Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
28 martie 2024

Regulile pentru gradația de merit a profesorilor se vor modifica „într-un timp relativ scurt”, anunță Ligia Deca: Nu putem să venim cu revoluții acolo
Ligia Deca, ministrul Educației, a declarat luni, 25 martie, în cadrul unei conferințe de presă, că metodologia gradației de merit pentru profesori va fi revizuită și „e un ordin de ministru care trebuie emis într-un timp relativ scurt”. Pe 11 martie 2024, Ligia Deca spunea că în Ministerul Educației au loc discuții în prezent cu privire la „regândirea gradației de merit” și „regândirea treptelor de salarizare” a profesorilor.
Amintim că ordinul de ministru cu noile reguli pentru gradația de merit a profesorilor, programat să apară de Ziua Păcălelii, în acest an, a fost mutat pe 2 aprilie de Ministerul Educație, potrivit unui document publicat în Monitorul Oficial.
Ministrul Educației a spus luni că lucrează cu specialiștii OCDE pentru un cadru de evaluare de performanță potrivit pentru România: „Un alt sfat al lor este ca acest cadru să nu fie implementat brusc. Este nevoie de pilotare, este nevoie de timp de acomodare și este nevoie de predictibilitate pentru cadrele didactice”, a spus Deca.
„Prima discuție pe care o avem în acest sens este cea legată de revizuirea metodologiei gradației de merit, e un ordin de ministru care trebuie emis într-un timp relativ scurt. Și acolo avem prima discuție. Sigur, nu putem să venim cu revoluții acolo, pentru că, practic, e nevoie de un pic de timp să mergem pe recomandările OCDE.
Recomandările OCDE vorbesc și despre corelarea etapelor de promovare în carieră cu standarde profesionale, deci este vorba de o construcție a carierei didactice mai amplă, este vorba de timp pentru a putea avea rezultate obiective, de tipul evaluării standardizate pentru elevi, ca să poți să ai oglinda valorii adăugate la clasă. Și ne propunem, sigur, să venim cu o serie întreagă de propuneri, dar, din nou, aceste schimbări nu se pot întâmpla peste noapte”, a precizat Ligia Deca...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
12 martie 2024

Peste 12.000 de profesori și aproape 170.000 de elevi și studenți, parte din proiectele educaționale ale organizației Școala de Valori, în cei 14 ani de activitate (P)
Într-o lume într-o continuă schimbare, Școala de Valori continuă și ea să își împlinească misiunea de a călăuzi tinerii să învețe să devină creatorii propriilor vieți. Cu o experiență de 14 ani în crearea de proiecte educaționale, Școala de Valori a impactat pozitiv viața celor aproape 170.000 de elevi și studenți, precum și a celor aproximativ 12.000 de profesori.
Școala de Valori este o asociație non-guvernamentală înființată în 2009, care și-a oficializat activitatea în 2010, începând cu proiectul GROW, acum cunoscut sub numele de growedu.ro. Începând cu anul trecut, asociația și-a extins misiunea și în Diasporă. L’école des Valeurs este primul avanpost Școala de Valori în spațiul european, cu scopul de a susține dezvoltarea personală și profesională a românilor care trăiesc în Diasporă: https://lecoledesvaleurs.eu/ .

Școala de Valori rămâne implicată în susținerea educației la nivel european și în implementarea de proiecte Erasmus Plus, cu accent pe integrarea tinerilor pe piața muncii, deoarece învățarea continuă centrată pe valori este cheia cu care tinerii pot să-și atingă sau, de ce nu, să își depășească potențialul maxim.

În decursul celor 14 ani, Școala de Valori a fost alături de elevii din școala primară la cei din liceele tehnologice sau teoretice, i-a susținut în procesul de alegere a traseului educațional și de carieră. Studenții au cunoscut procesul de transformare al proiectelor Școala de Valori și, acum, sunt gata să fie antreprenori sau angajați cu competențe antreprenoriale, care știu că locul lor este într-un domeniu care să fie în armonie cu abilitățile lor personale. Pentru că profesorii sunt cheia dezvoltării elevilor, Școala de Valori se implică în crearea unor experiențe educaționale unice, interactive și inspiraționale, care vizează nu doar formarea inițială dar și pe cea continuă, adresând competențele de care au nevoie pentru a lucra cu elevii contemporani.

Credem cu tărie în puterea oamenilor de autodepășire...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 februarie 2024

Statul plătește suplimentar 56 de universități de stat și particulare, în acest an, ca să formeze peste 32 de mii de viitori profesori. Cea mai mare creștere față de anul universitar precedent e la Universitatea din Oradea – 700 de locuri în plus

În anul universitar 2023-2024, statul vrea să formeze peste 32.200 de studenți care ar putea să devină profesori, potrivit datelor din ordinul ministrului Educației nr. 6.234/2023. Este vorba despre ordinul prin care a fost aprobată lista universităților cu programe de formare psihopedagogică. Numărul locurilor a crescut cu aproape 20% față de anul trecut, cu mențiunea că anul trecut în listă nu figura numărul de locuri pentru o serie de universități, iar o universitate particulară este nouă pe această listă – Universitatea „Tibiscus” din Timișoara, care primește 100 de locuri.
Amintim că 56 de universități vor organiza programe de formare psihopedagogică pentru profesori, în anul universitar 2023-2024. Acest lucru înseamnă că pot fi școlarizați 32.250 de studenți care vor să devină profesori.

În anul universitar 2023-2024, la fel ca în fiecare an, universitățile cu cei mai mulți studenți care pot fi școlarizați sunt următoarele:

Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca – 3.500;
Universitatea din București – 3.000;
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași – 2.400;
Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București – 1.600;
Universitatea din Craiova – 1.500;
Universitatea din Oradea – 1.500;
Universitatea de Vest din Timișoara – 1.500;
Universitatea „Transilvania” din Brașov – 1.100;
Academia de Studii Economice din București – 1.000;
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu – 1.000;
Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava – 1.000;
În anul universitar 2022-2023, numărul maxim de studenți care au putut fi școlarizați a fost de 26.880. Creșterea cu 5.370 de studenți este influențată de faptul că pe lista de anul trecut în dreptul a 6 universități era afișat „N/A”. Dacă aceste 6 universități și-a menținut cifra de școlarizare pentru modulul psihopedagogic, atunci noutățile ar fi doar în dreptul Universității Tehnice de Construcți București, care primește 50 de locuri în plus, la Univeristatea din Oradea, care are o creștere de 700 de locuri și la Universitatea din Petroșani – 30 de locuri în plus.

Regulile de finanțare pentru universități prevăd că pentru un student la licență, care urmează modulul de pregătire pedagogică, instituția de învățământ primește cu 16% din alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar mai mult decât pentru un student care nu urmează acest modul. Pentru un student la master, care urmează de regula modului II pedagogic, finanțarea este cu 32% peste alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar.

Volumul Administraţie şi politică în Regiunea Autonomă Maghiară (1952-1968), autor: prof. dr. Claudia Tişe

Joi, a fost lansat la Biblioteca Judeţeană Gheorghe Şincai

Volumul Administraţie şi politică în Regiunea Autonomă Maghiară (1952-1968), autor: prof. dr. Claudia Tişe

Joi seara, 18 decembrie 2014, la Biblioteca Judeţeană Gheorghe Şincai din Oradea, a avut loc lansarea volumului „Administraţie şi politică în Regiunea Autonomă Maghiară (1952-1968) ", semnat de prof. dr. Claudia Tişe.

La lansare au participat profesori universitari din cadrul Universităţii Oradea, Facultatea de Istorie, reprezentanţi ai Bibliotecii Judeţene Gheorghe Şincai - Oradea, prieteni şi colegi ai autorului, alţi invitaţi iubitori de istorie.
Volumul lansat a fost prezentat de către prof. univ. dr. Mihai Drecin şi directorul  Bibliotecii, doamna Ligia Antonia Mirişan.
Volumul este publicarea tezei de doctorat, susţinută de către autor în 2010, la Universitatea din Oradea. Cartea descrie modul de constituire a Regiunii Autonome Maghiare între 1952-1968. Aduce în discuţie modul în care locuitorii regiunii s-au raportat la noua structură administrativ-teritorială constituită după model sovietic. Lucrarea încearcă să urmărească modalitatea politică prin care autorităţile comuniste româneşti au încercat să rezolve problema naţională din Transilvania. Relaţiile româno-maghiare s-au dezvoltat în contextul stalinizării României, odată cu schimbarea regimului politic în ţară, reuşind să îşi păstreze toate caracteristicile, problemele, speranţele sau iluziile celor două naţionalităţi. Lucrarea doreşte să identifice modul în care politica economică, administrativă, culturală şi naţională a autorităţilor comuniste, impusă după exemplul sovietic, a influenţat evoluţia legăturilor interetnice din Regiunea Autonomă Maghiară.
Lucrarea de faţă se doreşte un punct de vedere propriu din perspectiva documentelor descoperite în arhivele româneşti şi, a unei bibliografii edite române şi maghiare. Urmăreşte relaţiile interne şi externe româno-maghiare în condiţiile stalinizării Europei Centrale şi de Est. Nici România şi nici Ungaria nu au putut să se sustragă regimului de ocupaţie sovietică. Implicit ele au fost obligate să accepte şi să aplice modelul stalinist în toate domeniile vieţii politice, economice, sociale şi naţionale. În acest context, „problema transilvană" din România primeşte un aspect politizat şi pe plan extern. Partea a doua a lucrării dezbate modalitatea în care au evoluat relaţiile diplomatice romano-ungare în perioada respectivă, pornind de la „chestiunea naţională din Transilvania".
Cartea este o cercetare istorică complexă, bazată pe documente de arhivă inedite, descoperite în diferite fonduri ale Arhivei Naţionale Istorice Centrale de la Bucureşti, Târgu Mureş; sau din cadrul Arhivei Ministerului Afacerilor Externe de la Bucureşti.  Bibliografia edită reflectă complexitatea subiectului din lucrare. În perioada anilor 1989-2012, lucrările de specialitate au abordat treptat şi în mod diferenţiat problema naţională, urmărită în cadrul evoluţiei relaţiilor româno-maghiare. De asemenea a fost consultată presa şi periodicele din perioada respectivă, cât şi sursele documentare deja publicate, atât în România cât şi în Ungaria. Sursele bibliografice sunt vaste, pe baza lor autorul încercând să creioneze modul în care au evoluat relaţiile naţionale din Transilvania şi legăturile diplomatice externe cu Ungaria, pornind de la „problema transilvană".
Călin MARIAN

Trimite email
vineri, 29 martie 2024, 16:49:21 Ora standard a Europei de Est