Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Solomon Marcus - partener de seamă în jocul internaţional al cercetării

Controverse (34)

Solomon Marcus - partener de seamă în jocul internaţional al cercetării

Într-un număr recent al revistei „Ovidan", dl prof. universitar dr. Ioan Dziţac, rectorul Universităţii Agora, Oradea, publică un admirabil articol, de o uimitoare concizie, în care reuşeşte să evidenţieze toate laturile operei vaste şi diversificate a acad. Solomon Marcus.

În ciuda vârstei înaintate (anul viitor va împlini 90 de ani), dl academician „are un spirit extrem de tânăr" şi, constată dl I. Dziţac că din întregul demers creator al acestuia se desprinde „atitudinea integratoare a tuturor disciplinelor". Semnatarul articolului stăruie, de asemenea, asupra „decalogului nevoilor educaţiei", relevându-i importanţa deosebită pentru  învăţământul nostru de toate gradele. Mai presus de acestea şi de celelalte aspecte scoase la lumină, impresionează modalitatea  prin care dl I. Dziţac ne convinge că Solomon Marcus  este un „partener de seamă în jocul internaţional al cercetării".
Prin deschidere şi multilaritate, asemenea lui Pius Servien, de la care mărturiseşte că a pornit, opera lui S. Marcus  „se înscrie în istoria eforturilor moderne de scientizare a teoriei artei, reprezentând în acelaşi timp o meditaţie poetică asupra unui mod de a exista în perimetrul ştiinţei" (V.E. Maşek).
La început s-a interesat de „mariajul lingvisticii cu matematica" şi numai după aceea a urmărit consecinţele acestuia pentru dezvoltarea artei şi literaturii. Interesant e faptul s-a apropiat  de matematică  venind dinspre poezie, descoperind în ambele acelaşi „joc secund". „Am simţit că matematica se plasează în perfectă concordanţă cu mirările pe care mi le-a produs poezia", conchide savantul. Întâlnirea cu poeziile lui Eminescu, Arghezi, Ion Barbu, este socotită de prof. Solomon Marcus „o adevărată binecuvântare", căci „prin aceşti poeţi, eu nu m-am putut despărţi de limba română de-a lungul întregii mele vieţi". Dovada grăitoare că s-a regăsit „atât de organic" în poezia lor, că ei au răspuns nevoilor sale sufleteşti o aflăm şi în volumul său de eseuri „Invenţie şi descoperire", apărut la Editura Cartea Românească în anul 1989, unde, sub titlul „Eminescu - orizontul matematic", cuprinzând 32 de pagini, facem cunoştinţă cu un studiu aprofundat şi o viziune nouă, vizând orizontul matematic şi semiotic al poetului naţional. Alte titluri şi alte studii la fel de importante: „Aritmetica narativă la Ion Creangă", „Dan Barbilian - Ion Barbu", „Bacovia - câmpuri şi propagare", „Timpul psihologic la Thomas Mann" etc. Putem acum constata că cercul vicios al incompatibilităţii dintre limbajul poetic şi limbajul ştiinţific poate fi rupt numai prin efortul simultan al sensibilităţii lirice şi lucidităţii ştiinţifice. Aceste daruri însă nu le întâlnim aproape niciodată la acelaşi om, academicianul Solomon Marcus e un caz fericit.
În studiul „Un termen de referinţă pentru posibilităţile limbii române" dăm peste fraza următoare: „Ar fi o impietate să aplicăm o viziune culturală reducţionistă tocmai Poetului care (...) a manifestat o viziune totală asupra lumii şi a fost marcat, în creaţia sa poetică, de cele mai importante idei ştiinţifice şi filozofice ale timpului său".
Detractori recenţi ai lui Eminescu, dacă aveţi onoare, subscrieţi! Academicianul Solomon Marcus ştie ce spune.
Al. Serpens

Trimite email

luni, 25 martie 2019