Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 mai 2021
Ministrul Sorin Cîmpeanu: Sunt universități care se gândesc ca din toamnă să impună anumite condiții: Purtarea de combinezoane de către studenții nevaccinați. Susțin această variantă
Studenții nevaccinați ar putea fi obligați să se prezinte purtând combinezon dacă vor să participe fizic la ore din toamnă, pe când cei vaccinați vor putea să se deplaseze fără astfel de măsuri, iau în calcul unele universități din România, a declarat astăzi ministrul Educației Sorin Cîmpeanu în cadrul unui interviu de la Hotnews.ro. De asemenea, ministrul a adăugat că ar putea exista o prioritizare a studenților vaccinați la cazarea în cămine.
„Sunt unul dintre cei care susțin importanța prezenței fizice pentru derularea stagiilor de practică și activităților directe. Pentru asta, sunt universități care se gândesc ca din toamnă să nu facă rabat de la prezența fizică în cadrul orelor de laborator/lucrări practice și să impună o serie de condiții, spre exemplu participarea studenților vaccinați la aceste ore de laborator și lucrări practice, fără a fi îngrădit participarea studenților care nu sunt vaccinați. Studenții care nu se vor fi vaccinat în toamnă ar putea să aibă la dispoziție, spre exemplu, combinezoane de protecție pe care să le poarte pe tot parcursul programului didactic. Sunt câteva universități și eu personal susțin această variantă”, a declarat Cîmpeanu.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
23 martie 2021
1.*BREAKING
Anul școlar actual se va încheia pe 2 iulie pentru elevi și nu pe 18 iunie, cum era inițial, anunță ministrul Educației
Anul școlar actual se va încheia pe 2 iulie 2021 pentru elevi și nu pe 18 iunie, cum era inițial, anunță ministrul Educației. Sorin Cîmpeanu precizează că, practic, două săptămâni din vacanța de vară se mută în vacanța de primăvară.
„Finalul semestrului al II-lea se decalează două săptămâni. Vacanța de primăvară se prelungește cu două săptămâni. Se mută practic două săptămâni din vacanța de vară în vacanța de primăvară.
În loc să finalizăm semestrul al II-lea pe 18 iunie, se va încheia pe 2 iulie.
• elevii clasei a VIII-a care termină pe 25 iunie (în loc de 11 iunie),
• elevii clasei a XII-a care termină în 18 iunie (în loc de 4 iunie) și
• învățământul profesional și tehnic care termină pe 23 iulie (în loc de 9 iulie)
Dacă nu ar fi fost această variantă a prelungirii vacanței de primăvară cu două săptămâni și a mutării Evaluării Naționale pentru clasa a VIII-a după Bacalaureat, cu tot cu Admiterea la liceu, „ar fi fost destul de clară închiderea școlilor, inclusiv pentru derularea simulărilor”, a declarat ministrul Educației Sorin Cîmpeanu. Oficialul a dat exemplu că în București, școlile s-ar fi închis de mâine, dacă nu accepta această variantă.
Cîmpeanu a spus că dacă nu ar fi acceptat această modificare a structurii anului școlar, nu s-ar fi semnat modificarea ordinului comun de ministru, ordin pe care trebuia să îl semneze Vlad Voiculescu, ministrul Sănătății.

2.*OFICIAL
Ordinul de ministru comun, semnat de Vlad Voiculescu și Sorin Cîmpeanu, care prevede închiderea școlilor la intrarea localităților în carantină și nu la pragul de 6 la mie, a intrat în vigoare
Ordinul de ministru comun, semnat de Vlad Voiculescu și Sorin Cîmpeanu, care prevede închiderea școlilor la intrarea localităților în carantină și nu la pragul de 6 la mie, a intrat în vigoare prin publicarea în Monitorul Oficial, marți seara.
Ordinul nou prevede că scenariul de funcționare al unei unități de învățământ se va actualiza săptămânal, cu referința în fiecare zi de vineri, în funcție de evoluția epidemiologică, cu excepția situației în care localitatea intră în carantină”.

Solomon Marcus - partener de seamă în jocul internaţional al cercetării

Controverse (34)

Solomon Marcus - partener de seamă în jocul internaţional al cercetării

Într-un număr recent al revistei „Ovidan", dl prof. universitar dr. Ioan Dziţac, rectorul Universităţii Agora, Oradea, publică un admirabil articol, de o uimitoare concizie, în care reuşeşte să evidenţieze toate laturile operei vaste şi diversificate a acad. Solomon Marcus.

În ciuda vârstei înaintate (anul viitor va împlini 90 de ani), dl academician „are un spirit extrem de tânăr" şi, constată dl I. Dziţac că din întregul demers creator al acestuia se desprinde „atitudinea integratoare a tuturor disciplinelor". Semnatarul articolului stăruie, de asemenea, asupra „decalogului nevoilor educaţiei", relevându-i importanţa deosebită pentru  învăţământul nostru de toate gradele. Mai presus de acestea şi de celelalte aspecte scoase la lumină, impresionează modalitatea  prin care dl I. Dziţac ne convinge că Solomon Marcus  este un „partener de seamă în jocul internaţional al cercetării".
Prin deschidere şi multilaritate, asemenea lui Pius Servien, de la care mărturiseşte că a pornit, opera lui S. Marcus  „se înscrie în istoria eforturilor moderne de scientizare a teoriei artei, reprezentând în acelaşi timp o meditaţie poetică asupra unui mod de a exista în perimetrul ştiinţei" (V.E. Maşek).
La început s-a interesat de „mariajul lingvisticii cu matematica" şi numai după aceea a urmărit consecinţele acestuia pentru dezvoltarea artei şi literaturii. Interesant e faptul s-a apropiat  de matematică  venind dinspre poezie, descoperind în ambele acelaşi „joc secund". „Am simţit că matematica se plasează în perfectă concordanţă cu mirările pe care mi le-a produs poezia", conchide savantul. Întâlnirea cu poeziile lui Eminescu, Arghezi, Ion Barbu, este socotită de prof. Solomon Marcus „o adevărată binecuvântare", căci „prin aceşti poeţi, eu nu m-am putut despărţi de limba română de-a lungul întregii mele vieţi". Dovada grăitoare că s-a regăsit „atât de organic" în poezia lor, că ei au răspuns nevoilor sale sufleteşti o aflăm şi în volumul său de eseuri „Invenţie şi descoperire", apărut la Editura Cartea Românească în anul 1989, unde, sub titlul „Eminescu - orizontul matematic", cuprinzând 32 de pagini, facem cunoştinţă cu un studiu aprofundat şi o viziune nouă, vizând orizontul matematic şi semiotic al poetului naţional. Alte titluri şi alte studii la fel de importante: „Aritmetica narativă la Ion Creangă", „Dan Barbilian - Ion Barbu", „Bacovia - câmpuri şi propagare", „Timpul psihologic la Thomas Mann" etc. Putem acum constata că cercul vicios al incompatibilităţii dintre limbajul poetic şi limbajul ştiinţific poate fi rupt numai prin efortul simultan al sensibilităţii lirice şi lucidităţii ştiinţifice. Aceste daruri însă nu le întâlnim aproape niciodată la acelaşi om, academicianul Solomon Marcus e un caz fericit.
În studiul „Un termen de referinţă pentru posibilităţile limbii române" dăm peste fraza următoare: „Ar fi o impietate să aplicăm o viziune culturală reducţionistă tocmai Poetului care (...) a manifestat o viziune totală asupra lumii şi a fost marcat, în creaţia sa poetică, de cele mai importante idei ştiinţifice şi filozofice ale timpului său".
Detractori recenţi ai lui Eminescu, dacă aveţi onoare, subscrieţi! Academicianul Solomon Marcus ştie ce spune.
Al. Serpens

Trimite email

miercuri, 23 iunie 2021