Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Solomon Marcus - partener de seamă în jocul internaţional al cercetării

Controverse (34)

Solomon Marcus - partener de seamă în jocul internaţional al cercetării

Într-un număr recent al revistei „Ovidan", dl prof. universitar dr. Ioan Dziţac, rectorul Universităţii Agora, Oradea, publică un admirabil articol, de o uimitoare concizie, în care reuşeşte să evidenţieze toate laturile operei vaste şi diversificate a acad. Solomon Marcus.

În ciuda vârstei înaintate (anul viitor va împlini 90 de ani), dl academician „are un spirit extrem de tânăr" şi, constată dl I. Dziţac că din întregul demers creator al acestuia se desprinde „atitudinea integratoare a tuturor disciplinelor". Semnatarul articolului stăruie, de asemenea, asupra „decalogului nevoilor educaţiei", relevându-i importanţa deosebită pentru  învăţământul nostru de toate gradele. Mai presus de acestea şi de celelalte aspecte scoase la lumină, impresionează modalitatea  prin care dl I. Dziţac ne convinge că Solomon Marcus  este un „partener de seamă în jocul internaţional al cercetării".
Prin deschidere şi multilaritate, asemenea lui Pius Servien, de la care mărturiseşte că a pornit, opera lui S. Marcus  „se înscrie în istoria eforturilor moderne de scientizare a teoriei artei, reprezentând în acelaşi timp o meditaţie poetică asupra unui mod de a exista în perimetrul ştiinţei" (V.E. Maşek).
La început s-a interesat de „mariajul lingvisticii cu matematica" şi numai după aceea a urmărit consecinţele acestuia pentru dezvoltarea artei şi literaturii. Interesant e faptul s-a apropiat  de matematică  venind dinspre poezie, descoperind în ambele acelaşi „joc secund". „Am simţit că matematica se plasează în perfectă concordanţă cu mirările pe care mi le-a produs poezia", conchide savantul. Întâlnirea cu poeziile lui Eminescu, Arghezi, Ion Barbu, este socotită de prof. Solomon Marcus „o adevărată binecuvântare", căci „prin aceşti poeţi, eu nu m-am putut despărţi de limba română de-a lungul întregii mele vieţi". Dovada grăitoare că s-a regăsit „atât de organic" în poezia lor, că ei au răspuns nevoilor sale sufleteşti o aflăm şi în volumul său de eseuri „Invenţie şi descoperire", apărut la Editura Cartea Românească în anul 1989, unde, sub titlul „Eminescu - orizontul matematic", cuprinzând 32 de pagini, facem cunoştinţă cu un studiu aprofundat şi o viziune nouă, vizând orizontul matematic şi semiotic al poetului naţional. Alte titluri şi alte studii la fel de importante: „Aritmetica narativă la Ion Creangă", „Dan Barbilian - Ion Barbu", „Bacovia - câmpuri şi propagare", „Timpul psihologic la Thomas Mann" etc. Putem acum constata că cercul vicios al incompatibilităţii dintre limbajul poetic şi limbajul ştiinţific poate fi rupt numai prin efortul simultan al sensibilităţii lirice şi lucidităţii ştiinţifice. Aceste daruri însă nu le întâlnim aproape niciodată la acelaşi om, academicianul Solomon Marcus e un caz fericit.
În studiul „Un termen de referinţă pentru posibilităţile limbii române" dăm peste fraza următoare: „Ar fi o impietate să aplicăm o viziune culturală reducţionistă tocmai Poetului care (...) a manifestat o viziune totală asupra lumii şi a fost marcat, în creaţia sa poetică, de cele mai importante idei ştiinţifice şi filozofice ale timpului său".
Detractori recenţi ai lui Eminescu, dacă aveţi onoare, subscrieţi! Academicianul Solomon Marcus ştie ce spune.
Al. Serpens

Trimite email
sâmbătă, 14 februarie 2026 la 19:28:54 Ora standard a Europei de Est

Poza zilei

Bucurie sinceră!

Astăzi e 14 februarie!
Uraaaaaa!
Elle-Bella... cu siguranță, e îndrăgostită!
La Grădi 52, a făcut o nouă descoperire.
Liana i-a vrăjit din nou!