Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
22 decembrie 2025

SURSE: Daniel David și-a dat demisia din funcția de ministru al Educației și Cercetării / Marilen Pirtea – în pole position pentru a prelua portofoliul


Daniel David și-a dat demisia din funcția de ministru al Educației și Cercetării, potrivit surselor Edupedu.ro.
Rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea, este cotat cu cele mai mari șanse de a prelua portofoliul cel mai dur lovit de măsurile de austeritate aplicate deja prin Legea Bolojan și cu un dosar fierbinte pe masă, și anume controversata programă de limbă română ce readuce cronicarii spre a fi studiați de elevii de 14-15 ani, la clasa a IX-a.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

Acad. Gheorghe Păun

Bioschițe de informaticieni români de succes (11)

Acad. Gheorghe Păun

Gheorghe Păun s-a născut la 6 decembrie 1950, în Cicănești, județul Argeș, unde a urmat și școala generală (1957-1965). Liceul l-a absolvit la Curtea de Argeș (1965-1969), urmând apoi Facultatea de Matematică la Universitatea din București (1969-1974), unde a obținut și doctoratul în matematică (1977), având drept conducător științific pe celebrul matematician Solomon Marcus.

A fost ales membru corespondent (1997) și apoi membru titular (2012) al Academiei Române. Este membru titular al Academiei Europaea din 2006  [1].
Acad. Gheorghe Păun are preocupări extrem de diverse și foarte consistente atât în domeniul științei cât și cel al culturii. Este matematician și informatician, scriitor și poet (membru al Uniunii Scriitorilor din România), editor/redactor și om de cultură (fondator și redactor-șef al revistei de cultură „Curtea de la Argeș"). Este părintele Calculului cu membrane (engl. Membrane Computing, 1998), domeniu de bioinformatică numit și Sisteme P (engl. P Systems, cu „P" de la Păun) [2]. Este un autor extrem de prolific și complex, a publicat peste 500 de articole științifice în limba engleză și peste 90 de cărți traduse și în limbile engleză, japoneză, chineză, rusă, maghiară, italiană. Are foarte mulți colaboratori și discipoli celebri și peste 15.000 de citări în domeniul științific [3].
Solomon Marcus i-a făcut, recent, poate cea mai fidelă caracterizare: „Gheorghe Păun a fost toată viaţa un mare muncitor, iar hărnicia sa a fost tot timpul în alianţă cu talentul său, cu deosebire în problemele de natură combinatorială, generativă şi de alegeri strategice. Mai trebuie adăugat aici ceva esenţial: academicianul Păun este un împătimit al jocului, ludicul ocupă un loc central în personalitatea sa. Le-a făcut pe toate cu starea de spirit a gratuităţii, le-a făcut de dragul lor. Truda sa nu a fost niciodată o caznă, o salahorie, ci dimpotrivă: şi-a însuşit disciplina concentrării pe obiectul supus investigaţiei, fără ca aceasta să-i afecteze starea de destindere, de relaxare, de bună dispoziţie. Cine l-a văzut pe Gheorghe Păun adresându-se unei săli de profesionişti ai domeniului a putut cunoaşte verva cu care îşi trăieşte ideile, faţa sa radiind de satisfacţie şi de bucurie, plăcerea cu care savurează unele rezultate, modul în care se autoironizează şi râde atunci când relatează diferitele capcane întâlnite pe parcurs. Se întâmplă de multe ori ca talentul să nu se asocieze cu munca şi cu hărnicia, după cum se întâmplă de şi mai multe ori ca hărnicia şi munca să nu se asocieze cu talentul. La Gheorghe Păun mariajul talentului cu munca şi cu hărnicia este total şi acest fapt explică ceea ce unul dintre marii lui parteneri, Grzegorz Rozenberg, propunea drept cuvânt cheie în caracterizarea personalităţii lui: eficienţa." (Solomon Marcus, Răspuns la Discursul de recepție la Academia Română, 24 octombrie 2014) [4].
Am avut privilegiul de a-l cunoaște îndeaproape pe domnul acad. Gheorghe Păun, prima dată în 2004, când a acceptat invitația mea de a fi keynote speaker la prima ediție a conferinței internaționale de IT fondată de subsemnatul (ICCC 2004, Băile Felix). A venit însoțit de doi prieteni, oameni de știință redutabili din Italia (prof. Antonio Di Nola) și Spania (Mario de Jesús Pérez Jiménez). A revenit în Oradea la ICCCC 2008 (Băile Felix), tot keynote speaker, alături de Lotfi A. Zadeh (SUA), Stephan Olariu (SUA), Pierre Borne (Franța), Janos Fodor (Ungaria), Gaston Lefranc (Chile), Athanasios Styliadis (Grecia), Dragan Radojević (Serbia), acad. Florin Gheorghe Filip (România), acad. Dan Tufiș (România) ș.a. [5]
Am menținut mereu o strânsă legătură și colaborare, domnul Păun fiind și membru în colectivul editorial al revistei de IT fondată de subsemnatul în 2006 (IJCCC) [6], iar eu m scris de mai multe ori despre activitatea științifică și culturală a domniei sale în revista „OviDan" [7].
Bibliografie
[1] http://www.imar.ro/~gpaun/
[2] http://ppage.psystems.eu/ 
[3] http://arnetminer.org/person/gheorghe-paun-124761.html
[4] http://acad.ro/com2014/pag_com14_1024.htm
[5] http://univagora.ro/ro/icccc2016/
[6]  http://univagora.ro/jour/index.php/ijccc
[7] http://www.ovidan.ro/?p=articles.20.211
Ioan Dzițac
P.S. Pentru mai multe poze, accesaţi Galeria foto: Acad. Gheorghe Păun.

Trimite email
duminică, 4 ianuarie 2026 la 07:52:28 Ora standard a Europei de Est