Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
22 decembrie 2025

SURSE: Daniel David și-a dat demisia din funcția de ministru al Educației și Cercetării / Marilen Pirtea – în pole position pentru a prelua portofoliul


Daniel David și-a dat demisia din funcția de ministru al Educației și Cercetării, potrivit surselor Edupedu.ro.
Rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea, este cotat cu cele mai mari șanse de a prelua portofoliul cel mai dur lovit de măsurile de austeritate aplicate deja prin Legea Bolojan și cu un dosar fierbinte pe masă, și anume controversata programă de limbă română ce readuce cronicarii spre a fi studiați de elevii de 14-15 ani, la clasa a IX-a.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

Revista de cultură „Curtea de la Argeş”

Dacă e weekend, avem o lectură specială

Revista de cultură „Curtea de la Argeş”

Chiar şi din Ucraina, dl rector Ioan Dziţac ne propune să lecturăm, în acest weekend, Revista de cultură „Curtea de la Argeş", numărul 50 (primul număr din 2015).

În editorial, redactorul-şef, distinsul academician Gheorghe Păun, priveşte în urmă cu mândrie, constatând împlinirile, succesele, evoluţia sa (a revistei) în toate planurile.
Ca cititori fideli, şi noi am ajuns la aceleaşi concluzii. Aşa se face că o urmărim şi vi-o prezentăm, lună de lună, îndemnându-vă la lecturare online.
Aşa după cum am mai spus (scris) şi în numărul precedent, Domnul Eminescu a analizat în „Timpul", din 5 februarie 1881, problema dărilor către stat, povara impozitelor, concluzionând: „Dacă sporirea pur şi simplu a veniturilor statului ar fi în toate cazurile un semn de fericire, statele care percep mai multe dări ar trebui să fie cele mai organizate. Lucrul nu e tocmai aşa. Nu ceea ce percepe statul de la contribuabili e cestiunea principală, ci întrebuinţarea productivă sau improductivă pe care el o face de acele venituri. Dacă acele venituri se cheltuiesc în mod improductiv, fie pentru a susţine luxul claselor guvernante, fie pentru necesităţi politice chiar, în desproporţie cu însemnătatea şi puterea unei ţări, banul perceput nu e de niciun folos economic pentru popor". La cumpăna anilor, Horia Bădescu a constatat că „Zilele fug, anul se grăbeşte să-şi încheie socotelile şi viaţa fuge cu noi şi adesea fără de noi spre rostul ei de viaţă. Unde ne ducem, Doamne, trăind, căci murind n-o să ştim niciodată?", se-ntreabă scriitorul clujean. Florin Horvath scrie Despre existenţa şi menirea bessilor. În Homo sapiens, Cristian Bădiliţă ne vorbeşte despre Anticrist şi anticristologie (partea I). De la Gala Galaction aflăm despre moartea vlădicăi Dionisie Erhan (arhiepiscopul basarabean). Constanţa Vaida Haliţa îşi aminteşte de primii ani de ucenicie, ca tânăr arhitect, lucra la Proiect Bucureşti, în sectorul sistematizare. Aurel Radu ni-l aduce în atenţie şi actualitate pe Eugen Ionescu, pe vremea când scriitorul francez de origine română a fost profesor de limba franceză la Seminarul Teologic „Neagoe Vodă" din Curtea de Argeş. Luând-o agale pe „Calea de Mijloc", Cristian Cocea (cu pipa în colţul gurii) ne prezintă Reflecţii la 23 de ani de la moartea lui Petre Ţuţea. La Podul de reviste, Florian Copcea scrie despre Slavco Almăjan (din Voivodina). Dintre şi în Altarele argeşene, pr. Vasile Marinescu se opreşte la Biserica din Morăşti - Cărpeniş (Argeş). În rubrica sa, Nevoia de românism, Nicolae Melinescu ne aduce în atenţie Capcanele lunii de miere (luna politică de miere), „bariera celor o sută de zile sau perioada de tranziţie şi acomodare". „Ura şi frica sunt ţinute în lesă de un ultim demon sinistru care bântuie luna de miere. Numele lui este îndatorarea. Că este vorba de datornici în bani, în servicii, în favoruri sau idealuri, toţi tremură la gândul apropiatelor scadenţe". Sub crugul Eminescului, Aureliu Goci, ni-l aduce în atenţie pe ultimul (adică cel mai tânăr) mare eminescolog, Nicolae Georgescu. La aceeaşi rubrică, Maria Mona Vîlceanu scrie „Dulcea mea doamnă...Eminul meu iubit..." Între Seniori ai culturii, îl găsim pe Ion C. Rogojanu (un eminescofil generos) despre care scrie Marian Nencescu. „Dl Mihai Cimpoi, fără îndoială unul dintre cei mai avizaţi şi competenţi cercetători ai moştenirii literare a Luceafărului, ne-a dat relativ recent o carte fundamentală „Mihai Eminescu - Dicţionar enciclopedic (Editura Gunivas, Chişinău, 2012)". L-am citat pe Florentin Popescu din articolul „Un dicţionar de referinţă", scris la rubrica (semnal) „Cărţi şi autori". În Orizontul (său) SF, Mircea Opriţă ni-l prezintă pe campionul (român) în banda desenată Sandu Florea.
În prezentarea numărului 50 (nr. 1 pe 2015) al Revistei de cultură „Curtea de la Argeş", ne-am oprit la câteva nume şi articole, dar dumneavoastră puteţi lectura revista în întregime la adresa:
www.curteadelaarges.ro
Ovidiu Dan

Trimite email
miercuri, 7 ianuarie 2026 la 03:29:55 Ora standard a Europei de Est