Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Investim în viitorul cultural al României

Vindem tot!? (sau)

Investim în viitorul cultural al României

A descoperi tainele unor clădiri istorice precum Castelul Teleki, Castelul Pogany, Cula Greceanu sau Vila de la Predeal a lui Ceauşescu în calitate de proprietar, nu doar de vizitator ar putea părea un simplu joc al imaginaţiei.

Acum însă, Artmark Historical Estate, divizia Artmark specializată în vânzarea monumentelor istorice şi de artă, oferă publicului ocazia de a oferta şi de a achiziţiona clădiri care, cu sute de ani înainte, erau însufleţite de figuri marcante ale istoriei naţionale. Astfel, povestea reşedinţelor nu se pierde şi nici nu va mai fi uitată, noii proprietari având şansa de a-şi inscripţiona numele în tablele istoriei româneşti.
Portofoliul Artmark Historical Estate prezintă monumente istorice clasate atât în grupa A - de valoare naţională şi universală (Castelul Teleki, Cula Greceanu, Castelul Pogany), cât şi în grupa B - reprezentative pentru patrimoniul cultural local (Casa memorială Ion Mihalache, Conacul Niculescu-Bujoiu, Casa Zottu). Cea mai renumită reşedinţă neclasată din catalog este Vila de la Predeal a fostului dictator Nicolae Ceauşescu. Vila construită încă din 1927, devine în anii ´50 prima reşedinţă din Predeal a lui Nicolae Ceauşescu, încă de pe vremea când era ministru adjunct al Ministerului Apărării Naţionale şi şef al Direcţiei Superioare Politice a Armatei. Zona în care este amplasată vila este cea a locuinţelor de protocol, în apropiere aflându-se şi vila de protocol folosită de fostul şef al statului, Traian Băsescu.
Castelul Teleki din Dumbrăvioara (judeţul Mureş) este unul dintre cele mai fastuoase monumente lăsate moştenire peisajului ardelenesc. Construcţia, care respectă cu autenticitate stilul neobaroc, a servit drept reşedinţă familiei de nobili Teleki, una dintre cele mai bogate familii transilvănene a secolelor XVIII-XIX. Castelul era renumit pentru parcul dendrologic în stil britanic, heleşteul şi terenul de călărie, care atrăgeau oaspeţi precum regele Eduard al VII-lea al Marii Britanii sau regele bulgar Ferdinand I. Ponteţialul acestui monument de clasa A este considerabil, Castelul Teleki putând fi transformat într-un castel de vânătoare sau într-un complex turistic istoric, atrăgând turişti din întreaga lume.
Una dintre cele mai spectaculoase monumente istorice din portofoliul Artmark Historical Estate este Cula Greceanu de la Măldăreşti-Vâlcea, cea mai veche culă din România (casă fortificată în formă de turn, ridicată de boierii olteni ca măsură de apărare împotriva otomanilor). Sub bolţi, celebra scriitoare şi figură a neobizantismului românesc, Olga Greceanu, urmaşa stăpânilor culei, a pictat în 1936 fresce ale familiei Măldărescu ce înfăţişează întreaga istorie a familiei de boieri. Remarcată pentru autenticitatea sa, cula a fost des folosită în producţiile cinematografice româneşti, aici turnându-se filme ca: „Neînfricaţii", „Drumul Oaselor" şi  „Iancu Jianu-Haiducul". De asemenea, Cula Greceanu este un punct turistic de importanţă naţională.
Mai multe informaţii despre comorile arhitecturale ale României, portofoliul actual al Artmark Historical Estate, precum şi despre acţiunile propriu-zise de conservare a patrimoniului cultural românesc şi opţiunile de investiţie în astfel de clădiri, veţi afla miercuri, 28 ianuarie, ora 19.00, la evenimentul de lansare al diviziei Artmark de la Palatul Cesianu-Racoviţă.
Theodora Moldovan
P.S. Pentru mai multe poze, accesaţi Galeria foto: Investim în viitorul cultural al României.

 

Trimite email
sâmbătă, 23 mai 2026 la 06:44:40 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

Concert Compact

Concert Compact Paul Ciuci 
joi, 21 mai, ora 21.00
la Hard Rock Cafe, București