Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate

Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate

Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

25 ani de la Revoluţia Română din 1989, de prof. dr. Claudia Tişe

Lecţia vie a istoriei la Şcoala Gimnazială „Aurel Pop” din Oşorhei


25 ani de la Revoluţia Română din 1989, de prof. dr. Claudia Tişe
La 16 decembrie 2014, s-au împlinit 25 de ani de la Revoluţia Română din 1989. Evenimentele din decembrie 1989, constituie un moment important în evoluţia istorică a naţiunii româneşti. S-a scris şi povestit foarte mult despre decembrie 1989, dar generaţia tânără cunoaşte atât de puţin despre realitatea acelor zile!

Anul 1989 a fost un an marcant în istoria internaţională. Pentru Europa simbolizează anul căderii regimurilor comuniste din Centrul Europei. A venit momentul în care atât Occidentul cât şi Uniunea Sovietică şi-au reevaluat relaţiile diplomatice internaţionale. Mihail Gorbaciov s-a arătat deschis propunerilor de apropiere diplomatică, atât cu SUA cât şi cu statele Europei Occidentale. Conştient de colapsul modelului economic şi politic sovietic, a încercat să evite prăbuşirea propriului sistem din Rusia. Ca urmare, a acceptat fără intervenţie militară, schimbarea regimurilor comuniste din Europa Centrală. Evenimentele de la Praga, prăbuşirea zidului Berlinului, deschiderea frontierelor germane şi ungare, au constituit doar începutul prăbuşirii unui sistem politic inoperant, învechit, şi atât de urât, datorită unui sistem de teroare şi a ocupaţiei militare externe. Cert este că, în decembrie 1989, România şi Uniunea Sovietică au rămas singurele state comuniste din Europa. De asemenea, România a fost singurul stat european în care, trecerea spre democratizare s-a făcut cu vărsare de sânge, pentru a justifica preluarea puterii de către sistemul post comunist condus de Ion Iliescu, Nicolae Militaru, Petre Roman şi alţii.

După 25 de ani, 1989 în România este încă o incertitudine a istoriei. Rămâne întrebarea: Ce a fost atunci în ţară: lovitură de stat, revoltă populară înecată în sânge sau revoluţie? Generaţia revoluţionară, tânără, care a ieşit în stradă începând cu 16 decembrie, care a rămas în stradă sub gloanţele Securităţii şi Armatei, până la 26-27 decembrie 1989, au sperat cu adevărat schimbarea. Au murit pentru drepturi şi libertăţi democratice, pentru democratizarea sistemului politic din România. Au cerut înlăturarea regimului Ceauşescu şi pluralism politic. Au dorit înlăturarea sistemului de teroare care a guvernat ţară în ultimii 45 de ani. Acei oameni şi-au cerut dreptul şi libertatea de exprimare şi alegere. Au dorit un viitor democratic României şi un sistem economic capitalist corect. Ei sunt eroii acestei naţiuni, eroi pe care statul român după 1990 i-a uitat parcă definitiv. Morţii din 1989 sunt martirii României, într-un moment de schimbare politică crucială pentru poporul român. Pentru cinstirea memoriei lor, noi trebuie să povestim generaţiei tinere, ce a fost în decembrie 1989 la Timişoara, Bucureşti, Cluj-Napoca, Sibiu, Craiova. Încă este greu de făcut o analiză istorică pertinentă. Dar, încă, avem avantajul că cei care au participat la Revoluţie, mai trăiesc între noi. Opinia lor contează, speranţele şi deziluziile lor sunt mărturii veritabile ale unei istorii trăite. Puţini cunosc, de ce în oraşe ca Oradea, Iaşi, Braşov, revoluţia a fost paşnică, în timp ce în alte părţi, sistemul represiv a tras fără remuşcare în protestatari. Cei tineri nici nu se gândesc la idealurile revoluţiei, atunci când sunt chemaţi să-şi exercite dreptul de exprimare şi vot, măcar o dată la 4-5 ani. Ei nu ştiu că pentru libertatea lor, în decembrie 1989 s-a murit în România.

În acest context, în 15-16 decembrie 2014, elevii clasei a VIII-a de la Şcoala Gimnazială „Aurel Pop" din Oşorhei au participat la o dezbatere pro şi contra evenimentelor din decembrie 1989.

„După 25 ani, a meritat să mori la Revoluţie?"

Activitatea face parte dintr-un proiect personal, coordonat de prof. dr. Claudia Tişe, cu titlul „In Memoriam - Evenimente care ne-au schimbat istoria". În cadrul acestui proiect, ne dorim să rememorăm momentele care au marcat şi au schimbat cursul istoriei noastre, în context intern şi internaţional. În anul şcolar 2014-2015, vor mai fi organizate şi alte dezbateri, având şi alte teme importante pentru noi ca stat şi naţiune.

În urma activităţii din 15 decembrie 2014, elevii au putut afla derularea pe etape a revoluţiei din 1989 din România. Au conştientizat importanţa acelor zile pentru democratizarea sistemului politic din România. Au cunoscut vizual, victimele revoluţiei şi urmările fenomenului din '89. Au fost invitaţi să povestească personal, ei, ce cunosc despre 1989, din familie sau de la cunoscuţi. Am sperat că rămân cu o temă meditativă importantă: „După 25 ani, a meritat să mori la Revoluţie?"

Felicitări, Claudia!

Din '89, aflăm, în sfârşit, că cineva pune punctul pe i, informând elevii, punctual, despre Revoluţia Română!

Ovidiu Dan

P.S. Pentru mai multe poze, accesaţi Galeria foto: