperit, nu o să-l descoperim niciodată pe cel absolut, acela nu se mai poate numi istoric. Şi nu e de mirare, spunea dl profesor Şipoş aici, că nici un istoric n-a agreat şi nu agreează lucrările profesorului Boia dintr-un motiv foarte simplu: nu le consideră lucrări de istorie. Şi nu sunt. Sunt extraordinar de bune lucrări de eseistică (...). Dar ce are o poezie cu istoria? De aceea vă spun: confuziile sunt intenţionate ca să-i determine pe oamenii care citesc să ajungă la ideile despre care v-am spus. Şi-atunci, mi se pare normal, fiind o ţară liberă, să despărţim un pic apele.

Istoria este viaţa!

Adică să zicem: citiţi, domnilor, cărţile profesorului Boia, dar nu vă lăsaţi amăgiţi, nu sunt cărţi de istorie. Istoria este viaţa. Aşa cum a fost ea trăită de oamenii care nu mai sunt. Pentru ei nu a fost trecut viaţa respectivă. Pentru mine-i trecut fiindcă nu o pot repeta. Nu mai pot trăi ca ei. Un om care se ocupă de reconstituirea prezentului oamenilor care au trăit altădată e un om onorabil, ca şi unul care face o hidrocentrală, ca şi unul care vindecă un om. Sigur că nu-i totuna. E mai important să vindeci un om decât să reconstitui viaţa din trecut. Eu recunosc acest lucru. Dar e bine să i se dea fiecăruia ceea ce i se cuvine. Şi să facem lucrurile cu onestitate. Toţi dascălii mei de la Cluj (...) m-au învăţat să caut adevărul. Cum să vin eu acum să le spun studenţilor: căutarea adevărului e o prostie. Pentru că adevărul nu există. E necinstit să fac acest lucru... Deocamdată istoria caută adevărul. Cei care nu caută adevărul, dar se ocupă de trecut sunt liberi să o facă, dar ei se pot numi politicieni, ideologi, eseişti, literaţi, scenarişti de film, ce vreţi dumneavoastră, dar nu istorici. Chiar şi ideea aceasta pe care am auzit-o, proastă idee, exprimată nu de mult: filmele noastre istorice mint. Toate filmele istorice mint. Pentru că filmele istorice dacă nu-s documentare şi nu sunt. Era vorba de Columna şi de Mihai Viteazul. Toate filmele istorice fiind filme artistice operează cu imagini artistice nu cu adevărul istoric. Folosesc istoria ca pretext ca să ne facă nouă plăcere că stăm într-o sală ca asta şi ne uităm la un soldat roman care poartă ceas la mână. Se poate întâmpla. Dar un istoric nu are voie să facă asemenea erori. Un istoric trebuie să caute adevărul şi să-l reconstituie aşa cum a fost. Ei, aşa cum a fost nu se poate. Dar se poate să ne apropiem de adevărul aşa cum a fost. Şi eu cred că asta-i menirea istoricului. Şi de aceea nu am să încetez niciodată să susţin acest lucru. Dacă aş face-o, nu m-aş renega pe mine, că ce importanţă am eu. Dar mi-aş renega toată învăţătura pe care am primit-o de la dascălii mei, or aceştia au fost nişte oameni extraordinari. Nişte oameni care şi-au dat viaţa ca istoria să rămână istorie, adică să rămână căutătoare de adevăr (...). Deci istoricul care-i dăruit meseriei sale încearcă să transmită adevărul. Atât cât poate fi el omeneşte posibil. Şi istoricul adevărat face erori. Şi istoricul adevărat poate fi robul educaţiei. Poate deveni robul familiei. Poate deveni robul unui partid, care-i comandă să scrie ceva, dar în ciuda acestor abateri pe care le facem cu toţii, că suntem oameni, nu trebuie să uităm niciodată icoana adevărului.

Trecutul nostru, cel adevărat, e un lucru foarte complicat!

Şi dacă greşim căutând adevărul, trebuie să greşim numai datorită slăbiciunilor noastre omeneşti, nu să ne propunem, din start, să greşim. Adică să nu căutăm adevărul. Ceea ce fac ceilalţi nu e o greşeală, vă spun, dar nu este istorie. Asta trebuie să recunoască ei: că nu fac istorie"!

Iar la final, distinsul academician Ioan-Aurel Pop, oferindu-ne un citat: „O idee falsă, dar exprimată clar şi precis, şi repetată mereu, va avea întotdeauna o putere mai mare decât o idee adevărată, dar complicată"; a concluzionat: „trebuie să recunoaştem că trecutul nostru, cel adevărat, e un lucru foarte complicat!"

Ovidiu Dan