Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
13 noiembrie 2026

BREAKING În anul școlar 2027-2028, clasele din mediul urban vor avea cu cel puțin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de lege – proiect

Ana MOISE

Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare pentru 2027-2028, se va analiza situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de Legea nr. 198/2023, conform proiectului metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare pentru anul școlar 2027-2028, pus în consultare publică pe 12 noiembrie de Ministerul Educației și Cercetării.
Proiectul metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare în anul școlar 2027-2028 introduce criterii noi pentru planificarea claselor din mediul urban și din municipii, plus obligația verificării pe baza datelor din SIIIR a situațiilor elevilor înscriși în aceeași formațiune de studiu de cel puțin de 3 ori.
Propunerea vine în contextul în care Sorin Ionescu, ministru delegat pentru Învățământul Preuniversitar, a criticat clasele supraaglomerate. Acesta a spus că „34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu”, la audierea din Parlament pentru funcția de ministru, de pe 19 octombrie.
„N-am avut acces la toate aceste date ale ministerului, dar eu cred că 34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu. Toată Europa militează pentru scăderea numărului de elevi. De ce? Mai puțini elevi înseamnă un cadru didactic mai concentrat pe activitatea didactică”, a declarat Sorin Ionescu.
Edupedu.ro a scris că Federația Părinților Edupart a semnalat conducerii ISMB clase pregătitoare 2026 cu 28 și 29 de elevi: Vă adresăm rugămintea să dispuneți o analiză juridică corectă
În anul școlar 2025-2026, 2.405 formațiuni de studiu funcționau cu mai mulți elevi decât permite legea, potrivit unui răspuns al Ministerului Educației transmis Camerei Deputaților. Într-un liceu din Brașov a fost raportată o clasă cu 51 de elevi, cu 21 peste plafonul legal, potrivit datelor prezentate de Edupedu.ro.
Fostul ministrul al Educației, Mihai Dimian, a spus că numărul final al elevilor dintr-o clasă de nivel primar ar trebui să fie 24: „Noi am pornit de la ideea că media 24, că în anumite situații poți să crești până la 28. După care am adăugat minorități, am adăugat CES și tot creștem numărul acesta”.
Prevederile din proiectul pentru anul școlar 2027-2028

Art. 3. – „Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare, în cadrul criteriului economic se vor analiza următoarele aspecte:

a) situaţia claselor paralele despre care se estimează, pe baza datelor înregistrate în SIIIR, că la sfârşitul anului şcolar au efective sub limita minimă stabilită prin lege şi a căror comasare se impune fie la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică şi în structurile arondate acesteia, fie la nivelul localităţii/unităţii administrativ-teritoriale, în raport cu prevederile art. 23 alin. (1), (1^1), (1^2) şi alin. (1^3) lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

b) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

c) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din municipii, astfel încât acestea să funcționeze cu cel mult 2 elevi sub limita maximă prevăzută la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare...

Solomon Marcus - partener de seamă în jocul internaţional al cercetării

Controverse (34)

Solomon Marcus - partener de seamă în jocul internaţional al cercetării

Într-un număr recent al revistei „Ovidan", dl prof. universitar dr. Ioan Dziţac, rectorul Universităţii Agora, Oradea, publică un admirabil articol, de o uimitoare concizie, în care reuşeşte să evidenţieze toate laturile operei vaste şi diversificate a acad. Solomon Marcus.

În ciuda vârstei înaintate (anul viitor va împlini 90 de ani), dl academician „are un spirit extrem de tânăr" şi, constată dl I. Dziţac că din întregul demers creator al acestuia se desprinde „atitudinea integratoare a tuturor disciplinelor". Semnatarul articolului stăruie, de asemenea, asupra „decalogului nevoilor educaţiei", relevându-i importanţa deosebită pentru  învăţământul nostru de toate gradele. Mai presus de acestea şi de celelalte aspecte scoase la lumină, impresionează modalitatea  prin care dl I. Dziţac ne convinge că Solomon Marcus  este un „partener de seamă în jocul internaţional al cercetării".
Prin deschidere şi multilaritate, asemenea lui Pius Servien, de la care mărturiseşte că a pornit, opera lui S. Marcus  „se înscrie în istoria eforturilor moderne de scientizare a teoriei artei, reprezentând în acelaşi timp o meditaţie poetică asupra unui mod de a exista în perimetrul ştiinţei" (V.E. Maşek).
La început s-a interesat de „mariajul lingvisticii cu matematica" şi numai după aceea a urmărit consecinţele acestuia pentru dezvoltarea artei şi literaturii. Interesant e faptul s-a apropiat  de matematică  venind dinspre poezie, descoperind în ambele acelaşi „joc secund". „Am simţit că matematica se plasează în perfectă concordanţă cu mirările pe care mi le-a produs poezia", conchide savantul. Întâlnirea cu poeziile lui Eminescu, Arghezi, Ion Barbu, este socotită de prof. Solomon Marcus „o adevărată binecuvântare", căci „prin aceşti poeţi, eu nu m-am putut despărţi de limba română de-a lungul întregii mele vieţi". Dovada grăitoare că s-a regăsit „atât de organic" în poezia lor, că ei au răspuns nevoilor sale sufleteşti o aflăm şi în volumul său de eseuri „Invenţie şi descoperire", apărut la Editura Cartea Românească în anul 1989, unde, sub titlul „Eminescu - orizontul matematic", cuprinzând 32 de pagini, facem cunoştinţă cu un studiu aprofundat şi o viziune nouă, vizând orizontul matematic şi semiotic al poetului naţional. Alte titluri şi alte studii la fel de importante: „Aritmetica narativă la Ion Creangă", „Dan Barbilian - Ion Barbu", „Bacovia - câmpuri şi propagare", „Timpul psihologic la Thomas Mann" etc. Putem acum constata că cercul vicios al incompatibilităţii dintre limbajul poetic şi limbajul ştiinţific poate fi rupt numai prin efortul simultan al sensibilităţii lirice şi lucidităţii ştiinţifice. Aceste daruri însă nu le întâlnim aproape niciodată la acelaşi om, academicianul Solomon Marcus e un caz fericit.
În studiul „Un termen de referinţă pentru posibilităţile limbii române" dăm peste fraza următoare: „Ar fi o impietate să aplicăm o viziune culturală reducţionistă tocmai Poetului care (...) a manifestat o viziune totală asupra lumii şi a fost marcat, în creaţia sa poetică, de cele mai importante idei ştiinţifice şi filozofice ale timpului său".
Detractori recenţi ai lui Eminescu, dacă aveţi onoare, subscrieţi! Academicianul Solomon Marcus ştie ce spune.
Al. Serpens

Trimite email
sâmbătă, 21 noiembrie 2026 la 20:45:12 Ora standard a Europei de Est