Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
12 martie 2024

Peste 12.000 de profesori și aproape 170.000 de elevi și studenți, parte din proiectele educaționale ale organizației Școala de Valori, în cei 14 ani de activitate (P)
Într-o lume într-o continuă schimbare, Școala de Valori continuă și ea să își împlinească misiunea de a călăuzi tinerii să învețe să devină creatorii propriilor vieți. Cu o experiență de 14 ani în crearea de proiecte educaționale, Școala de Valori a impactat pozitiv viața celor aproape 170.000 de elevi și studenți, precum și a celor aproximativ 12.000 de profesori.
Școala de Valori este o asociație non-guvernamentală înființată în 2009, care și-a oficializat activitatea în 2010, începând cu proiectul GROW, acum cunoscut sub numele de growedu.ro. Începând cu anul trecut, asociația și-a extins misiunea și în Diasporă. L’école des Valeurs este primul avanpost Școala de Valori în spațiul european, cu scopul de a susține dezvoltarea personală și profesională a românilor care trăiesc în Diasporă: https://lecoledesvaleurs.eu/ .

Școala de Valori rămâne implicată în susținerea educației la nivel european și în implementarea de proiecte Erasmus Plus, cu accent pe integrarea tinerilor pe piața muncii, deoarece învățarea continuă centrată pe valori este cheia cu care tinerii pot să-și atingă sau, de ce nu, să își depășească potențialul maxim.

În decursul celor 14 ani, Școala de Valori a fost alături de elevii din școala primară la cei din liceele tehnologice sau teoretice, i-a susținut în procesul de alegere a traseului educațional și de carieră. Studenții au cunoscut procesul de transformare al proiectelor Școala de Valori și, acum, sunt gata să fie antreprenori sau angajați cu competențe antreprenoriale, care știu că locul lor este într-un domeniu care să fie în armonie cu abilitățile lor personale. Pentru că profesorii sunt cheia dezvoltării elevilor, Școala de Valori se implică în crearea unor experiențe educaționale unice, interactive și inspiraționale, care vizează nu doar formarea inițială dar și pe cea continuă, adresând competențele de care au nevoie pentru a lucra cu elevii contemporani.

Credem cu tărie în puterea oamenilor de autodepășire...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 februarie 2024

Statul plătește suplimentar 56 de universități de stat și particulare, în acest an, ca să formeze peste 32 de mii de viitori profesori. Cea mai mare creștere față de anul universitar precedent e la Universitatea din Oradea – 700 de locuri în plus

În anul universitar 2023-2024, statul vrea să formeze peste 32.200 de studenți care ar putea să devină profesori, potrivit datelor din ordinul ministrului Educației nr. 6.234/2023. Este vorba despre ordinul prin care a fost aprobată lista universităților cu programe de formare psihopedagogică. Numărul locurilor a crescut cu aproape 20% față de anul trecut, cu mențiunea că anul trecut în listă nu figura numărul de locuri pentru o serie de universități, iar o universitate particulară este nouă pe această listă – Universitatea „Tibiscus” din Timișoara, care primește 100 de locuri.
Amintim că 56 de universități vor organiza programe de formare psihopedagogică pentru profesori, în anul universitar 2023-2024. Acest lucru înseamnă că pot fi școlarizați 32.250 de studenți care vor să devină profesori.

În anul universitar 2023-2024, la fel ca în fiecare an, universitățile cu cei mai mulți studenți care pot fi școlarizați sunt următoarele:

Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca – 3.500;
Universitatea din București – 3.000;
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași – 2.400;
Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București – 1.600;
Universitatea din Craiova – 1.500;
Universitatea din Oradea – 1.500;
Universitatea de Vest din Timișoara – 1.500;
Universitatea „Transilvania” din Brașov – 1.100;
Academia de Studii Economice din București – 1.000;
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu – 1.000;
Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava – 1.000;
În anul universitar 2022-2023, numărul maxim de studenți care au putut fi școlarizați a fost de 26.880. Creșterea cu 5.370 de studenți este influențată de faptul că pe lista de anul trecut în dreptul a 6 universități era afișat „N/A”. Dacă aceste 6 universități și-a menținut cifra de școlarizare pentru modulul psihopedagogic, atunci noutățile ar fi doar în dreptul Universității Tehnice de Construcți București, care primește 50 de locuri în plus, la Univeristatea din Oradea, care are o creștere de 700 de locuri și la Universitatea din Petroșani – 30 de locuri în plus.

Regulile de finanțare pentru universități prevăd că pentru un student la licență, care urmează modulul de pregătire pedagogică, instituția de învățământ primește cu 16% din alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar mai mult decât pentru un student care nu urmează acest modul. Pentru un student la master, care urmează de regula modului II pedagogic, finanțarea este cu 32% peste alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar.

Oradea şi Sînmartin - fuziune pentru prosperitate

Referendumul va avea loc în 10 mai, la Oradea şi Sînmartin

Oradea şi Sînmartin - fuziune pentru prosperitate

În decursul anului trecut, Municipiul Oradea şi comuna Sînmartin au iniţiat procedura de fuziune a celor două localităţi.

Pentru realizarea acestei iniţiative este nevoie de organizarea unui referendum, precum şi de o campanie de informare a cetăţenilor legat de această fuziune. Referendumul va avea loc în data de 10 mai 2015, atât în Oradea, cât şi în comuna Sînmartin.
Detalii legate de organizarea referendumului, respectiv importanţa acestuia, au fost prezentate de primarul Ilie Bolojan şi primarul comunei Sînmartin în cadrul unei conferinţe de presă la Primăria Oradea. Primarul Ilie Bolojan a arătat că la baza deciziei luate de către cele două administraţii stă faptul că se doreşte o dezvoltare mult mai rapidă şi mai eficientă a zonei.
Avantajele fuziunii
„În mod evident, fuziunea va aduce mari avantaje în anii următori locuitorilor din ambele localităţi şi va fi un model, iar dacă va fi un model de succes, sunt sigur că, în următoarele cicluri electorale, oraşul Oradea  se poate dezvolta coordonat, în aşa fel încât să realizăm fuziuni cu localităţile care au graniţe cu Oradea în scopul creşterii prosperităţii locuitorilor din această regiune, pentru că altfel, în competiţia globală în care suntem, separaţi vom fi mai slabi, iar uniţi în mod clar vom fi mai puternici", a declarat primarul Ilie Bolojan.
Conform explicaţiilor primarului Oradiei, elementele obligatorii care conduc la dezvoltarea unei comunităţi, respectiv pilonii care stau la baza acestei fuziuni sunt: atragerea de investitori şi investiţii, punerea în valoare a atractivităţilor locale şi punerea în valoare a forţei de muncă, o infrastructură bună, precum şi servicii publice cât mai bune.
Primarul Ilie Bolojan a menţionat că nicio localitate nu s-a dezvoltat cu o viteză mai mare decât alte localităţi dacă nu a oferit terenuri pentru dezvoltare industrială, comercială sau locativă.  Municipiul Oradea a ajuns la o oarecare limită de dezvoltare şi va consuma practic în următorii ani aproape toate terenurile pe care le are la dispoziţie. De aceea, fuziunea cu Sînmartinul oferă terenuri suplimentare, pe care le deţine atât Primăria, cât şi locuitorii din Sînmartin şi care vor fi puse la dispoziţia celor care doresc să investească sau doresc să se dezvolte în Oradea, Sânmartin şi judeţul Bihor.
Totodată, Ilie Bolojan a explicat că fuziunea cu Sînmartinul va genera o populaţie mai mare, din care se va putea recruta forţa de muncă, iar un alt element important pentru dezvoltare îl reprezintă infrastructura dezvoltată, precum şi serviciile publice bune. Transportul integrat, în pregătire, între Oradea şi Sînmartin va permite circulaţia oamenilor din Oradea către staţiuni, dinspre localităţile din comuna Sînmartin către locurile de muncă din Oradea, la şcolile din Oradea, la costuri mult mai mici şi în condiţii mult mai bune.
Organizarea referendumului
Primarul comunei Sânmartin, d-l Lucian Popuş, a prezentat detalii legate de organizarea referendumului, respectiv condiţiile pe care ambele referendumuri trebuie să le îndeplinească pentru a putea fi validate.
Astfel, el a precizat că în data de 10 mai va avea loc referendumul, iar campania de informare a cetăţenilor se va organiza în două etape: în perioada 9 martie - 15 aprilie se va derula campania de informare, iar în perioada 15 aprilie - 8 mai va avea loc campania de mobilizare la vot, urmând ca la şedinţele consiliilor locale de la sfârşitul lunii martie să aibă loc votul pentru aprobarea calendarului de organizare a referendumului. În această perioadă se vor constitui, în ambele UAT-uri, birouri electorale de circumscripţie, se vor organiza secţii de votare, aşa cum s-au organizat şi la ultimele alegeri: 143 de secţii în Oradea şi 8 în Sînmartin, partidele care au reprezentanţi în consiliile locale vor avea reprezentanţi în birourile de circumscripţie şi în secţiile de votare. Totodată se va colabora cu Prefectura Bihor în vederea organizării, iar Tribunalul Bihor va numi preşedinţii birourilor de circumscripţie.
În cazul unui rezultat favorabil al referendumului, se va înainta Parlamentului României un proiect de lege privind fuziunea celor două localităţi, iar din 1 ianuarie 2016 va putea avea loc fuziunea prin absorbţie cu Oradea.
Lucian Popuş a prezentat şi condiţiile pe care ambele referendumuri trebuie să le îndeplinească pentru a putea fi validate.
Astfel, pentru ca referendumul să fie valid, trebuie ca minimum 30% din cetăţenii cu drept de vot să se prezinte la vot. La nivelul municipiului Oradea, unde vorbim de un număr de 189.951 alegători, 30% înseamnă 56.985 persoane, iar la Sînmartin, unde sunt 8.171 alegători, 30% este 2.451 de persoane.
Cea de-a doua condiţie pentru ca referendumul să poată fi validat este ca 25% din cei înscrişi în liste să voteze pentru fuziune. Aceasta înseamnă în Oradea 47.488, iar în Sînmartin 2.043 de voturi.
Lucian Popuş a arătat că cetăţenii municipiului Oradea, respectiv cetăţenii din comuna Sînmartin nu pot să se opună dezvoltării acestor localităţi, iar cetăţenii din comună trebuie să fie conştienţi că fără municipiul Oradea proiectele de viitor nu vor putea fi realizate.
Campanie de informare
Primarul Ilie Bolojan a relatat că la nivelul celor două administraţii locale au fost montate prismele informative, care se găsesc atât în Oradea cât şi în comuna Sînmartin, în intersecţiile mai mari. Aceste prisme vor rămâne amplasate pe toată durata campaniei de informare.
Totodată, a fost realizat şi un sondaj de opinie, atât în Oradea, cât şi în Sînmartin. Sondajul a fost realizat la sfârşitul lunii februarie, iar centralizarea rezultatelor este în curs. Datele preliminare arată însă faptul că la nivelul municipiului Oradea referendumul nu este încă suficient cunoscut, dar intenţia de vot este favorabilă în rândul celor care au auzit de referendum. În ceea ce priveşte comuna Sînmartin, aici referendumul este cunoscut într-o proporţie mai mare, de 2/3; cetăţenii doresc să se prezinte la vot, însă părerile sunt împărţite. Rezultatele în detaliu ale sondajului vor fi făcute publice săptămâna viitoare.
Biroul de presă

Trimite email
joi, 28 martie 2024, 20:09:37 Ora standard a Europei de Est