Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

15 septembrie 2026

Federația Părinților – Edupart precizează că susține proiectul deputatei PNL Raluca Turcan privind interzicerea telefoanelor în școli și modificări privind accesul elevilor la consiliere psihologică, însă aduce câteva precizări și propuneri de modificare a proiectului, într-un comunicat de presă, transmis pe 12 septembrie.
Amintim, în contextul rezultatelor PISA 2025, deputata PNL Raluca Turcan a cerut Comisiei de Învățământ din Camera Deputaților să pună pe ordinea de zi proiectul de lege prin care telefoanele mobile sunt interzise în școli și licee „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor”. Proiectul prevede extinderea monitorizării audio-video în școli și măsuri privind consilierea psihologică gratuită și obligatorie a elevilor.

Consiliul Național al Elevilor nu e de acord cu interzicerea telefoanelor pe tot parcursul programului școlar.

„Interzicerea telefoanelor poate fi o măsură bună de disciplină educațională, concentrare și protecție împotriva cyberbullyingului, dar nu trebuie prezentată ca o soluție care, singură, repară rezultatele PISA”, scrie Federația Părinților Edupart.

Proiectul deputatei PNL Raluca Turcan propune modificarea Legii Educației nr 198/ 2023 în sensul în care telefoanele mobile să fie interzise „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor” și să fie ținute în spații speciale până la finalul orelor.

În plus, proiectul modifică articolul 14 din Legea învățământului preuniversitar și introduce obligativitatea ca, la înscrierea copilului la școală, contractul educațional să conțină acordul expres al părinților sau al elevului major privind participarea la consiliere psihologică.

Mai mult, proiectul introduce o prevedere nouă despre obligativitatea de a participa la ședințe de consiliere școlară, la cererea profesorului. „Participarea la ședințe de consiliere școlară și/sau psihologică prevăzute la alin. (4) lit. a) poate fi dispusă de personalul didactic sau de conducerea unității de învățământ și este obligatorie pentru antepreșcolar, preșcolar sau elev”, scrie în proiectul propus de deputata Raluca Turcan.

Federația Națională a Părinților spune că „sesizarea poate și trebuie să poată fi făcută de profesor. Profesorul este unul dintre adulții care petrec cel mai mult timp cu elevul și poate observa schimbări de comportament, agresivitate, izolare, automutilare, bullying, neglijare sau alte elemente de risc.

Evaluarea trebuie însă realizată de un profesionist cu competențele necesare. Profesorul poate observa și sesiza dar profesorul nu diagnostichează”, scrie în comunicatul de presă.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

Duminică, 30 august 2026

Când încep cursurile?

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026, potrivit structurii oficiale a anului școlar 2026-2027, aprobată de Ministerul Educației. Anul școlar are 36 de săptămâni de cursuri pentru majoritatea elevilor și se încheie vineri, 18 iunie 2027. Prima vacanță, cea de toamnă, începe pe 24 octombrie.
Anul școlar 2026-2027 începe oficial la 1 septembrie 2026 și se încheie la 31 august 2027, însă prima zi de cursuri este luni, 7 septembrie, conform Ordinului ministrului Educației și Cercetării nr. 3.194/2026 privind structura anului școlar.
Pentru elevi, începutul școlii din septembrie 2026 vine și cu o schimbare importantă la liceu: elevii care intră în clasa a IX-a sunt prima generație care va învăța după noile programe școlare de liceu. Manualele realizate pentru noile programe nu vor fi însă disponibile în format tipărit la începutul cursurilor. Directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, Bogdan Cristescu, a declarat că „în cel mai bun caz” manualele ar putea fi disponibile în format digital pe 7 septembrie. Dacă nu vor exista contestații, variantele tipărite ar putea ajunge la elevi în octombrie, iar în cazul unor contestații termenul s-ar putea prelungi pentru unele manuale până în ianuarie 2027. Manualele sunt instrumente de predare la clasă, folosesc mai mult elevilor, ele nu sunt obligatorii pentru profesori. Cadrele didactice au ca obligație aplicarea programei școlare.

Când începe școala în septembrie 2026?

Prima zi de școală este luni, 7 septembrie 2026.
Primul modul de cursuri durează șapte săptămâni, de luni, 7 septembrie, până vineri, 23 octombrie 2026.
Prima vacanță a elevilor începe sâmbătă, 24 octombrie, și se încheie duminică, 1 noiembrie. Elevii revin la școală luni, 2 noiembrie 2026.

Pe 5 octombrie 2026 nu se fac cursuri!

La mai puțin de o lună după începerea școlii, elevii vor avea o zi fără cursuri.
Luni, 5 octombrie 2026, de Ziua internațională a educației, nu se organizează cursuri, potrivit ordinului privind structura anului școlar. Nu se fac cursuri nici în zilele nelucrătoare și de sărbătoare legală prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă aplicabil...

Le-a descifrat liceenilor de la „Mihai Viteazul” simbolurile de pe costumele populare

Alexandru Sanislav, fost profesor de sport, pasionat de istorie


Le-a descifrat liceenilor de la „Mihai Viteazul” simbolurile de pe costumele populare
Vajnicul pensionar simte un impuls interior (pentru că „istoria îi curge prin vene şi nu-i dă pace"), care îi stârneşte interesul şi îl îndeamnă să cerceteze, să adune mărturii şi să iasă cu ele la lumină. Dar mai cu seamă doreşte să le împărtăşească şi altora, în special tinerilor, în speranţa că informându-i va reuşi să-i „corupă", să le „inoculeze microbul istoriei", al cercetării culturii şi civilizaţiei din spaţiul carpato-danubiano-pontic.

„Prima şi cea mai mare civilizaţie în Europa a fost pe valea Dunării"

Ce resort nemaivăzut i-a declanşat profesorului setea nestăvilită de cercetare a istoriei, a trecutului şi de informare? Cu mai mulţi ani în urmă, făcând parte dintr-o delegaţie oficială şi ajungând în Italia, în orăşelul Altamura din regiunea Bari, „în muzeul acestui orăşel, am aflat ceva care m-a uluit. Am spus: Nu se poate!!! Nu se poate!!! Pasionat de istorie, am citit foarte mult. Am fost abonat la revista de istorie, la Magazin istoric. N-am aflat, n-am auzit de aşa ceva. Este vorba despre informaţii despre ţara mea, despre poporul meu, de care eu habar n-aveam!!! Habar nu aveam!!! Şi-atunci, venind în ţară mi-am întrebat colegii, profesori de istorie. Am rămas surprins că nici ei nu au învăţat la facultate despre asta. Am mers la bibliotecă şi am luat cărţi. Am citit una, două... Am aflat de Virgil Vasilescu, cel care a scris o carte minunată „Semnele cerului" şi cel mai important lucru pentru mine: am găsit cărţile Mariei Gimbutas, cel mai mare arheolog şi istoric american al secolului trecut, care timp de 20 de ani a săpat, a făcut cercetări arheologice în zona Balcanilor. Şi concluzia ei a fost. A schimbat istoria Europei şi implicit istoria ţării noastre. Ea spune şi argumentează şi toţi istoricii sunt de acord cu asta: că prima şi cea mai mare civilizaţie în Europa a fost pe valea Dunării", a spus dl prof. Sanislav.

Nu prin statura sa impunătoare, prin înălţime, domină profesorul auditoriul „îngenuncheat la picioarele sale", ci prin patosul, înflăcărarea şi puterea de convingere... cu care transmite informaţiile, reuşind în cele mai multe cazuri să te cucerească povestind lucruri „incredibile". Şi a mai făcut domnia sa ceva de toată cinstea şi lauda: a reuşit să nască un mic muzeu într-o zonă „părăsită" şi uitată de lume, în cătunul Alunu, pe Valea Drăganului, la graniţa cu judeţul Cluj. Dar „acest muzeu nu este un simplu muzeu etnografic, după cum ţine să ne asigure dl profesor, chiar dacă majoritatea exponatelor sunt de colecţie etnografică, muzeul este şi istoric. Am şi obiecte istorice, de peste 2.000 de ani. M-a preocupat mai mult decât obiectele în sine, ce reprezintă ele.

„Dacă nu cunoşti trecutul, nu înţelegi prezentul. Şi dacă nu înţelegi prezentul, cum poţi să faci proiecte de viitor?!"

„Venind spre şcoala voastră, mă gândeam cum să încep prezentarea. Am fost obligat să încep cu muzeul. Dar pe drum mă gândeam că ar trebui să vă spun cuvintele unui ambasador american în România care a spus la dineul sau la întâlnirea cu tot corpul diplomatic din România. El şi-a încheiat discursul aşa: „România este o ţară pe care cu cât o cunoşti mai bine, o înţelegi mai puţin". Pare paradoxal. Expoziţia mea are şi ea acest scop. Să înţelegem mai bine.

Într-o zi, vecina mea de-acolo, din cătunul acela, ziaristă la Cluj... mi-a zis: Domnule profesor, de ce vă pierdeţi timpul, banii, energia cu lucruri care s-au întâmplat. De ce nu vă orientaţi spre viitor? Nu am zis nimic. Dar la fiecare grup care a venit în vizită le-am pus întrebarea: Ce părere aveţi voi, merită sau nu merită? Le-am spus ce mi-a zis ziarista. Şi am primit tot felul de răspunsuri. Cel mai frumos, mai precis şi mai concis răspuns a fost al unui student englez, care a fost coleg de masterat cu băiatul meu mai mic (în Franţa) şi care a venit în vizită. El a zis: „Dacă nu cunoşti trecutul, nu înţelegi prezentul. Şi dacă nu înţelegi prezentul, cum poţi să faci proiecte de viitor?!"

Sunteţi aici să învăţaţi ceva din trecut, chiar din trecutul foarte îndepărtat...

Expoziţia are două părţi. Latura artistică a fost realizată de un artist fotograf de excepţie. Se numeşte Harris Wallmen, este redactorul-şef al revistei Photo Magazine, cea mai bună revistă de fotografie din România. El a făcut pozele inspirându-se din costumele din muzeu. Priviţi pe acest costum este acest desen. La două zile după vernisarea expoziţiei la Galeria de Artă, a venit un tânăr domn şi mi-a spus: „Domnule, acum două săptămâni, m-am întors din Mexic. Pe frontispiciul unui templu astec este acest desen". Mi-a arătat fotografia. Identic!"

Mai mulţi elevi, membri ai ansamblului popular al colegiului, ne-au prezentat costume populare autentice din colecţia de muzeu a dlui profesor Sanislav, costume din diferite zone ale ţării, toate, însă, conţin aceleaşi simboluri. Cealaltă latură a expoziţiei este una pur informativă, realizată de patru eleve îmbrăcate tot în costume populare din muzeul de la Alunu; ele ne-au furnizat informaţii în faţa unor panouri.

Pledoarie pentru adevărul... istoric!

Alunecând în anii de liceu, şi referindu-se la cele scrise în unele manuale din care a învăţat ca elev, dl profesor înfiereză comunismul, dând în vileag neadevărurile şi propaganda regimului.

„În manualul de Limba română din care am învăţat eu în anul I de liceu era următorul citat: „Ţăranul român, în dragostea lui pentru frumos, şi-a împodobit costumul şi-a împodobit stâlpii porţilor, furca de tors, bâta ciobănească şi alte obiecte". Minciuni! E o minciună ticăloasă...! În adevăr, e vorba despre o sensibilitste pe care o au toate popoarele, dar ascundea cel mai important lucru, cea mai importantă caracteristică a acestor ciudăţenii pe care le vedeţi voi aici. Acestea nu sunt podoabe. Atunci nu era corect politic să vorbeşti laudativ despre religie, despre credinţă. Aflaţi că nu este vorba despre simple podoabe, cum ar fi floricele, ci de simboluri.

Pe unul din panourile acestea scrie: „O imagine valorează cât o mie de cuvinte; un simbol valorează cât o mie de imagini" (Jay Weidner).

Astă-vară am avut patru chinezoaice în vizită la muzeu. Discutând cu ele despre tradiţii, despre istorie, am desenat o cruce, o cruce simplă. Le-am arătat-o şi le-am întrebat: Ce vă spune acest desen? Au început să râdă şi să dea din umeri. Eu am insistat şi una a zis: „Două linii care se intersectează". Deci pentru ea, crucea sunt două linii care se intersectează. Pentru un creştin, este viaţa, învăţătura şi jertfa lui Iisus. Aşa se întâmplă şi cu simbolurile sacre, al căror înţeles s-a pierdut, pentru că au o vechime care, atunci când o să vă spun, o să vă sperii.

Uitaţi aici: o jumătate de romb, un romb şi o jumătate de romb, mai multe V-uri şi haşură orizontală. Aceasta este o falangă de cal. A fost descoperită la Cuina Turcului... are 12.650 de ani. Unde erau piramidele? Unde era zidul chinezesc? Acum peste 12.000 de ani, pe acest teritorul pe un os se scrâjelea acest simbol sacru. Minunea mai mare este că acest simbol n-a dispărut",a conchis dl profesor şi a fost identificat pe fiecare din costumele populare româneşti prezentate...

Această expoziţie (şi conferinţă), precum cea prezentată marţi, 27 ianuarie 2015, în faţa liceenilor de la Colegiul Tehnic „Mihai Viteazul", de către dl profesor Alexandru Sanislav, a fost prezentată şi studenţilor de la Arte (Design), dar şi lăzăriştilor. În perioada următoare, dl profesor intenţionează să ajungă cu ea şi la alte colegii şi licee orădene („Gojdu", „Ghibu"...).

Ovidiu Dan

P.S. Pentru mai multe poze, accesaţi Galeria foto: Le-a descifrat liceenilor de la „Mihai Viteazul” simbolurile de pe costumele populare.