Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
13 aprilie 2024

Concurs național pentru profesori, în programul LifeLab.

Premii pentru cadrele didactice care documentează și argumentează folosirea la clasă a fișelor educaționale cu aplicații practice de educație financiară la mai multe discipline
Banca Comercială Română (BCR) anunță extinderea programului LifeLab la nivel național, potrivit comunicatului de presă transmis cu ocazia Zilei Educației Financiare. Proiectul își propune să recompenseze profesorii care integrează noțiuni de educație financiară și discuțiile despre bani și comportamente financiare responsabile în predarea disciplinelor lor, la clasă.
Petiția pentru introducerea educației financiare în materiile predate la școală este deschisă și sunt invitați să o semneze cei care vor să susțină această schimbare.
Se pot înscrie toți profesorii care vor să le ofere elevilor lor abordări interesante, captivante și ancorate în realitate, chiar la disciplinele pe care le predau, indiferent de ciclul de învățământ, din orice școală și grădiniță.
Pentru a se înscrie, trebuie doar să își creeze un cont pe platforma Școala de Bani, să descarce materialele educaționale deja publicate în proiectul LifeLab, potrivite pentru materia pe care o predau și să le aplice la clasă.
Evident, profesorii care se înscriu trebuie să documenteze acest demers didactic prin fotografii sau clipuri video, realizate în timpul implementării fișelor la ore, să urce fișierele pe un link de transfer. Apoi, datele profesorului și o mică descriere despre cum a decurs ora și link-ul de transfer vor trebui completate pe pagina proiectului.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
28 martie 2024

Regulile pentru gradația de merit a profesorilor se vor modifica „într-un timp relativ scurt”, anunță Ligia Deca: Nu putem să venim cu revoluții acolo
Ligia Deca, ministrul Educației, a declarat luni, 25 martie, în cadrul unei conferințe de presă, că metodologia gradației de merit pentru profesori va fi revizuită și „e un ordin de ministru care trebuie emis într-un timp relativ scurt”. Pe 11 martie 2024, Ligia Deca spunea că în Ministerul Educației au loc discuții în prezent cu privire la „regândirea gradației de merit” și „regândirea treptelor de salarizare” a profesorilor.
Amintim că ordinul de ministru cu noile reguli pentru gradația de merit a profesorilor, programat să apară de Ziua Păcălelii, în acest an, a fost mutat pe 2 aprilie de Ministerul Educație, potrivit unui document publicat în Monitorul Oficial.
Ministrul Educației a spus luni că lucrează cu specialiștii OCDE pentru un cadru de evaluare de performanță potrivit pentru România: „Un alt sfat al lor este ca acest cadru să nu fie implementat brusc. Este nevoie de pilotare, este nevoie de timp de acomodare și este nevoie de predictibilitate pentru cadrele didactice”, a spus Deca.
„Prima discuție pe care o avem în acest sens este cea legată de revizuirea metodologiei gradației de merit, e un ordin de ministru care trebuie emis într-un timp relativ scurt. Și acolo avem prima discuție. Sigur, nu putem să venim cu revoluții acolo, pentru că, practic, e nevoie de un pic de timp să mergem pe recomandările OCDE.
Recomandările OCDE vorbesc și despre corelarea etapelor de promovare în carieră cu standarde profesionale, deci este vorba de o construcție a carierei didactice mai amplă, este vorba de timp pentru a putea avea rezultate obiective, de tipul evaluării standardizate pentru elevi, ca să poți să ai oglinda valorii adăugate la clasă. Și ne propunem, sigur, să venim cu o serie întreagă de propuneri, dar, din nou, aceste schimbări nu se pot întâmpla peste noapte”, a precizat Ligia Deca...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
12 martie 2024

Peste 12.000 de profesori și aproape 170.000 de elevi și studenți, parte din proiectele educaționale ale organizației Școala de Valori, în cei 14 ani de activitate (P)
Într-o lume într-o continuă schimbare, Școala de Valori continuă și ea să își împlinească misiunea de a călăuzi tinerii să învețe să devină creatorii propriilor vieți. Cu o experiență de 14 ani în crearea de proiecte educaționale, Școala de Valori a impactat pozitiv viața celor aproape 170.000 de elevi și studenți, precum și a celor aproximativ 12.000 de profesori.
Școala de Valori este o asociație non-guvernamentală înființată în 2009, care și-a oficializat activitatea în 2010, începând cu proiectul GROW, acum cunoscut sub numele de growedu.ro. Începând cu anul trecut, asociația și-a extins misiunea și în Diasporă. L’école des Valeurs este primul avanpost Școala de Valori în spațiul european, cu scopul de a susține dezvoltarea personală și profesională a românilor care trăiesc în Diasporă: https://lecoledesvaleurs.eu/ .

Școala de Valori rămâne implicată în susținerea educației la nivel european și în implementarea de proiecte Erasmus Plus, cu accent pe integrarea tinerilor pe piața muncii, deoarece învățarea continuă centrată pe valori este cheia cu care tinerii pot să-și atingă sau, de ce nu, să își depășească potențialul maxim.

În decursul celor 14 ani, Școala de Valori a fost alături de elevii din școala primară la cei din liceele tehnologice sau teoretice, i-a susținut în procesul de alegere a traseului educațional și de carieră. Studenții au cunoscut procesul de transformare al proiectelor Școala de Valori și, acum, sunt gata să fie antreprenori sau angajați cu competențe antreprenoriale, care știu că locul lor este într-un domeniu care să fie în armonie cu abilitățile lor personale. Pentru că profesorii sunt cheia dezvoltării elevilor, Școala de Valori se implică în crearea unor experiențe educaționale unice, interactive și inspiraționale, care vizează nu doar formarea inițială dar și pe cea continuă, adresând competențele de care au nevoie pentru a lucra cu elevii contemporani.

Credem cu tărie în puterea oamenilor de autodepășire...

„Noi, oamenii, trebuie să ne mulţumim cu adevăruri parţiale”

„Adevărul absolut îl are numai Dumnezeu”

„Noi, oamenii, trebuie să ne mulţumim cu adevăruri parţiale”

L-am citat pe distinsul academician clujean Ioan-Aurel Pop.
Aşa după cum am promis, revenim cu fragmente din discursul d-lui academician Ioan-Aurel Pop, rostit marţi (25 noiembrie 2014), în Aula Magna a Universităţii din Oradea, la lansarea cărţii domniei sale, intitulate „Istoria, adevărul şi mituri".

În numărul trecut (157), v-am prezentat ceea ce a spus dl prof. univ. dr. Sorin Şipoş despre cartea d-lui rector (clujean).
„Am fost de acord să scriu ediţia a doua şi pentru că un coleg, aproape prieten, m-a abordat în urmă cu o jumătate de an şi mi-a spus că nu suntem în stare de nimic noi, istoricii. Mi-a spus din nou ceea ce mă doare mereu: că nu suntem în stare să scriem adevărul şi nu vom fi niciodată în stare să scriem adevărul; adevărul despre trecut. Şi m-am amărât şi i-am replicat că adevărul absolut îl are numai Dumnezeu. Şi noi, oamenii, trebuie să ne mulţumim cu adevăruri parţiale. Atât cât ne este dat nouă să cunoaştem. Şi i-am demonstrat că nici matematicienii şi fizicienii nu ştiu adevărul absolut. De aceea cercetează în continuare. Caută. Şi căutarea e un atribut fundamental al omului de ştiinţă (...).
Noi suntem un popor special, care ne denigrăm noi înşine, ne minţim noi înşine de cele mai multe ori. Şi mai ales ceea ce-i foarte dureros: ne criticăm patria în care ne-am născut, fără să ne dăm seama că e ca şi cum ne-am critica mama. Că putem critica un om, putem critica o instituţie, putem critica 10 oameni şi 10 instituţii, putem să ne deplângem soarta, dar ţara n-are nicio vină. De vină suntem noi (...).
Ceea ce face dl profesor Boia se cheamă propagandă
Istoricul, de obicei se documentează când scrie. Şi documentarea durează mai mult decât redactarea. Ştiu colegii mei. Ce a înţeles el din cărţile profesorului Boia. Mi-am şi notat ca să nu greşesc: 1.Românii n-au nicio identitate, nu ştiu cine sunt şi nu ştiu încotro merg, nu ştiu dacă sunt daci, romani, slavi..., deci, românii  sunt un popor fără identitate. 2.Românii nu au avut niciodată conducători buni şi adevăraţi. 3.Românii nu au avut creator spiritual pentru că neavând câştigători de premii Nobel, decât aşa, pe ici pe acolo, câte unu..., care au plecat din ţara asta, n-are rost să ne referim la creaţia spirituală românească, dacă până şi Eminescu, care este simbolul naţional al românilor din punct de vedere spiritual, era un naţionalist, xenofob. Şi aici chiar am citat din lucrare. Iar Lucian Blaga a fost un amărât de autohtonist. 4. Românii n-au avut niciodată victorii militare, morale, şi de-a lungul timpului au fost mereu învinşi (...). Deci, din cartea lui Boia, asta s-a înţeles. S-a înţeles că românii sunt egoişti şi xenofobi, reticenţi la schimbul de valori, că-i urăsc pe străini... Deci, aceasta a înţeles un cititor neistoric din acest mesaj. Daţi-mi voie să consider, am dreptul la opinie, că suntem într-o ţară liberă, că ceea ce face dl profesor Boia, cu tot respectul pe care i-l datorez, şi i-l şi arăt, este, se cheamă propagandă. De două decenii, aproape, domnia sa face propagandă. Iar propaganda, ca să aibă succes, trebuie să fie continuă, asta spun teoreticienii; trebuie să fie simfonică şi sincronică, adică să se producă pe toate canalele, concomitent. Şi aşa se întâmplă. Editura Humanitas este cel mai bun mijloc pentru a face acest lucru. Moştenitoare a editurii politice a Partidului Comunist Român, care a primit bani de la toate guvernele şi toate preşedinţiile de până acum, ale ţării româneşti, sigur că are forţa s-o facă. Editura Enciclopedică nici nu vrea, nici nu poate să facă acest lucru. 3. Să fie pe termen lung. Nu poţi face propagandă o săptămână. 4.Să fie partizană. Adică să promoveze un punct de vede, să le ignore pe celelalte, dar să nu dea impresia că o face. 5 Să fie afirmativă, dar nu documentată sau erudită. Iar cărţile profesorului Boia asta fac: afirmă ceva puternic şi când te uiţi la argumente. Şi vă dau câte exemple pentru că ele nu sunt numai la îndemâna mea sau a noastră, ca istorici (...).
Nu putem să ne jucăm cu vorbele
Nu putem să ne jucăm cu vorbele şi să prostim lumea pe motiv că este ignorantă (...).
Eu, ca istoric, educat pentru a-mi face meseria, mă supăr că unii creează intenţionat confuzie între propaganda politică, între ideea de eseu, între ideea de scenariu de film şi ce vreţi dumneavoastră şi o lucrare istorică. Iar un istoric, care nu urmăreşte descoperirea adevărului despre viaţa oamenilor care au trăit în trecut, atât cât poate fi el descoperit, nu o să-l descoperim niciodată pe cel absolut, acela nu se mai poate numi istoric. Şi nu e de mirare, spunea dl profesor Şipoş aici, că nici un istoric n-a agreat şi nu agreează lucrările profesorului Boia dintr-un motiv foarte simplu: nu le consideră lucrări de istorie. Şi nu sunt. Sunt extraordinar de bune lucrări de eseistică (...). Dar ce are o poezie cu istoria? De aceea vă spun: confuziile sunt intenţionate ca să-i determine pe oamenii care citesc să ajungă la ideile despre care v-am spus. Şi-atunci, mi se pare normal, fiind o ţară liberă, să despărţim un pic apele.
Istoria este viaţa!
Adică să zicem: citiţi, domnilor, cărţile profesorului Boia, dar nu vă lăsaţi amăgiţi, nu sunt cărţi de istorie. Istoria este viaţa. Aşa cum a fost ea trăită de oamenii care nu mai sunt. Pentru ei nu a fost trecut viaţa respectivă. Pentru mine-i trecut fiindcă nu o pot repeta. Nu mai pot trăi ca ei. Un om care se ocupă de reconstituirea prezentului oamenilor care au trăit altădată e un om onorabil, ca şi unul care face o hidrocentrală, ca şi unul care vindecă un om. Sigur că nu-i totuna. E mai important să vindeci un om decât să reconstitui viaţa din trecut. Eu recunosc acest lucru. Dar e bine să i se dea fiecăruia ceea ce i se cuvine. Şi să facem lucrurile cu onestitate. Toţi dascălii mei de la Cluj (...) m-au învăţat să caut adevărul. Cum să vin eu acum să le spun studenţilor: căutarea adevărului e o prostie. Pentru că adevărul nu există. E necinstit să fac acest lucru... Deocamdată istoria caută adevărul. Cei care nu caută adevărul, dar se ocupă de trecut sunt liberi să o facă, dar ei se pot numi politicieni, ideologi, eseişti, literaţi, scenarişti de film, ce vreţi dumneavoastră, dar nu istorici. Chiar şi ideea aceasta pe care am auzit-o, proastă idee, exprimată nu de mult: filmele noastre istorice mint. Toate filmele istorice mint. Pentru că filmele istorice dacă nu-s documentare şi nu sunt. Era vorba de Columna şi de Mihai Viteazul. Toate filmele istorice fiind filme artistice operează cu imagini artistice nu cu adevărul istoric. Folosesc istoria ca pretext ca să ne facă nouă plăcere că stăm într-o sală ca asta şi ne uităm la un soldat roman care poartă ceas la mână. Se poate întâmpla. Dar un istoric nu are voie să facă asemenea erori. Un istoric trebuie să caute adevărul şi să-l reconstituie aşa cum a fost. Ei, aşa cum a fost nu se poate. Dar se poate să ne apropiem de adevărul aşa cum a fost. Şi eu cred că asta-i menirea istoricului. Şi de aceea nu am să încetez niciodată să susţin acest lucru. Dacă aş face-o, nu m-aş renega pe mine, că ce importanţă am eu. Dar mi-aş renega toată învăţătura pe care am primit-o de la dascălii mei, or aceştia au fost nişte oameni extraordinari. Nişte oameni care şi-au dat viaţa ca istoria să rămână istorie, adică să rămână căutătoare de adevăr (...). Deci istoricul care-i dăruit meseriei sale încearcă să transmită adevărul. Atât cât poate fi el omeneşte posibil. Şi istoricul adevărat face erori. Şi istoricul adevărat poate fi robul educaţiei. Poate deveni robul familiei. Poate deveni robul unui partid, care-i comandă să scrie ceva, dar în ciuda acestor abateri pe care le facem cu toţii, că suntem oameni, nu trebuie să uităm niciodată icoana adevărului.
Trecutul nostru, cel adevărat, e un lucru foarte complicat! 
Şi dacă greşim căutând adevărul, trebuie să greşim numai datorită slăbiciunilor noastre omeneşti, nu să ne propunem, din start, să greşim. Adică să nu căutăm adevărul. Ceea ce fac ceilalţi nu e o greşeală, vă spun, dar nu este istorie. Asta trebuie să recunoască ei: că nu fac istorie"!
Iar la final, distinsul academician Ioan-Aurel Pop, oferindu-ne un citat: „O idee falsă, dar exprimată clar şi precis, şi repetată mereu, va avea întotdeauna o putere mai mare decât o idee adevărată, dar complicată"; a concluzionat: „trebuie să recunoaştem că trecutul nostru, cel adevărat, e un lucru foarte complicat!"  
Ovidiu Dan
Trimite email
marți, 23 aprilie 2024, 12:08:30 Ora de vară a Europei de Est