Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

15 septembrie 2026

Federația Părinților – Edupart precizează că susține proiectul deputatei PNL Raluca Turcan privind interzicerea telefoanelor în școli și modificări privind accesul elevilor la consiliere psihologică, însă aduce câteva precizări și propuneri de modificare a proiectului, într-un comunicat de presă, transmis pe 12 septembrie.
Amintim, în contextul rezultatelor PISA 2025, deputata PNL Raluca Turcan a cerut Comisiei de Învățământ din Camera Deputaților să pună pe ordinea de zi proiectul de lege prin care telefoanele mobile sunt interzise în școli și licee „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor”. Proiectul prevede extinderea monitorizării audio-video în școli și măsuri privind consilierea psihologică gratuită și obligatorie a elevilor.

Consiliul Național al Elevilor nu e de acord cu interzicerea telefoanelor pe tot parcursul programului școlar.

„Interzicerea telefoanelor poate fi o măsură bună de disciplină educațională, concentrare și protecție împotriva cyberbullyingului, dar nu trebuie prezentată ca o soluție care, singură, repară rezultatele PISA”, scrie Federația Părinților Edupart.

Proiectul deputatei PNL Raluca Turcan propune modificarea Legii Educației nr 198/ 2023 în sensul în care telefoanele mobile să fie interzise „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor” și să fie ținute în spații speciale până la finalul orelor.

În plus, proiectul modifică articolul 14 din Legea învățământului preuniversitar și introduce obligativitatea ca, la înscrierea copilului la școală, contractul educațional să conțină acordul expres al părinților sau al elevului major privind participarea la consiliere psihologică.

Mai mult, proiectul introduce o prevedere nouă despre obligativitatea de a participa la ședințe de consiliere școlară, la cererea profesorului. „Participarea la ședințe de consiliere școlară și/sau psihologică prevăzute la alin. (4) lit. a) poate fi dispusă de personalul didactic sau de conducerea unității de învățământ și este obligatorie pentru antepreșcolar, preșcolar sau elev”, scrie în proiectul propus de deputata Raluca Turcan.

Federația Națională a Părinților spune că „sesizarea poate și trebuie să poată fi făcută de profesor. Profesorul este unul dintre adulții care petrec cel mai mult timp cu elevul și poate observa schimbări de comportament, agresivitate, izolare, automutilare, bullying, neglijare sau alte elemente de risc.

Evaluarea trebuie însă realizată de un profesionist cu competențele necesare. Profesorul poate observa și sesiza dar profesorul nu diagnostichează”, scrie în comunicatul de presă.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

Duminică, 30 august 2026

Când încep cursurile?

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026, potrivit structurii oficiale a anului școlar 2026-2027, aprobată de Ministerul Educației. Anul școlar are 36 de săptămâni de cursuri pentru majoritatea elevilor și se încheie vineri, 18 iunie 2027. Prima vacanță, cea de toamnă, începe pe 24 octombrie.
Anul școlar 2026-2027 începe oficial la 1 septembrie 2026 și se încheie la 31 august 2027, însă prima zi de cursuri este luni, 7 septembrie, conform Ordinului ministrului Educației și Cercetării nr. 3.194/2026 privind structura anului școlar.
Pentru elevi, începutul școlii din septembrie 2026 vine și cu o schimbare importantă la liceu: elevii care intră în clasa a IX-a sunt prima generație care va învăța după noile programe școlare de liceu. Manualele realizate pentru noile programe nu vor fi însă disponibile în format tipărit la începutul cursurilor. Directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, Bogdan Cristescu, a declarat că „în cel mai bun caz” manualele ar putea fi disponibile în format digital pe 7 septembrie. Dacă nu vor exista contestații, variantele tipărite ar putea ajunge la elevi în octombrie, iar în cazul unor contestații termenul s-ar putea prelungi pentru unele manuale până în ianuarie 2027. Manualele sunt instrumente de predare la clasă, folosesc mai mult elevilor, ele nu sunt obligatorii pentru profesori. Cadrele didactice au ca obligație aplicarea programei școlare.

Când începe școala în septembrie 2026?

Prima zi de școală este luni, 7 septembrie 2026.
Primul modul de cursuri durează șapte săptămâni, de luni, 7 septembrie, până vineri, 23 octombrie 2026.
Prima vacanță a elevilor începe sâmbătă, 24 octombrie, și se încheie duminică, 1 noiembrie. Elevii revin la școală luni, 2 noiembrie 2026.

Pe 5 octombrie 2026 nu se fac cursuri!

La mai puțin de o lună după începerea școlii, elevii vor avea o zi fără cursuri.
Luni, 5 octombrie 2026, de Ziua internațională a educației, nu se organizează cursuri, potrivit ordinului privind structura anului școlar. Nu se fac cursuri nici în zilele nelucrătoare și de sărbătoare legală prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă aplicabil...

Volumul Administraţie şi politică în Regiunea Autonomă Maghiară (1952-1968), autor: prof. dr. Claudia Tişe

Joi, a fost lansat la Biblioteca Judeţeană Gheorghe Şincai


Volumul Administraţie şi politică în Regiunea Autonomă Maghiară (1952-1968), autor: prof. dr. Claudia Tişe
Joi seara, 18 decembrie 2014, la Biblioteca Judeţeană Gheorghe Şincai din Oradea, a avut loc lansarea volumului „Administraţie şi politică în Regiunea Autonomă Maghiară (1952-1968) ", semnat de prof. dr. Claudia Tişe.

La lansare au participat profesori universitari din cadrul Universităţii Oradea, Facultatea de Istorie, reprezentanţi ai Bibliotecii Judeţene Gheorghe Şincai - Oradea, prieteni şi colegi ai autorului, alţi invitaţi iubitori de istorie.

Volumul lansat a fost prezentat de către prof. univ. dr. Mihai Drecin şi directorul Bibliotecii, doamna Ligia Antonia Mirişan.

Volumul este publicarea tezei de doctorat, susţinută de către autor în 2010, la Universitatea din Oradea. Cartea descrie modul de constituire a Regiunii Autonome Maghiare între 1952-1968. Aduce în discuţie modul în care locuitorii regiunii s-au raportat la noua structură administrativ-teritorială constituită după model sovietic. Lucrarea încearcă să urmărească modalitatea politică prin care autorităţile comuniste româneşti au încercat să rezolve problema naţională din Transilvania. Relaţiile româno-maghiare s-au dezvoltat în contextul stalinizării României, odată cu schimbarea regimului politic în ţară, reuşind să îşi păstreze toate caracteristicile, problemele, speranţele sau iluziile celor două naţionalităţi. Lucrarea doreşte să identifice modul în care politica economică, administrativă, culturală şi naţională a autorităţilor comuniste, impusă după exemplul sovietic, a influenţat evoluţia legăturilor interetnice din Regiunea Autonomă Maghiară.

Lucrarea de faţă se doreşte un punct de vedere propriu din perspectiva documentelor descoperite în arhivele româneşti şi, a unei bibliografii edite române şi maghiare. Urmăreşte relaţiile interne şi externe româno-maghiare în condiţiile stalinizării Europei Centrale şi de Est. Nici România şi nici Ungaria nu au putut să se sustragă regimului de ocupaţie sovietică. Implicit ele au fost obligate să accepte şi să aplice modelul stalinist în toate domeniile vieţii politice, economice, sociale şi naţionale. În acest context, „problema transilvană" din România primeşte un aspect politizat şi pe plan extern. Partea a doua a lucrării dezbate modalitatea în care au evoluat relaţiile diplomatice romano-ungare în perioada respectivă, pornind de la „chestiunea naţională din Transilvania".

Cartea este o cercetare istorică complexă, bazată pe documente de arhivă inedite, descoperite în diferite fonduri ale Arhivei Naţionale Istorice Centrale de la Bucureşti, Târgu Mureş; sau din cadrul Arhivei Ministerului Afacerilor Externe de la Bucureşti. Bibliografia edită reflectă complexitatea subiectului din lucrare. În perioada anilor 1989-2012, lucrările de specialitate au abordat treptat şi în mod diferenţiat problema naţională, urmărită în cadrul evoluţiei relaţiilor româno-maghiare. De asemenea a fost consultată presa şi periodicele din perioada respectivă, cât şi sursele documentare deja publicate, atât în România cât şi în Ungaria. Sursele bibliografice sunt vaste, pe baza lor autorul încercând să creioneze modul în care au evoluat relaţiile naţionale din Transilvania şi legăturile diplomatice externe cu Ungaria, pornind de la „problema transilvană".

Călin MARIAN