Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 octombrie 2026

Cum se pregătesc profesorii să țină pasul cu elevii care folosesc deja inteligența artificială?

Tot mai mulți profesori vor să înțeleagă tehnologia pe care elevii o folosesc deja, să își pregătească lecțiile mai eficient și să creeze activități mai atractive. Un program acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și eligibil pentru Prima de carieră didactică le oferă posibilitatea să învețe practic, în sesiuni live, online, alături de un formator: Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.

Vrei să afli mai multe despre curs înainte de a te înscrie?

Pe 20 octombrie, de la ora 18.00, Fundația pentru Educație Digitală organizează un webinar gratuit de prezentare a cursului „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”. Profesorii interesați pot afla cum se desfășoară sesiunile live, ce instrumente AI vor învăța să utilizeze și pot pune întrebări despre program. Participarea este gratuită, cu înscriere prealabilă: https://ai.fped.org/webinarii
Inteligența artificială este deja prezentă în viața elevilor: o folosesc pentru a căuta informații, pentru a redacta texte, pentru explicații și pentru rezolvarea unor exerciții. Pentru profesori apar întrebări noi: cum verificăm răspunsurile generate de AI? Cum încurajăm gândirea critică? Și cum folosim aceste instrumente fără să pierdem din vedere rolul esențial al profesorului?
În același timp, AI poate fi un sprijin în pregătirea materialelor didactice, adaptarea exercițiilor la nivelul clasei sau conceperea unor activități interactive. Pentru a valorifica aceste oportunități, cadrele didactice au nevoie nu doar de acces la instrumente, ci și de exemple relevante, exercițiu și îndrumare.

De ce vor profesorii să învețe să folosească AI?

Din experiențele participanților la programele Fundației pentru Educație Digitală se conturează trei motivații importante:
*dorința de a înțelege instrumentele pe care elevii le folosesc deja și de a-i ghida spre o utilizare responsabilă
*nevoia de a ține pasul cu schimbările tehnologice, fără să fie necesară o pregătire tehnică avansată
*interesul pentru lecții mai atractive și pentru reducerea timpului alocat unor sarcini repetitive.
De la fișe de lucru și teste adaptate la materiale vizuale și idei pentru proiecte, aplicațiile sunt diverse. Dar rezultatele generate trebuie verificate și adaptate, iar deciziile didactice rămân ale profesorului.

De la reticență la încredere: experiențele profesorilor

Profesorii care au parcurs deja cursul descriu atât câștiguri practice, cât și o schimbare de perspectivă asupra inteligenței artificiale.
Ana Maria Bîgu, profesor pentru învățământul primar la Școala Gimnazială Nr. 1 Tunari, evidențiază atât sprijinul formatorului, cât și timpul câștigat în activitatea didactică:
„Apreciez în mod deosebit răbdarea instructorului, doamna Nicolici, care ne-a oferit trucuri valoroase pentru a obține exact rezultatele dorite atunci când folosim AI.
De când am integrat inteligența artificială la clasă, nivelul meu de stres a scăzut considerabil și mă bucur de mult mai mult timp liber. Sincer, nu îmi mai pot imagina activitatea didactică fără acest sprijin”.
„M-a surprins diversitatea instrumentelor descoperite și posibilitatea de a crea materiale didactice interactive, creative și adaptate nevoilor fiecărui elev”, declară Andreea Raluca Misaroș, învățătoare la Școala Gimnazială „Alexandru Bohățiel”, Vultureni, județ Cluj.
În opinia sa, AI nu înlocuiește experiența cadrului didactic: „Am înțeles că inteligența artificială nu înlocuiește creativitatea și experiența profesorului, ci le poate completa și valorifica, atunci când este utilizată responsabil”.
„Acum privesc cu multă recunoștință și responsabilitate aceste instrumente pe care, până acum, nu le-am luat în serios, fiind chiar ușor reticentă în privința folosirii lor la clasă”, susține Antoaneta Mărășescu, profesoară de biologie la Liceul Tehnologic „Lorin Sălăgean”.
Profesoara spune că a descoperit instrumente precum ChatGPT, Gemini, NotebookLM și Canva, pe care își propune să le folosească în activitatea la clasă. Experiența ei arată că formarea poate fi utilă inclusiv celor care pornesc cu rezerve în privința tehnologiei.

15 ore live, online, cu formator — nu lecții video preînregistrate

Pentru a răspunde acestor nevoi, Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.
Diferența importantă față de un curs online bazat pe înregistrări este modul de desfășurare: cele 15 ore de formare au loc în direct, la datele și orele stabilite pentru fiecare grupă, alături de un formator. Participanții pot pune întrebări, primesc explicații în timp real și lucrează pe exemple din activitatea școlară. Cursul presupune participare sincronă, nu vizionarea în ritm propriu a unor materiale înregistrate.

Programul include și 10 ore de activitate individuală, pentru aplicarea celor învățate.

Participanții explorează instrumente precum ChatGPT, Gemini, Copilot, NotebookLM și Canva, utilizări pentru pregătirea lecțiilor, materiale educaționale și diferențierea activităților, dar și principii de verificare a informațiilor și utilizare responsabilă a AI.
Grupele sunt organizate în diferite intervale orare, inclusiv pentru categorii de participanți cu nevoi apropiate, cum ar fi învățătorii și profesorii din diferite arii curriculare.

Program acreditat și eligibil pentru Prima de carieră didactică

Cursul are o durată totală de 25 de ore (15 ore live și 10 ore de activitate individuală) și acordă 1 credit ECTS. Costul participării este de 975 lei, iar programul este eligibil pentru plata prin Prima de carieră didactică. Fiind online, poate fi urmat din orice localitate din țară, păstrând interacțiunea directă cu formatorul și cu ceilalți participanți.
Cum se pot înscrie profesorii interesați?
Programa, calendarul grupelor, condițiile de participare și formularul de înscriere sunt disponibile la ai.fped.org.

Investim în viitorul cultural al României

Vindem tot!? (sau)

Investim în viitorul cultural al României

A descoperi tainele unor clădiri istorice precum Castelul Teleki, Castelul Pogany, Cula Greceanu sau Vila de la Predeal a lui Ceauşescu în calitate de proprietar, nu doar de vizitator ar putea părea un simplu joc al imaginaţiei.

Acum însă, Artmark Historical Estate, divizia Artmark specializată în vânzarea monumentelor istorice şi de artă, oferă publicului ocazia de a oferta şi de a achiziţiona clădiri care, cu sute de ani înainte, erau însufleţite de figuri marcante ale istoriei naţionale. Astfel, povestea reşedinţelor nu se pierde şi nici nu va mai fi uitată, noii proprietari având şansa de a-şi inscripţiona numele în tablele istoriei româneşti.
Portofoliul Artmark Historical Estate prezintă monumente istorice clasate atât în grupa A - de valoare naţională şi universală (Castelul Teleki, Cula Greceanu, Castelul Pogany), cât şi în grupa B - reprezentative pentru patrimoniul cultural local (Casa memorială Ion Mihalache, Conacul Niculescu-Bujoiu, Casa Zottu). Cea mai renumită reşedinţă neclasată din catalog este Vila de la Predeal a fostului dictator Nicolae Ceauşescu. Vila construită încă din 1927, devine în anii ´50 prima reşedinţă din Predeal a lui Nicolae Ceauşescu, încă de pe vremea când era ministru adjunct al Ministerului Apărării Naţionale şi şef al Direcţiei Superioare Politice a Armatei. Zona în care este amplasată vila este cea a locuinţelor de protocol, în apropiere aflându-se şi vila de protocol folosită de fostul şef al statului, Traian Băsescu.
Castelul Teleki din Dumbrăvioara (judeţul Mureş) este unul dintre cele mai fastuoase monumente lăsate moştenire peisajului ardelenesc. Construcţia, care respectă cu autenticitate stilul neobaroc, a servit drept reşedinţă familiei de nobili Teleki, una dintre cele mai bogate familii transilvănene a secolelor XVIII-XIX. Castelul era renumit pentru parcul dendrologic în stil britanic, heleşteul şi terenul de călărie, care atrăgeau oaspeţi precum regele Eduard al VII-lea al Marii Britanii sau regele bulgar Ferdinand I. Ponteţialul acestui monument de clasa A este considerabil, Castelul Teleki putând fi transformat într-un castel de vânătoare sau într-un complex turistic istoric, atrăgând turişti din întreaga lume.
Una dintre cele mai spectaculoase monumente istorice din portofoliul Artmark Historical Estate este Cula Greceanu de la Măldăreşti-Vâlcea, cea mai veche culă din România (casă fortificată în formă de turn, ridicată de boierii olteni ca măsură de apărare împotriva otomanilor). Sub bolţi, celebra scriitoare şi figură a neobizantismului românesc, Olga Greceanu, urmaşa stăpânilor culei, a pictat în 1936 fresce ale familiei Măldărescu ce înfăţişează întreaga istorie a familiei de boieri. Remarcată pentru autenticitatea sa, cula a fost des folosită în producţiile cinematografice româneşti, aici turnându-se filme ca: „Neînfricaţii", „Drumul Oaselor" şi  „Iancu Jianu-Haiducul". De asemenea, Cula Greceanu este un punct turistic de importanţă naţională.
Mai multe informaţii despre comorile arhitecturale ale României, portofoliul actual al Artmark Historical Estate, precum şi despre acţiunile propriu-zise de conservare a patrimoniului cultural românesc şi opţiunile de investiţie în astfel de clădiri, veţi afla miercuri, 28 ianuarie, ora 19.00, la evenimentul de lansare al diviziei Artmark de la Palatul Cesianu-Racoviţă.
Theodora Moldovan
P.S. Pentru mai multe poze, accesaţi Galeria foto: Investim în viitorul cultural al României.

 

Trimite email
marți, 20 octombrie 2026 la 09:43:57 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

Concert Irina Rimes

Concert Irina Rimes
Joi, Concert Irina Rimes
La Hard Rock Cafe, București
joi, 22 octombrie 2026, ora 21.00
În momentul de față, nu sunt disponibile bilete
pentru acest eveniment.

  ***

Citiți la ȘTIRI
(În prima coloană, din stânga)
Cum se pregătesc profesorii să țină pasul
cu elevii care folosesc deja inteligența artificială?