Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

25 ani de la Revoluţia Română din 1989, de prof. dr. Claudia Tişe

Lecţia vie a istoriei la Şcoala Gimnazială „Aurel Pop” din Oşorhei


25 ani de la Revoluţia Română din 1989, de prof. dr. Claudia Tişe
La 16 decembrie 2014, s-au împlinit 25 de ani de la Revoluţia Română din 1989. Evenimentele din decembrie 1989, constituie un moment important în evoluţia istorică a naţiunii româneşti. S-a scris şi povestit foarte mult despre decembrie 1989, dar generaţia tânără cunoaşte atât de puţin despre realitatea acelor zile!

Anul 1989 a fost un an marcant în istoria internaţională. Pentru Europa simbolizează anul căderii regimurilor comuniste din Centrul Europei. A venit momentul în care atât Occidentul cât şi Uniunea Sovietică şi-au reevaluat relaţiile diplomatice internaţionale. Mihail Gorbaciov s-a arătat deschis propunerilor de apropiere diplomatică, atât cu SUA cât şi cu statele Europei Occidentale. Conştient de colapsul modelului economic şi politic sovietic, a încercat să evite prăbuşirea propriului sistem din Rusia. Ca urmare, a acceptat fără intervenţie militară, schimbarea regimurilor comuniste din Europa Centrală. Evenimentele de la Praga, prăbuşirea zidului Berlinului, deschiderea frontierelor germane şi ungare, au constituit doar începutul prăbuşirii unui sistem politic inoperant, învechit, şi atât de urât, datorită unui sistem de teroare şi a ocupaţiei militare externe. Cert este că, în decembrie 1989, România şi Uniunea Sovietică au rămas singurele state comuniste din Europa. De asemenea, România a fost singurul stat european în care, trecerea spre democratizare s-a făcut cu vărsare de sânge, pentru a justifica preluarea puterii de către sistemul post comunist condus de Ion Iliescu, Nicolae Militaru, Petre Roman şi alţii.

După 25 de ani, 1989 în România este încă o incertitudine a istoriei. Rămâne întrebarea: Ce a fost atunci în ţară: lovitură de stat, revoltă populară înecată în sânge sau revoluţie? Generaţia revoluţionară, tânără, care a ieşit în stradă începând cu 16 decembrie, care a rămas în stradă sub gloanţele Securităţii şi Armatei, până la 26-27 decembrie 1989, au sperat cu adevărat schimbarea. Au murit pentru drepturi şi libertăţi democratice, pentru democratizarea sistemului politic din România. Au cerut înlăturarea regimului Ceauşescu şi pluralism politic. Au dorit înlăturarea sistemului de teroare care a guvernat ţară în ultimii 45 de ani. Acei oameni şi-au cerut dreptul şi libertatea de exprimare şi alegere. Au dorit un viitor democratic României şi un sistem economic capitalist corect. Ei sunt eroii acestei naţiuni, eroi pe care statul român după 1990 i-a uitat parcă definitiv. Morţii din 1989 sunt martirii României, într-un moment de schimbare politică crucială pentru poporul român. Pentru cinstirea memoriei lor, noi trebuie să povestim generaţiei tinere, ce a fost în decembrie 1989 la Timişoara, Bucureşti, Cluj-Napoca, Sibiu, Craiova. Încă este greu de făcut o analiză istorică pertinentă. Dar, încă, avem avantajul că cei care au participat la Revoluţie, mai trăiesc între noi. Opinia lor contează, speranţele şi deziluziile lor sunt mărturii veritabile ale unei istorii trăite. Puţini cunosc, de ce în oraşe ca Oradea, Iaşi, Braşov, revoluţia a fost paşnică, în timp ce în alte părţi, sistemul represiv a tras fără remuşcare în protestatari. Cei tineri nici nu se gândesc la idealurile revoluţiei, atunci când sunt chemaţi să-şi exercite dreptul de exprimare şi vot, măcar o dată la 4-5 ani. Ei nu ştiu că pentru libertatea lor, în decembrie 1989 s-a murit în România.

În acest context, în 15-16 decembrie 2014, elevii clasei a VIII-a de la Şcoala Gimnazială „Aurel Pop" din Oşorhei au participat la o dezbatere pro şi contra evenimentelor din decembrie 1989.

„După 25 ani, a meritat să mori la Revoluţie?"

Activitatea face parte dintr-un proiect personal, coordonat de prof. dr. Claudia Tişe, cu titlul „In Memoriam - Evenimente care ne-au schimbat istoria". În cadrul acestui proiect, ne dorim să rememorăm momentele care au marcat şi au schimbat cursul istoriei noastre, în context intern şi internaţional. În anul şcolar 2014-2015, vor mai fi organizate şi alte dezbateri, având şi alte teme importante pentru noi ca stat şi naţiune.

În urma activităţii din 15 decembrie 2014, elevii au putut afla derularea pe etape a revoluţiei din 1989 din România. Au conştientizat importanţa acelor zile pentru democratizarea sistemului politic din România. Au cunoscut vizual, victimele revoluţiei şi urmările fenomenului din '89. Au fost invitaţi să povestească personal, ei, ce cunosc despre 1989, din familie sau de la cunoscuţi. Am sperat că rămân cu o temă meditativă importantă: „După 25 ani, a meritat să mori la Revoluţie?"

Felicitări, Claudia!

Din '89, aflăm, în sfârşit, că cineva pune punctul pe i, informând elevii, punctual, despre Revoluţia Română!

Ovidiu Dan

P.S. Pentru mai multe poze, accesaţi Galeria foto: