Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
21 august 2026

Portofoliul profesional al cadrelor didactice, disponibil acum ca modul în platforma Edus (P)

De peste 10 ani, Edus urmărește îndeaproape cerințele care apar în sistemul de învățământ și le integrează, pe măsură ce apar, în aceeași platformă. Edus nu mai este demult doar un catalog electronic. Modulul de burse, raportările MATE și chestionarele SASAT, butonul roșu, modulele SCIM și CEAC pentru control intern și asigurarea calității au fost adăugate în timp, pe măsură ce școlile au avut nevoie de ele. Numai de la începutul acestui an, platforma a primit 23 de actualizări, cu funcții noi și îmbunătățiri.

Cel mai recent pas este un modul dedicat portofoliului profesional al cadrelor didactice, răspuns la obligația introdusă prin Ordinul nr. 3.858/2026. Modulul este disponibil acum în Edus.

Ce rezolvă modulul pentru conducerea școlii

Metodologia aprobată prin Ordinul nr. 3.858/2026 stabilește obligații atât pentru cadrele didactice, cât și pentru unitatea de învățământ. Fiecare școală are obligația să își elaboreze o procedură internă proprie pentru gestionarea portofoliilor, iar responsabilitatea implementării revine conducerii.

În practică, directorul are nevoie să vadă care cadre didactice și-au depus portofoliul, să poată aproba sau returna un portofoliu depus și să poată prezenta situația organizat la un control. Modulul din Edus acoperă acest flux.

Portofoliile depuse sunt vizibile conducerii într-o secțiune dedicată, accesibilă din meniul principal, iar directorul poate aproba un portofoliu sau îl poate respinge cu un motiv, caz în care cadrul didactic redobândește accesul pentru a-l corecta.

Cum funcționează pentru cadrul didactic

Cadrul didactic își construiește portofoliul pe cele cinci secțiuni prevăzute de metodologie: date de identificare, activitatea de predare, învățare și evaluare, activități complementare, managementul clasei și evoluția în cariera didactică.

Documentele se încarcă în librăria proprie și se asociază secțiunilor corespunzătoare. Fiecare adăugare sau eliminare se reflectă automat în opisul portofoliului, care rămâne mereu actualizat. Declarația de autenticitate, obligatorie pentru fiecare portofoliu, se semnează electronic direct în platformă. La final, portofoliul se poate descărca structurat, cu opis, declarație și documente organizate pe secțiuni, sau se poate depune către școală.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
27 iulie 2026

Programele pentru opționalele de Astronomie la nivel de liceu au fost publicate și se aplică din anul școlar 2026-2027. Patru discipline care urmăresc aceleași competențe generale: „Cerul mai aproape”, „Universul în mișcare”, „Stelele sub lupă”, „Universul și omul – o călătorie existențială”

Programele școlare pentru opționalele de Astronomie care vor fi disponibile la nivel de liceu au fost adoptate printr-un ordin al ministrului Educației și Cercetării, publicat luni în Monitorul Oficial. Programele, introduse pentru clasa a IX-a, a X-a, a XI-a și a XII-a, se aplică începând cu anul școlar 2026-2027.

Programele adoptate sunt pentru discipline incluse în Curriculumul la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ), anume:
„Astronomie. Cerul mai aproape” – clasa a IX-a
„Astronomie. Universul în mișcare” – clasa a X-a
„Astronomie. Stele sub lupă” – clasa a Xi-a
„Astronomie. Universul și omul – o călătorie existențială” – clasa a XII-a

Potrivit documentului adoptat, „ca disciplină nouă, conform Planurilor-cadru pentru învățământul liceal, cu frecvență zi, aprobate prin OMEC nr. 4350/2025, aceasta se regăsește, ca disciplină de tip opțional ce poate fi inclusă în oferta națională, în Anexa nr. 2 din OMEC nr. 4350/2025 filiera teoretică, profilul real, specializarea matematică-informatică, clasele a IX-a – a XII-a la Note specifice, partea 2) Precizări privind curriculumul la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ) și în Anexa nr. 3 din același ordin, filiera teoretică, profilul real, specializarea științe ale naturii, clasele a IX-a – a XII-a.
Toate cele patru discipline urmăresc formarea acelorași competențe generale, anume:

Formularea de explicații argumentate pe baza rezultatelor investigării fenomenelor și proceselor cosmice
Analizarea de modele explicative referitoare la structura și evoluția sistemelor în ansamblul Universului
Corelarea de concepte și legi ȘTIAM pentru rezolvarea de probleme și situații-problemă din domeniul astronomiei.
Formularea de opinii argumentate referitoare la explorarea responsabilă a spațiului cosmic...
Citiți mai multe pe Edupedu...

Revista de cultură „Curtea de la Argeş”

Dacă e weekend, avem o lectură specială

Revista de cultură „Curtea de la Argeş”

Chiar şi din Ucraina, dl rector Ioan Dziţac ne propune să lecturăm, în acest weekend, Revista de cultură „Curtea de la Argeş", numărul 50 (primul număr din 2015).

În editorial, redactorul-şef, distinsul academician Gheorghe Păun, priveşte în urmă cu mândrie, constatând împlinirile, succesele, evoluţia sa (a revistei) în toate planurile.
Ca cititori fideli, şi noi am ajuns la aceleaşi concluzii. Aşa se face că o urmărim şi vi-o prezentăm, lună de lună, îndemnându-vă la lecturare online.
Aşa după cum am mai spus (scris) şi în numărul precedent, Domnul Eminescu a analizat în „Timpul", din 5 februarie 1881, problema dărilor către stat, povara impozitelor, concluzionând: „Dacă sporirea pur şi simplu a veniturilor statului ar fi în toate cazurile un semn de fericire, statele care percep mai multe dări ar trebui să fie cele mai organizate. Lucrul nu e tocmai aşa. Nu ceea ce percepe statul de la contribuabili e cestiunea principală, ci întrebuinţarea productivă sau improductivă pe care el o face de acele venituri. Dacă acele venituri se cheltuiesc în mod improductiv, fie pentru a susţine luxul claselor guvernante, fie pentru necesităţi politice chiar, în desproporţie cu însemnătatea şi puterea unei ţări, banul perceput nu e de niciun folos economic pentru popor". La cumpăna anilor, Horia Bădescu a constatat că „Zilele fug, anul se grăbeşte să-şi încheie socotelile şi viaţa fuge cu noi şi adesea fără de noi spre rostul ei de viaţă. Unde ne ducem, Doamne, trăind, căci murind n-o să ştim niciodată?", se-ntreabă scriitorul clujean. Florin Horvath scrie Despre existenţa şi menirea bessilor. În Homo sapiens, Cristian Bădiliţă ne vorbeşte despre Anticrist şi anticristologie (partea I). De la Gala Galaction aflăm despre moartea vlădicăi Dionisie Erhan (arhiepiscopul basarabean). Constanţa Vaida Haliţa îşi aminteşte de primii ani de ucenicie, ca tânăr arhitect, lucra la Proiect Bucureşti, în sectorul sistematizare. Aurel Radu ni-l aduce în atenţie şi actualitate pe Eugen Ionescu, pe vremea când scriitorul francez de origine română a fost profesor de limba franceză la Seminarul Teologic „Neagoe Vodă" din Curtea de Argeş. Luând-o agale pe „Calea de Mijloc", Cristian Cocea (cu pipa în colţul gurii) ne prezintă Reflecţii la 23 de ani de la moartea lui Petre Ţuţea. La Podul de reviste, Florian Copcea scrie despre Slavco Almăjan (din Voivodina). Dintre şi în Altarele argeşene, pr. Vasile Marinescu se opreşte la Biserica din Morăşti - Cărpeniş (Argeş). În rubrica sa, Nevoia de românism, Nicolae Melinescu ne aduce în atenţie Capcanele lunii de miere (luna politică de miere), „bariera celor o sută de zile sau perioada de tranziţie şi acomodare". „Ura şi frica sunt ţinute în lesă de un ultim demon sinistru care bântuie luna de miere. Numele lui este îndatorarea. Că este vorba de datornici în bani, în servicii, în favoruri sau idealuri, toţi tremură la gândul apropiatelor scadenţe". Sub crugul Eminescului, Aureliu Goci, ni-l aduce în atenţie pe ultimul (adică cel mai tânăr) mare eminescolog, Nicolae Georgescu. La aceeaşi rubrică, Maria Mona Vîlceanu scrie „Dulcea mea doamnă...Eminul meu iubit..." Între Seniori ai culturii, îl găsim pe Ion C. Rogojanu (un eminescofil generos) despre care scrie Marian Nencescu. „Dl Mihai Cimpoi, fără îndoială unul dintre cei mai avizaţi şi competenţi cercetători ai moştenirii literare a Luceafărului, ne-a dat relativ recent o carte fundamentală „Mihai Eminescu - Dicţionar enciclopedic (Editura Gunivas, Chişinău, 2012)". L-am citat pe Florentin Popescu din articolul „Un dicţionar de referinţă", scris la rubrica (semnal) „Cărţi şi autori". În Orizontul (său) SF, Mircea Opriţă ni-l prezintă pe campionul (român) în banda desenată Sandu Florea.
În prezentarea numărului 50 (nr. 1 pe 2015) al Revistei de cultură „Curtea de la Argeş", ne-am oprit la câteva nume şi articole, dar dumneavoastră puteţi lectura revista în întregime la adresa:
www.curteadelaarges.ro
Ovidiu Dan

Trimite email
marți, 25 august 2026 la 02:56:42 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

Direcţia 5

Direcţia 5 - Dubla aniversare, la Sala Palatului
joi, 24 septembrie 2026, ora 20.00, acces de la 19.00
Direcţia 5 - Dubla aniversare la Sala Palatului - 35 de ani de la înfiinţare şi 35 de ani de la primul album