Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Licitaţie de Mărţişor: 3 în 1

Fă-o să merite!

Licitaţie de Mărţişor: 3 în 1

Cu toţii ne dorim amintiri frumoase, care să nu-şi piardă intensitatea şi vibraţia cu timpul. Cea mai simplă opţiune este alegerea unui obiect-simbol legat de un moment special. Astfel, acel totem ar deveni un recipient al emoţiilor din exact acea clipă.

Anul acesta, de Dragobete, Mărţişor şi Ziua Femeii, Artmark vă propune să le sărbătoriţi ca şi cum ar fi pentru prima oară; şi să le conferiţi obiectul-simbol pe care îl merită cu adevărat. Licitaţia de Mărţişor vine în întâmpinarea publicului cu o selecţie de loturi cu poveste - totemuri ale acestei primăveri.
Printre bijuteriile Licitaţiei de Mărţişor cu o simbolistică aparte se află broşa-pandantiv din aur, decorată cu micromozaic (estimare: 1.200 - 1.800 €). Mozaicul înfăţişat este identic cu unul descoperit în 1737 la vila Hadrian din Tivoli, care, la rândul lui, reconstituia imaginea unui ansamblu decorativ grecesc din Pergam, descris de Pliniu cel Bătrân în a sa „Historia Naturalis". Tipul acesta de bijuterie reafirmă preţuirea pentru Antichitate a aristocraţiei din epoca victoriană. Pluralitatea expresiilor simbolice ale porumbelului şi ale conurilor de pin din aur definitivează estetic bijuteria şi o transformă într-un talisman. Un adevărat obiect de colecţie, prin vechimea sa, secolul XIX, dar şi prin povestea buzunarelor aristocrate prin care a trecut, este ceasul de buzunar Girard-Perregaux (estimare: 1.000 - 1.400 €) în carcasă de aur, cu două capace, ornat cu rubine.
Alte bijuterii cu potenţial de a deveni mărturii ale momentelor speciale sunt pandantivul din aur alb, ornat cu diamant negru de 12 carate - o raritate inclusiv prin simplul fapt că diamantul negru nu poate fi găsit decât în Brazilia şi Republica Centrafricană - şi diamant alb (estimare: 2.000 - 3.000 €), impresionantul inel Crivelli din aur, decorat cu diamante şi perlă, realizat încă de la începuturile afacerii bijutierului italian şi adus în România în anii ´70 (estimare: 4.500 - 6.500 €), elegantul set Art Deco, din argint emailat (estimare: 800 - 1.200 €) sau inelul din aur roz, decorat cu morganit în anturaj de diamante (estimare: 800 - 1.200 €).
Din colecţia de artă decorativă se remarcă eleganta olivieră din argint Edward & William Smith, ce se înscrie perfect în „les arts de la table" specifică sec. XIX (estimare: 180 - 250 €), cleştele Neoclasic din argint Jakob Weiss, pentru zahăr, cu braţele modelate în cariatide - herme şi cochilii în zona de prindere, realizat cca. 1833 (estimare: 70 - 100 €) sau splendidă garnitură pentru servit desertul, din argint, de designer, sfârşitul sec. XIX, în cutia originală (estimare: 300 - 400 €).
Însă, poate cele mai frumoase poveşti sunt cele ascunse sau dezvăluite de picturile de mici dimenisiuni prezente în expoziţia actuală. Enumerăm câteva opere care activează imaginaţia: „Scrisoare către fiul meu", de Ludovic Bassarab (estimare: 900 - 1.400 €), „Florăreasa", de Nicolae Vermont (estimare: 2.000 - 3.000 €), „Cafeneaua lui Mamut", de Lucian Grigorescu (estimare: 800 - 1.500 €), „Intimitate", de Mihail Simonidy (estimare: 800 - 1.200 €), „Autoportret", de Rudolf Schweitzer-Cumpăna (estimare: 1.800 - 2.500 €), ori surprinzătoarea „Olympia", de Theodor Pallady (estimare: 1.500 - 2.500 €).
Vă invităm să vă aventurați în traseul artistic propus de expoziţia Licitaţiei de Mărţişor! Expoziţia este deschisă până pe 23 februarie la sediul Artmark. Partea I a licitaţiei va avea loc marţi, 24 februarie, ora 20:00, iar partea a II-a joi, 26 februarie, ora 19:30. În ambele seri, licitaţia va avea loc la Athénée Palace Hilton.
Theodora Moldovan
P.S. Pentru mai multe poze, accesaţi Galeria foto: Licitaţie de Mărţişor: 3 în 1.

Trimite email
sâmbătă, 23 mai 2026 la 06:46:26 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

Concert Compact

Concert Compact Paul Ciuci 
joi, 21 mai, ora 21.00
la Hard Rock Cafe, București