Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
13 noiembrie 2026

BREAKING În anul școlar 2027-2028, clasele din mediul urban vor avea cu cel puțin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de lege – proiect

Ana MOISE

Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare pentru 2027-2028, se va analiza situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de Legea nr. 198/2023, conform proiectului metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare pentru anul școlar 2027-2028, pus în consultare publică pe 12 noiembrie de Ministerul Educației și Cercetării.
Proiectul metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare în anul școlar 2027-2028 introduce criterii noi pentru planificarea claselor din mediul urban și din municipii, plus obligația verificării pe baza datelor din SIIIR a situațiilor elevilor înscriși în aceeași formațiune de studiu de cel puțin de 3 ori.
Propunerea vine în contextul în care Sorin Ionescu, ministru delegat pentru Învățământul Preuniversitar, a criticat clasele supraaglomerate. Acesta a spus că „34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu”, la audierea din Parlament pentru funcția de ministru, de pe 19 octombrie.
„N-am avut acces la toate aceste date ale ministerului, dar eu cred că 34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu. Toată Europa militează pentru scăderea numărului de elevi. De ce? Mai puțini elevi înseamnă un cadru didactic mai concentrat pe activitatea didactică”, a declarat Sorin Ionescu.
Edupedu.ro a scris că Federația Părinților Edupart a semnalat conducerii ISMB clase pregătitoare 2026 cu 28 și 29 de elevi: Vă adresăm rugămintea să dispuneți o analiză juridică corectă
În anul școlar 2025-2026, 2.405 formațiuni de studiu funcționau cu mai mulți elevi decât permite legea, potrivit unui răspuns al Ministerului Educației transmis Camerei Deputaților. Într-un liceu din Brașov a fost raportată o clasă cu 51 de elevi, cu 21 peste plafonul legal, potrivit datelor prezentate de Edupedu.ro.
Fostul ministrul al Educației, Mihai Dimian, a spus că numărul final al elevilor dintr-o clasă de nivel primar ar trebui să fie 24: „Noi am pornit de la ideea că media 24, că în anumite situații poți să crești până la 28. După care am adăugat minorități, am adăugat CES și tot creștem numărul acesta”.
Prevederile din proiectul pentru anul școlar 2027-2028

Art. 3. – „Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare, în cadrul criteriului economic se vor analiza următoarele aspecte:

a) situaţia claselor paralele despre care se estimează, pe baza datelor înregistrate în SIIIR, că la sfârşitul anului şcolar au efective sub limita minimă stabilită prin lege şi a căror comasare se impune fie la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică şi în structurile arondate acesteia, fie la nivelul localităţii/unităţii administrativ-teritoriale, în raport cu prevederile art. 23 alin. (1), (1^1), (1^2) şi alin. (1^3) lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

b) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

c) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din municipii, astfel încât acestea să funcționeze cu cel mult 2 elevi sub limita maximă prevăzută la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare...

„Noi, oamenii, trebuie să ne mulţumim cu adevăruri parţiale”

„Adevărul absolut îl are numai Dumnezeu”

„Noi, oamenii, trebuie să ne mulţumim cu adevăruri parţiale”

L-am citat pe distinsul academician clujean Ioan-Aurel Pop.
Aşa după cum am promis, revenim cu fragmente din discursul d-lui academician Ioan-Aurel Pop, rostit marţi (25 noiembrie 2014), în Aula Magna a Universităţii din Oradea, la lansarea cărţii domniei sale, intitulate „Istoria, adevărul şi mituri".

În numărul trecut (157), v-am prezentat ceea ce a spus dl prof. univ. dr. Sorin Şipoş despre cartea d-lui rector (clujean).
„Am fost de acord să scriu ediţia a doua şi pentru că un coleg, aproape prieten, m-a abordat în urmă cu o jumătate de an şi mi-a spus că nu suntem în stare de nimic noi, istoricii. Mi-a spus din nou ceea ce mă doare mereu: că nu suntem în stare să scriem adevărul şi nu vom fi niciodată în stare să scriem adevărul; adevărul despre trecut. Şi m-am amărât şi i-am replicat că adevărul absolut îl are numai Dumnezeu. Şi noi, oamenii, trebuie să ne mulţumim cu adevăruri parţiale. Atât cât ne este dat nouă să cunoaştem. Şi i-am demonstrat că nici matematicienii şi fizicienii nu ştiu adevărul absolut. De aceea cercetează în continuare. Caută. Şi căutarea e un atribut fundamental al omului de ştiinţă (...).
Noi suntem un popor special, care ne denigrăm noi înşine, ne minţim noi înşine de cele mai multe ori. Şi mai ales ceea ce-i foarte dureros: ne criticăm patria în care ne-am născut, fără să ne dăm seama că e ca şi cum ne-am critica mama. Că putem critica un om, putem critica o instituţie, putem critica 10 oameni şi 10 instituţii, putem să ne deplângem soarta, dar ţara n-are nicio vină. De vină suntem noi (...).
Ceea ce face dl profesor Boia se cheamă propagandă
Istoricul, de obicei se documentează când scrie. Şi documentarea durează mai mult decât redactarea. Ştiu colegii mei. Ce a înţeles el din cărţile profesorului Boia. Mi-am şi notat ca să nu greşesc: 1.Românii n-au nicio identitate, nu ştiu cine sunt şi nu ştiu încotro merg, nu ştiu dacă sunt daci, romani, slavi..., deci, românii  sunt un popor fără identitate. 2.Românii nu au avut niciodată conducători buni şi adevăraţi. 3.Românii nu au avut creator spiritual pentru că neavând câştigători de premii Nobel, decât aşa, pe ici pe acolo, câte unu..., care au plecat din ţara asta, n-are rost să ne referim la creaţia spirituală românească, dacă până şi Eminescu, care este simbolul naţional al românilor din punct de vedere spiritual, era un naţionalist, xenofob. Şi aici chiar am citat din lucrare. Iar Lucian Blaga a fost un amărât de autohtonist. 4. Românii n-au avut niciodată victorii militare, morale, şi de-a lungul timpului au fost mereu învinşi (...). Deci, din cartea lui Boia, asta s-a înţeles. S-a înţeles că românii sunt egoişti şi xenofobi, reticenţi la schimbul de valori, că-i urăsc pe străini... Deci, aceasta a înţeles un cititor neistoric din acest mesaj. Daţi-mi voie să consider, am dreptul la opinie, că suntem într-o ţară liberă, că ceea ce face dl profesor Boia, cu tot respectul pe care i-l datorez, şi i-l şi arăt, este, se cheamă propagandă. De două decenii, aproape, domnia sa face propagandă. Iar propaganda, ca să aibă succes, trebuie să fie continuă, asta spun teoreticienii; trebuie să fie simfonică şi sincronică, adică să se producă pe toate canalele, concomitent. Şi aşa se întâmplă. Editura Humanitas este cel mai bun mijloc pentru a face acest lucru. Moştenitoare a editurii politice a Partidului Comunist Român, care a primit bani de la toate guvernele şi toate preşedinţiile de până acum, ale ţării româneşti, sigur că are forţa s-o facă. Editura Enciclopedică nici nu vrea, nici nu poate să facă acest lucru. 3. Să fie pe termen lung. Nu poţi face propagandă o săptămână. 4.Să fie partizană. Adică să promoveze un punct de vede, să le ignore pe celelalte, dar să nu dea impresia că o face. 5 Să fie afirmativă, dar nu documentată sau erudită. Iar cărţile profesorului Boia asta fac: afirmă ceva puternic şi când te uiţi la argumente. Şi vă dau câte exemple pentru că ele nu sunt numai la îndemâna mea sau a noastră, ca istorici (...).
Nu putem să ne jucăm cu vorbele
Nu putem să ne jucăm cu vorbele şi să prostim lumea pe motiv că este ignorantă (...).
Eu, ca istoric, educat pentru a-mi face meseria, mă supăr că unii creează intenţionat confuzie între propaganda politică, între ideea de eseu, între ideea de scenariu de film şi ce vreţi dumneavoastră şi o lucrare istorică. Iar un istoric, care nu urmăreşte descoperirea adevărului despre viaţa oamenilor care au trăit în trecut, atât cât poate fi el descoperit, nu o să-l descoperim niciodată pe cel absolut, acela nu se mai poate numi istoric. Şi nu e de mirare, spunea dl profesor Şipoş aici, că nici un istoric n-a agreat şi nu agreează lucrările profesorului Boia dintr-un motiv foarte simplu: nu le consideră lucrări de istorie. Şi nu sunt. Sunt extraordinar de bune lucrări de eseistică (...). Dar ce are o poezie cu istoria? De aceea vă spun: confuziile sunt intenţionate ca să-i determine pe oamenii care citesc să ajungă la ideile despre care v-am spus. Şi-atunci, mi se pare normal, fiind o ţară liberă, să despărţim un pic apele.
Istoria este viaţa!
Adică să zicem: citiţi, domnilor, cărţile profesorului Boia, dar nu vă lăsaţi amăgiţi, nu sunt cărţi de istorie. Istoria este viaţa. Aşa cum a fost ea trăită de oamenii care nu mai sunt. Pentru ei nu a fost trecut viaţa respectivă. Pentru mine-i trecut fiindcă nu o pot repeta. Nu mai pot trăi ca ei. Un om care se ocupă de reconstituirea prezentului oamenilor care au trăit altădată e un om onorabil, ca şi unul care face o hidrocentrală, ca şi unul care vindecă un om. Sigur că nu-i totuna. E mai important să vindeci un om decât să reconstitui viaţa din trecut. Eu recunosc acest lucru. Dar e bine să i se dea fiecăruia ceea ce i se cuvine. Şi să facem lucrurile cu onestitate. Toţi dascălii mei de la Cluj (...) m-au învăţat să caut adevărul. Cum să vin eu acum să le spun studenţilor: căutarea adevărului e o prostie. Pentru că adevărul nu există. E necinstit să fac acest lucru... Deocamdată istoria caută adevărul. Cei care nu caută adevărul, dar se ocupă de trecut sunt liberi să o facă, dar ei se pot numi politicieni, ideologi, eseişti, literaţi, scenarişti de film, ce vreţi dumneavoastră, dar nu istorici. Chiar şi ideea aceasta pe care am auzit-o, proastă idee, exprimată nu de mult: filmele noastre istorice mint. Toate filmele istorice mint. Pentru că filmele istorice dacă nu-s documentare şi nu sunt. Era vorba de Columna şi de Mihai Viteazul. Toate filmele istorice fiind filme artistice operează cu imagini artistice nu cu adevărul istoric. Folosesc istoria ca pretext ca să ne facă nouă plăcere că stăm într-o sală ca asta şi ne uităm la un soldat roman care poartă ceas la mână. Se poate întâmpla. Dar un istoric nu are voie să facă asemenea erori. Un istoric trebuie să caute adevărul şi să-l reconstituie aşa cum a fost. Ei, aşa cum a fost nu se poate. Dar se poate să ne apropiem de adevărul aşa cum a fost. Şi eu cred că asta-i menirea istoricului. Şi de aceea nu am să încetez niciodată să susţin acest lucru. Dacă aş face-o, nu m-aş renega pe mine, că ce importanţă am eu. Dar mi-aş renega toată învăţătura pe care am primit-o de la dascălii mei, or aceştia au fost nişte oameni extraordinari. Nişte oameni care şi-au dat viaţa ca istoria să rămână istorie, adică să rămână căutătoare de adevăr (...). Deci istoricul care-i dăruit meseriei sale încearcă să transmită adevărul. Atât cât poate fi el omeneşte posibil. Şi istoricul adevărat face erori. Şi istoricul adevărat poate fi robul educaţiei. Poate deveni robul familiei. Poate deveni robul unui partid, care-i comandă să scrie ceva, dar în ciuda acestor abateri pe care le facem cu toţii, că suntem oameni, nu trebuie să uităm niciodată icoana adevărului.
Trecutul nostru, cel adevărat, e un lucru foarte complicat! 
Şi dacă greşim căutând adevărul, trebuie să greşim numai datorită slăbiciunilor noastre omeneşti, nu să ne propunem, din start, să greşim. Adică să nu căutăm adevărul. Ceea ce fac ceilalţi nu e o greşeală, vă spun, dar nu este istorie. Asta trebuie să recunoască ei: că nu fac istorie"!
Iar la final, distinsul academician Ioan-Aurel Pop, oferindu-ne un citat: „O idee falsă, dar exprimată clar şi precis, şi repetată mereu, va avea întotdeauna o putere mai mare decât o idee adevărată, dar complicată"; a concluzionat: „trebuie să recunoaştem că trecutul nostru, cel adevărat, e un lucru foarte complicat!"  
Ovidiu Dan

Trimite email
sâmbătă, 21 noiembrie 2026 la 21:27:42 Ora standard a Europei de Est