Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Volumul Administraţie şi politică în Regiunea Autonomă Maghiară (1952-1968), autor: prof. dr. Claudia Tişe

Joi, a fost lansat la Biblioteca Judeţeană Gheorghe Şincai

Volumul Administraţie şi politică în Regiunea Autonomă Maghiară (1952-1968), autor: prof. dr. Claudia Tişe

Joi seara, 18 decembrie 2014, la Biblioteca Judeţeană Gheorghe Şincai din Oradea, a avut loc lansarea volumului „Administraţie şi politică în Regiunea Autonomă Maghiară (1952-1968) ", semnat de prof. dr. Claudia Tişe.

La lansare au participat profesori universitari din cadrul Universităţii Oradea, Facultatea de Istorie, reprezentanţi ai Bibliotecii Judeţene Gheorghe Şincai - Oradea, prieteni şi colegi ai autorului, alţi invitaţi iubitori de istorie.
Volumul lansat a fost prezentat de către prof. univ. dr. Mihai Drecin şi directorul  Bibliotecii, doamna Ligia Antonia Mirişan.
Volumul este publicarea tezei de doctorat, susţinută de către autor în 2010, la Universitatea din Oradea. Cartea descrie modul de constituire a Regiunii Autonome Maghiare între 1952-1968. Aduce în discuţie modul în care locuitorii regiunii s-au raportat la noua structură administrativ-teritorială constituită după model sovietic. Lucrarea încearcă să urmărească modalitatea politică prin care autorităţile comuniste româneşti au încercat să rezolve problema naţională din Transilvania. Relaţiile româno-maghiare s-au dezvoltat în contextul stalinizării României, odată cu schimbarea regimului politic în ţară, reuşind să îşi păstreze toate caracteristicile, problemele, speranţele sau iluziile celor două naţionalităţi. Lucrarea doreşte să identifice modul în care politica economică, administrativă, culturală şi naţională a autorităţilor comuniste, impusă după exemplul sovietic, a influenţat evoluţia legăturilor interetnice din Regiunea Autonomă Maghiară.
Lucrarea de faţă se doreşte un punct de vedere propriu din perspectiva documentelor descoperite în arhivele româneşti şi, a unei bibliografii edite române şi maghiare. Urmăreşte relaţiile interne şi externe româno-maghiare în condiţiile stalinizării Europei Centrale şi de Est. Nici România şi nici Ungaria nu au putut să se sustragă regimului de ocupaţie sovietică. Implicit ele au fost obligate să accepte şi să aplice modelul stalinist în toate domeniile vieţii politice, economice, sociale şi naţionale. În acest context, „problema transilvană" din România primeşte un aspect politizat şi pe plan extern. Partea a doua a lucrării dezbate modalitatea în care au evoluat relaţiile diplomatice romano-ungare în perioada respectivă, pornind de la „chestiunea naţională din Transilvania".
Cartea este o cercetare istorică complexă, bazată pe documente de arhivă inedite, descoperite în diferite fonduri ale Arhivei Naţionale Istorice Centrale de la Bucureşti, Târgu Mureş; sau din cadrul Arhivei Ministerului Afacerilor Externe de la Bucureşti.  Bibliografia edită reflectă complexitatea subiectului din lucrare. În perioada anilor 1989-2012, lucrările de specialitate au abordat treptat şi în mod diferenţiat problema naţională, urmărită în cadrul evoluţiei relaţiilor româno-maghiare. De asemenea a fost consultată presa şi periodicele din perioada respectivă, cât şi sursele documentare deja publicate, atât în România cât şi în Ungaria. Sursele bibliografice sunt vaste, pe baza lor autorul încercând să creioneze modul în care au evoluat relaţiile naţionale din Transilvania şi legăturile diplomatice externe cu Ungaria, pornind de la „problema transilvană".
Călin MARIAN

Trimite email

vineri, 22 februarie 2019