Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

„Noi, oamenii, trebuie să ne mulţumim cu adevăruri parţiale”

„Adevărul absolut îl are numai Dumnezeu”

„Noi, oamenii, trebuie să ne mulţumim cu adevăruri parţiale”

L-am citat pe distinsul academician clujean Ioan-Aurel Pop.
Aşa după cum am promis, revenim cu fragmente din discursul d-lui academician Ioan-Aurel Pop, rostit marţi (25 noiembrie 2014), în Aula Magna a Universităţii din Oradea, la lansarea cărţii domniei sale, intitulate „Istoria, adevărul şi mituri".

În numărul trecut (157), v-am prezentat ceea ce a spus dl prof. univ. dr. Sorin Şipoş despre cartea d-lui rector (clujean).
„Am fost de acord să scriu ediţia a doua şi pentru că un coleg, aproape prieten, m-a abordat în urmă cu o jumătate de an şi mi-a spus că nu suntem în stare de nimic noi, istoricii. Mi-a spus din nou ceea ce mă doare mereu: că nu suntem în stare să scriem adevărul şi nu vom fi niciodată în stare să scriem adevărul; adevărul despre trecut. Şi m-am amărât şi i-am replicat că adevărul absolut îl are numai Dumnezeu. Şi noi, oamenii, trebuie să ne mulţumim cu adevăruri parţiale. Atât cât ne este dat nouă să cunoaştem. Şi i-am demonstrat că nici matematicienii şi fizicienii nu ştiu adevărul absolut. De aceea cercetează în continuare. Caută. Şi căutarea e un atribut fundamental al omului de ştiinţă (...).
Noi suntem un popor special, care ne denigrăm noi înşine, ne minţim noi înşine de cele mai multe ori. Şi mai ales ceea ce-i foarte dureros: ne criticăm patria în care ne-am născut, fără să ne dăm seama că e ca şi cum ne-am critica mama. Că putem critica un om, putem critica o instituţie, putem critica 10 oameni şi 10 instituţii, putem să ne deplângem soarta, dar ţara n-are nicio vină. De vină suntem noi (...).
Ceea ce face dl profesor Boia se cheamă propagandă
Istoricul, de obicei se documentează când scrie. Şi documentarea durează mai mult decât redactarea. Ştiu colegii mei. Ce a înţeles el din cărţile profesorului Boia. Mi-am şi notat ca să nu greşesc: 1.Românii n-au nicio identitate, nu ştiu cine sunt şi nu ştiu încotro merg, nu ştiu dacă sunt daci, romani, slavi..., deci, românii  sunt un popor fără identitate. 2.Românii nu au avut niciodată conducători buni şi adevăraţi. 3.Românii nu au avut creator spiritual pentru că neavând câştigători de premii Nobel, decât aşa, pe ici pe acolo, câte unu..., care au plecat din ţara asta, n-are rost să ne referim la creaţia spirituală românească, dacă până şi Eminescu, care este simbolul naţional al românilor din punct de vedere spiritual, era un naţionalist, xenofob. Şi aici chiar am citat din lucrare. Iar Lucian Blaga a fost un amărât de autohtonist. 4. Românii n-au avut niciodată victorii militare, morale, şi de-a lungul timpului au fost mereu învinşi (...). Deci, din cartea lui Boia, asta s-a înţeles. S-a înţeles că românii sunt egoişti şi xenofobi, reticenţi la schimbul de valori, că-i urăsc pe străini... Deci, aceasta a înţeles un cititor neistoric din acest mesaj. Daţi-mi voie să consider, am dreptul la opinie, că suntem într-o ţară liberă, că ceea ce face dl profesor Boia, cu tot respectul pe care i-l datorez, şi i-l şi arăt, este, se cheamă propagandă. De două decenii, aproape, domnia sa face propagandă. Iar propaganda, ca să aibă succes, trebuie să fie continuă, asta spun teoreticienii; trebuie să fie simfonică şi sincronică, adică să se producă pe toate canalele, concomitent. Şi aşa se întâmplă. Editura Humanitas este cel mai bun mijloc pentru a face acest lucru. Moştenitoare a editurii politice a Partidului Comunist Român, care a primit bani de la toate guvernele şi toate preşedinţiile de până acum, ale ţării româneşti, sigur că are forţa s-o facă. Editura Enciclopedică nici nu vrea, nici nu poate să facă acest lucru. 3. Să fie pe termen lung. Nu poţi face propagandă o săptămână. 4.Să fie partizană. Adică să promoveze un punct de vede, să le ignore pe celelalte, dar să nu dea impresia că o face. 5 Să fie afirmativă, dar nu documentată sau erudită. Iar cărţile profesorului Boia asta fac: afirmă ceva puternic şi când te uiţi la argumente. Şi vă dau câte exemple pentru că ele nu sunt numai la îndemâna mea sau a noastră, ca istorici (...).
Nu putem să ne jucăm cu vorbele
Nu putem să ne jucăm cu vorbele şi să prostim lumea pe motiv că este ignorantă (...).
Eu, ca istoric, educat pentru a-mi face meseria, mă supăr că unii creează intenţionat confuzie între propaganda politică, între ideea de eseu, între ideea de scenariu de film şi ce vreţi dumneavoastră şi o lucrare istorică. Iar un istoric, care nu urmăreşte descoperirea adevărului despre viaţa oamenilor care au trăit în trecut, atât cât poate fi el descoperit, nu o să-l descoperim niciodată pe cel absolut, acela nu se mai poate numi istoric. Şi nu e de mirare, spunea dl profesor Şipoş aici, că nici un istoric n-a agreat şi nu agreează lucrările profesorului Boia dintr-un motiv foarte simplu: nu le consideră lucrări de istorie. Şi nu sunt. Sunt extraordinar de bune lucrări de eseistică (...). Dar ce are o poezie cu istoria? De aceea vă spun: confuziile sunt intenţionate ca să-i determine pe oamenii care citesc să ajungă la ideile despre care v-am spus. Şi-atunci, mi se pare normal, fiind o ţară liberă, să despărţim un pic apele.
Istoria este viaţa!
Adică să zicem: citiţi, domnilor, cărţile profesorului Boia, dar nu vă lăsaţi amăgiţi, nu sunt cărţi de istorie. Istoria este viaţa. Aşa cum a fost ea trăită de oamenii care nu mai sunt. Pentru ei nu a fost trecut viaţa respectivă. Pentru mine-i trecut fiindcă nu o pot repeta. Nu mai pot trăi ca ei. Un om care se ocupă de reconstituirea prezentului oamenilor care au trăit altădată e un om onorabil, ca şi unul care face o hidrocentrală, ca şi unul care vindecă un om. Sigur că nu-i totuna. E mai important să vindeci un om decât să reconstitui viaţa din trecut. Eu recunosc acest lucru. Dar e bine să i se dea fiecăruia ceea ce i se cuvine. Şi să facem lucrurile cu onestitate. Toţi dascălii mei de la Cluj (...) m-au învăţat să caut adevărul. Cum să vin eu acum să le spun studenţilor: căutarea adevărului e o prostie. Pentru că adevărul nu există. E necinstit să fac acest lucru... Deocamdată istoria caută adevărul. Cei care nu caută adevărul, dar se ocupă de trecut sunt liberi să o facă, dar ei se pot numi politicieni, ideologi, eseişti, literaţi, scenarişti de film, ce vreţi dumneavoastră, dar nu istorici. Chiar şi ideea aceasta pe care am auzit-o, proastă idee, exprimată nu de mult: filmele noastre istorice mint. Toate filmele istorice mint. Pentru că filmele istorice dacă nu-s documentare şi nu sunt. Era vorba de Columna şi de Mihai Viteazul. Toate filmele istorice fiind filme artistice operează cu imagini artistice nu cu adevărul istoric. Folosesc istoria ca pretext ca să ne facă nouă plăcere că stăm într-o sală ca asta şi ne uităm la un soldat roman care poartă ceas la mână. Se poate întâmpla. Dar un istoric nu are voie să facă asemenea erori. Un istoric trebuie să caute adevărul şi să-l reconstituie aşa cum a fost. Ei, aşa cum a fost nu se poate. Dar se poate să ne apropiem de adevărul aşa cum a fost. Şi eu cred că asta-i menirea istoricului. Şi de aceea nu am să încetez niciodată să susţin acest lucru. Dacă aş face-o, nu m-aş renega pe mine, că ce importanţă am eu. Dar mi-aş renega toată învăţătura pe care am primit-o de la dascălii mei, or aceştia au fost nişte oameni extraordinari. Nişte oameni care şi-au dat viaţa ca istoria să rămână istorie, adică să rămână căutătoare de adevăr (...). Deci istoricul care-i dăruit meseriei sale încearcă să transmită adevărul. Atât cât poate fi el omeneşte posibil. Şi istoricul adevărat face erori. Şi istoricul adevărat poate fi robul educaţiei. Poate deveni robul familiei. Poate deveni robul unui partid, care-i comandă să scrie ceva, dar în ciuda acestor abateri pe care le facem cu toţii, că suntem oameni, nu trebuie să uităm niciodată icoana adevărului.
Trecutul nostru, cel adevărat, e un lucru foarte complicat! 
Şi dacă greşim căutând adevărul, trebuie să greşim numai datorită slăbiciunilor noastre omeneşti, nu să ne propunem, din start, să greşim. Adică să nu căutăm adevărul. Ceea ce fac ceilalţi nu e o greşeală, vă spun, dar nu este istorie. Asta trebuie să recunoască ei: că nu fac istorie"!
Iar la final, distinsul academician Ioan-Aurel Pop, oferindu-ne un citat: „O idee falsă, dar exprimată clar şi precis, şi repetată mereu, va avea întotdeauna o putere mai mare decât o idee adevărată, dar complicată"; a concluzionat: „trebuie să recunoaştem că trecutul nostru, cel adevărat, e un lucru foarte complicat!"  
Ovidiu Dan
Trimite email
luni, 25 mai 2026 la 18:55:47 Ora de vară a Europei de Est