Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Revista de cultură „Curtea de la Argeş”

Dacă e weekend, avem o lectură specială

Revista de cultură „Curtea de la Argeş”

Chiar şi din Ucraina, dl rector Ioan Dziţac ne propune să lecturăm, în acest weekend, Revista de cultură „Curtea de la Argeş", numărul 50 (primul număr din 2015).

În editorial, redactorul-şef, distinsul academician Gheorghe Păun, priveşte în urmă cu mândrie, constatând împlinirile, succesele, evoluţia sa (a revistei) în toate planurile.
Ca cititori fideli, şi noi am ajuns la aceleaşi concluzii. Aşa se face că o urmărim şi vi-o prezentăm, lună de lună, îndemnându-vă la lecturare online.
Aşa după cum am mai spus (scris) şi în numărul precedent, Domnul Eminescu a analizat în „Timpul", din 5 februarie 1881, problema dărilor către stat, povara impozitelor, concluzionând: „Dacă sporirea pur şi simplu a veniturilor statului ar fi în toate cazurile un semn de fericire, statele care percep mai multe dări ar trebui să fie cele mai organizate. Lucrul nu e tocmai aşa. Nu ceea ce percepe statul de la contribuabili e cestiunea principală, ci întrebuinţarea productivă sau improductivă pe care el o face de acele venituri. Dacă acele venituri se cheltuiesc în mod improductiv, fie pentru a susţine luxul claselor guvernante, fie pentru necesităţi politice chiar, în desproporţie cu însemnătatea şi puterea unei ţări, banul perceput nu e de niciun folos economic pentru popor". La cumpăna anilor, Horia Bădescu a constatat că „Zilele fug, anul se grăbeşte să-şi încheie socotelile şi viaţa fuge cu noi şi adesea fără de noi spre rostul ei de viaţă. Unde ne ducem, Doamne, trăind, căci murind n-o să ştim niciodată?", se-ntreabă scriitorul clujean. Florin Horvath scrie Despre existenţa şi menirea bessilor. În Homo sapiens, Cristian Bădiliţă ne vorbeşte despre Anticrist şi anticristologie (partea I). De la Gala Galaction aflăm despre moartea vlădicăi Dionisie Erhan (arhiepiscopul basarabean). Constanţa Vaida Haliţa îşi aminteşte de primii ani de ucenicie, ca tânăr arhitect, lucra la Proiect Bucureşti, în sectorul sistematizare. Aurel Radu ni-l aduce în atenţie şi actualitate pe Eugen Ionescu, pe vremea când scriitorul francez de origine română a fost profesor de limba franceză la Seminarul Teologic „Neagoe Vodă" din Curtea de Argeş. Luând-o agale pe „Calea de Mijloc", Cristian Cocea (cu pipa în colţul gurii) ne prezintă Reflecţii la 23 de ani de la moartea lui Petre Ţuţea. La Podul de reviste, Florian Copcea scrie despre Slavco Almăjan (din Voivodina). Dintre şi în Altarele argeşene, pr. Vasile Marinescu se opreşte la Biserica din Morăşti - Cărpeniş (Argeş). În rubrica sa, Nevoia de românism, Nicolae Melinescu ne aduce în atenţie Capcanele lunii de miere (luna politică de miere), „bariera celor o sută de zile sau perioada de tranziţie şi acomodare". „Ura şi frica sunt ţinute în lesă de un ultim demon sinistru care bântuie luna de miere. Numele lui este îndatorarea. Că este vorba de datornici în bani, în servicii, în favoruri sau idealuri, toţi tremură la gândul apropiatelor scadenţe". Sub crugul Eminescului, Aureliu Goci, ni-l aduce în atenţie pe ultimul (adică cel mai tânăr) mare eminescolog, Nicolae Georgescu. La aceeaşi rubrică, Maria Mona Vîlceanu scrie „Dulcea mea doamnă...Eminul meu iubit..." Între Seniori ai culturii, îl găsim pe Ion C. Rogojanu (un eminescofil generos) despre care scrie Marian Nencescu. „Dl Mihai Cimpoi, fără îndoială unul dintre cei mai avizaţi şi competenţi cercetători ai moştenirii literare a Luceafărului, ne-a dat relativ recent o carte fundamentală „Mihai Eminescu - Dicţionar enciclopedic (Editura Gunivas, Chişinău, 2012)". L-am citat pe Florentin Popescu din articolul „Un dicţionar de referinţă", scris la rubrica (semnal) „Cărţi şi autori". În Orizontul (său) SF, Mircea Opriţă ni-l prezintă pe campionul (român) în banda desenată Sandu Florea.
În prezentarea numărului 50 (nr. 1 pe 2015) al Revistei de cultură „Curtea de la Argeş", ne-am oprit la câteva nume şi articole, dar dumneavoastră puteţi lectura revista în întregime la adresa:
www.curteadelaarges.ro
Ovidiu Dan

Trimite email
luni, 25 mai 2026 la 18:58:03 Ora de vară a Europei de Est