Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Revista de cultură „Curtea de la Argeş”

Dacă e weekend, avem o lectură specială

Revista de cultură „Curtea de la Argeş”

Chiar şi din Ucraina, dl rector Ioan Dziţac ne propune să lecturăm, în acest weekend, Revista de cultură „Curtea de la Argeş", numărul 50 (primul număr din 2015).

În editorial, redactorul-şef, distinsul academician Gheorghe Păun, priveşte în urmă cu mândrie, constatând împlinirile, succesele, evoluţia sa (a revistei) în toate planurile.
Ca cititori fideli, şi noi am ajuns la aceleaşi concluzii. Aşa se face că o urmărim şi vi-o prezentăm, lună de lună, îndemnându-vă la lecturare online.
Aşa după cum am mai spus (scris) şi în numărul precedent, Domnul Eminescu a analizat în „Timpul", din 5 februarie 1881, problema dărilor către stat, povara impozitelor, concluzionând: „Dacă sporirea pur şi simplu a veniturilor statului ar fi în toate cazurile un semn de fericire, statele care percep mai multe dări ar trebui să fie cele mai organizate. Lucrul nu e tocmai aşa. Nu ceea ce percepe statul de la contribuabili e cestiunea principală, ci întrebuinţarea productivă sau improductivă pe care el o face de acele venituri. Dacă acele venituri se cheltuiesc în mod improductiv, fie pentru a susţine luxul claselor guvernante, fie pentru necesităţi politice chiar, în desproporţie cu însemnătatea şi puterea unei ţări, banul perceput nu e de niciun folos economic pentru popor". La cumpăna anilor, Horia Bădescu a constatat că „Zilele fug, anul se grăbeşte să-şi încheie socotelile şi viaţa fuge cu noi şi adesea fără de noi spre rostul ei de viaţă. Unde ne ducem, Doamne, trăind, căci murind n-o să ştim niciodată?", se-ntreabă scriitorul clujean. Florin Horvath scrie Despre existenţa şi menirea bessilor. În Homo sapiens, Cristian Bădiliţă ne vorbeşte despre Anticrist şi anticristologie (partea I). De la Gala Galaction aflăm despre moartea vlădicăi Dionisie Erhan (arhiepiscopul basarabean). Constanţa Vaida Haliţa îşi aminteşte de primii ani de ucenicie, ca tânăr arhitect, lucra la Proiect Bucureşti, în sectorul sistematizare. Aurel Radu ni-l aduce în atenţie şi actualitate pe Eugen Ionescu, pe vremea când scriitorul francez de origine română a fost profesor de limba franceză la Seminarul Teologic „Neagoe Vodă" din Curtea de Argeş. Luând-o agale pe „Calea de Mijloc", Cristian Cocea (cu pipa în colţul gurii) ne prezintă Reflecţii la 23 de ani de la moartea lui Petre Ţuţea. La Podul de reviste, Florian Copcea scrie despre Slavco Almăjan (din Voivodina). Dintre şi în Altarele argeşene, pr. Vasile Marinescu se opreşte la Biserica din Morăşti - Cărpeniş (Argeş). În rubrica sa, Nevoia de românism, Nicolae Melinescu ne aduce în atenţie Capcanele lunii de miere (luna politică de miere), „bariera celor o sută de zile sau perioada de tranziţie şi acomodare". „Ura şi frica sunt ţinute în lesă de un ultim demon sinistru care bântuie luna de miere. Numele lui este îndatorarea. Că este vorba de datornici în bani, în servicii, în favoruri sau idealuri, toţi tremură la gândul apropiatelor scadenţe". Sub crugul Eminescului, Aureliu Goci, ni-l aduce în atenţie pe ultimul (adică cel mai tânăr) mare eminescolog, Nicolae Georgescu. La aceeaşi rubrică, Maria Mona Vîlceanu scrie „Dulcea mea doamnă...Eminul meu iubit..." Între Seniori ai culturii, îl găsim pe Ion C. Rogojanu (un eminescofil generos) despre care scrie Marian Nencescu. „Dl Mihai Cimpoi, fără îndoială unul dintre cei mai avizaţi şi competenţi cercetători ai moştenirii literare a Luceafărului, ne-a dat relativ recent o carte fundamentală „Mihai Eminescu - Dicţionar enciclopedic (Editura Gunivas, Chişinău, 2012)". L-am citat pe Florentin Popescu din articolul „Un dicţionar de referinţă", scris la rubrica (semnal) „Cărţi şi autori". În Orizontul (său) SF, Mircea Opriţă ni-l prezintă pe campionul (român) în banda desenată Sandu Florea.
În prezentarea numărului 50 (nr. 1 pe 2015) al Revistei de cultură „Curtea de la Argeş", ne-am oprit la câteva nume şi articole, dar dumneavoastră puteţi lectura revista în întregime la adresa:
www.curteadelaarges.ro
Ovidiu Dan

Trimite email
vineri, 6 martie 2026 la 03:02:07 Ora standard a Europei de Est