Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

15 septembrie 2026

Federația Părinților – Edupart precizează că susține proiectul deputatei PNL Raluca Turcan privind interzicerea telefoanelor în școli și modificări privind accesul elevilor la consiliere psihologică, însă aduce câteva precizări și propuneri de modificare a proiectului, într-un comunicat de presă, transmis pe 12 septembrie.
Amintim, în contextul rezultatelor PISA 2025, deputata PNL Raluca Turcan a cerut Comisiei de Învățământ din Camera Deputaților să pună pe ordinea de zi proiectul de lege prin care telefoanele mobile sunt interzise în școli și licee „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor”. Proiectul prevede extinderea monitorizării audio-video în școli și măsuri privind consilierea psihologică gratuită și obligatorie a elevilor.

Consiliul Național al Elevilor nu e de acord cu interzicerea telefoanelor pe tot parcursul programului școlar.

„Interzicerea telefoanelor poate fi o măsură bună de disciplină educațională, concentrare și protecție împotriva cyberbullyingului, dar nu trebuie prezentată ca o soluție care, singură, repară rezultatele PISA”, scrie Federația Părinților Edupart.

Proiectul deputatei PNL Raluca Turcan propune modificarea Legii Educației nr 198/ 2023 în sensul în care telefoanele mobile să fie interzise „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor” și să fie ținute în spații speciale până la finalul orelor.

În plus, proiectul modifică articolul 14 din Legea învățământului preuniversitar și introduce obligativitatea ca, la înscrierea copilului la școală, contractul educațional să conțină acordul expres al părinților sau al elevului major privind participarea la consiliere psihologică.

Mai mult, proiectul introduce o prevedere nouă despre obligativitatea de a participa la ședințe de consiliere școlară, la cererea profesorului. „Participarea la ședințe de consiliere școlară și/sau psihologică prevăzute la alin. (4) lit. a) poate fi dispusă de personalul didactic sau de conducerea unității de învățământ și este obligatorie pentru antepreșcolar, preșcolar sau elev”, scrie în proiectul propus de deputata Raluca Turcan.

Federația Națională a Părinților spune că „sesizarea poate și trebuie să poată fi făcută de profesor. Profesorul este unul dintre adulții care petrec cel mai mult timp cu elevul și poate observa schimbări de comportament, agresivitate, izolare, automutilare, bullying, neglijare sau alte elemente de risc.

Evaluarea trebuie însă realizată de un profesionist cu competențele necesare. Profesorul poate observa și sesiza dar profesorul nu diagnostichează”, scrie în comunicatul de presă.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

Duminică, 30 august 2026

Când încep cursurile?

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026, potrivit structurii oficiale a anului școlar 2026-2027, aprobată de Ministerul Educației. Anul școlar are 36 de săptămâni de cursuri pentru majoritatea elevilor și se încheie vineri, 18 iunie 2027. Prima vacanță, cea de toamnă, începe pe 24 octombrie.
Anul școlar 2026-2027 începe oficial la 1 septembrie 2026 și se încheie la 31 august 2027, însă prima zi de cursuri este luni, 7 septembrie, conform Ordinului ministrului Educației și Cercetării nr. 3.194/2026 privind structura anului școlar.
Pentru elevi, începutul școlii din septembrie 2026 vine și cu o schimbare importantă la liceu: elevii care intră în clasa a IX-a sunt prima generație care va învăța după noile programe școlare de liceu. Manualele realizate pentru noile programe nu vor fi însă disponibile în format tipărit la începutul cursurilor. Directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, Bogdan Cristescu, a declarat că „în cel mai bun caz” manualele ar putea fi disponibile în format digital pe 7 septembrie. Dacă nu vor exista contestații, variantele tipărite ar putea ajunge la elevi în octombrie, iar în cazul unor contestații termenul s-ar putea prelungi pentru unele manuale până în ianuarie 2027. Manualele sunt instrumente de predare la clasă, folosesc mai mult elevilor, ele nu sunt obligatorii pentru profesori. Cadrele didactice au ca obligație aplicarea programei școlare.

Când începe școala în septembrie 2026?

Prima zi de școală este luni, 7 septembrie 2026.
Primul modul de cursuri durează șapte săptămâni, de luni, 7 septembrie, până vineri, 23 octombrie 2026.
Prima vacanță a elevilor începe sâmbătă, 24 octombrie, și se încheie duminică, 1 noiembrie. Elevii revin la școală luni, 2 noiembrie 2026.

Pe 5 octombrie 2026 nu se fac cursuri!

La mai puțin de o lună după începerea școlii, elevii vor avea o zi fără cursuri.
Luni, 5 octombrie 2026, de Ziua internațională a educației, nu se organizează cursuri, potrivit ordinului privind structura anului școlar. Nu se fac cursuri nici în zilele nelucrătoare și de sărbătoare legală prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă aplicabil...

25 ani de la Revoluţia Română din 1989, de prof. dr. Claudia Tişe

Lecţia vie a istoriei la Şcoala Gimnazială „Aurel Pop” din Oşorhei


25 ani de la Revoluţia Română din 1989, de prof. dr. Claudia Tişe
La 16 decembrie 2014, s-au împlinit 25 de ani de la Revoluţia Română din 1989. Evenimentele din decembrie 1989, constituie un moment important în evoluţia istorică a naţiunii româneşti. S-a scris şi povestit foarte mult despre decembrie 1989, dar generaţia tânără cunoaşte atât de puţin despre realitatea acelor zile!

Anul 1989 a fost un an marcant în istoria internaţională. Pentru Europa simbolizează anul căderii regimurilor comuniste din Centrul Europei. A venit momentul în care atât Occidentul cât şi Uniunea Sovietică şi-au reevaluat relaţiile diplomatice internaţionale. Mihail Gorbaciov s-a arătat deschis propunerilor de apropiere diplomatică, atât cu SUA cât şi cu statele Europei Occidentale. Conştient de colapsul modelului economic şi politic sovietic, a încercat să evite prăbuşirea propriului sistem din Rusia. Ca urmare, a acceptat fără intervenţie militară, schimbarea regimurilor comuniste din Europa Centrală. Evenimentele de la Praga, prăbuşirea zidului Berlinului, deschiderea frontierelor germane şi ungare, au constituit doar începutul prăbuşirii unui sistem politic inoperant, învechit, şi atât de urât, datorită unui sistem de teroare şi a ocupaţiei militare externe. Cert este că, în decembrie 1989, România şi Uniunea Sovietică au rămas singurele state comuniste din Europa. De asemenea, România a fost singurul stat european în care, trecerea spre democratizare s-a făcut cu vărsare de sânge, pentru a justifica preluarea puterii de către sistemul post comunist condus de Ion Iliescu, Nicolae Militaru, Petre Roman şi alţii.

După 25 de ani, 1989 în România este încă o incertitudine a istoriei. Rămâne întrebarea: Ce a fost atunci în ţară: lovitură de stat, revoltă populară înecată în sânge sau revoluţie? Generaţia revoluţionară, tânără, care a ieşit în stradă începând cu 16 decembrie, care a rămas în stradă sub gloanţele Securităţii şi Armatei, până la 26-27 decembrie 1989, au sperat cu adevărat schimbarea. Au murit pentru drepturi şi libertăţi democratice, pentru democratizarea sistemului politic din România. Au cerut înlăturarea regimului Ceauşescu şi pluralism politic. Au dorit înlăturarea sistemului de teroare care a guvernat ţară în ultimii 45 de ani. Acei oameni şi-au cerut dreptul şi libertatea de exprimare şi alegere. Au dorit un viitor democratic României şi un sistem economic capitalist corect. Ei sunt eroii acestei naţiuni, eroi pe care statul român după 1990 i-a uitat parcă definitiv. Morţii din 1989 sunt martirii României, într-un moment de schimbare politică crucială pentru poporul român. Pentru cinstirea memoriei lor, noi trebuie să povestim generaţiei tinere, ce a fost în decembrie 1989 la Timişoara, Bucureşti, Cluj-Napoca, Sibiu, Craiova. Încă este greu de făcut o analiză istorică pertinentă. Dar, încă, avem avantajul că cei care au participat la Revoluţie, mai trăiesc între noi. Opinia lor contează, speranţele şi deziluziile lor sunt mărturii veritabile ale unei istorii trăite. Puţini cunosc, de ce în oraşe ca Oradea, Iaşi, Braşov, revoluţia a fost paşnică, în timp ce în alte părţi, sistemul represiv a tras fără remuşcare în protestatari. Cei tineri nici nu se gândesc la idealurile revoluţiei, atunci când sunt chemaţi să-şi exercite dreptul de exprimare şi vot, măcar o dată la 4-5 ani. Ei nu ştiu că pentru libertatea lor, în decembrie 1989 s-a murit în România.

În acest context, în 15-16 decembrie 2014, elevii clasei a VIII-a de la Şcoala Gimnazială „Aurel Pop" din Oşorhei au participat la o dezbatere pro şi contra evenimentelor din decembrie 1989.

„După 25 ani, a meritat să mori la Revoluţie?"

Activitatea face parte dintr-un proiect personal, coordonat de prof. dr. Claudia Tişe, cu titlul „In Memoriam - Evenimente care ne-au schimbat istoria". În cadrul acestui proiect, ne dorim să rememorăm momentele care au marcat şi au schimbat cursul istoriei noastre, în context intern şi internaţional. În anul şcolar 2014-2015, vor mai fi organizate şi alte dezbateri, având şi alte teme importante pentru noi ca stat şi naţiune.

În urma activităţii din 15 decembrie 2014, elevii au putut afla derularea pe etape a revoluţiei din 1989 din România. Au conştientizat importanţa acelor zile pentru democratizarea sistemului politic din România. Au cunoscut vizual, victimele revoluţiei şi urmările fenomenului din '89. Au fost invitaţi să povestească personal, ei, ce cunosc despre 1989, din familie sau de la cunoscuţi. Am sperat că rămân cu o temă meditativă importantă: „După 25 ani, a meritat să mori la Revoluţie?"

Felicitări, Claudia!

Din '89, aflăm, în sfârşit, că cineva pune punctul pe i, informând elevii, punctual, despre Revoluţia Română!

Ovidiu Dan

P.S. Pentru mai multe poze, accesaţi Galeria foto: