Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

31 octombrie 2025

Pe 1 noiembrie are loc cel mai amplu eveniment educațional de robotică din România, dedicat elevilor pasionați de tehnologie, programare și inovație:
Finala Concursului Național de Robotică Nextlab.tech 2025 (P)
Sâmbătă, 1 noiembrie 2025, are loc la Palatul ASE din București, Piata Romana 6, finala Concursului Național de Robotică Nextlab.tech 2025. Noutatea acestei ediții este că elevii vor expune proiectele lor pentru public pe durata întregii zile, oferind vizitatorilor ocazia să descopere inovațiile lor în mod direct.
Concursul este organizat de Asociația ,,Clubul Informaticii Economice – CyberKnowledgeClub” (CKC), fondată de cadre didactice ale Facultății de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică, ASE București, în parteneriat cu Colegiul Național ,,Sf. Sava” din București. Banca Comercială Română este sponsor principal la nivel național al acestui program, alături de care contribuie și compania SAP România si EdAstra Tech.
Sprijinul logistic este oferit de start-up-ul Nextlab.tech.
Nextlab.tech este cel mai mare concurs de robotică din România și este înregistrat în calendarul Ministerului Educației și Cercetării.
La acest eveniment educațional de robotică din România, dedicat elevilor pasionați de tehnologie, programare și inovație sunt așteptați sute de tineri din întreaga țară care își vor prezenta creațiile în cadrul probelor de Robotică Creativă, Robotică Sustenabilă și Verde, Line Follower și Labirint.
Participanții vor avea în continuare ocazia să își testeze roboții și să participe la sesiuni de jurizare organizate de specialiști din domeniul IT și educațional. Punctajele vor fi anunțate la finalul zilei, iar festivitatea de premiere se va desfășura a doua zi în format hibrid.
Vizitatorii sunt bineveniți să participe și să exploreze lumea fascinantă a roboticii educaționale.
Agenda finalei Concursului Național de Robotică Nextlab.tech 2025
Data: 1 – 2 noiembrie 2025
Locația: Academia de Studii Economice din București (ASE) – Piața Romană 6, et. 3-4, București 010552
Sâmbătă, 1 noiembrie 2025
8:00 –9:00 – Acces invitați și participanți / Deschiderea înscrierilor
9:00 – 9:30 – Festivitatea de deschidere (în AMFITEATRU I din clădirea Ion N Angelescu ASE)
9:30 – 10:00 – Pregătirea proiectelor pentru prezentare în zonele alocate de organizatori
10:00 – 13:00 – Jurizarea proiectelor (program specific în funcție de probă)
13:00 – 13:30 – Pauză de masă
13:30 – 17:00 – Jurizarea proiectelor (program specific în funcție de probă)
17:15 – Termen limită pentru depunerea contestațiilor

18:00 – Afișarea rezultatelor parțiale (la probele concursului)
18:00 – 18:45 – Organizarea și desfășurarea probelor de baraj
Duminică, 2 noiembrie 2025
10:00 – Afișarea rezultatelor finale pe site-ul oficial al concursului:
12:00 – Premierea participanților în format hibrid.
Vă așteptăm să fiți alături de tinerii inovatori care modelează viitorul roboticii în România!

„Eu nu cred într-un pericol de război”

Conferinţa ,,România şi crizele Europei”, susţinută de Emil Hurezeanu


„Eu nu cred într-un pericol de război”
Nici nu mai ştim de când nu am mai văzut atâta lume în sala mare a Primăriei Oradea, ca joi, 5 martie 2015, la conferinţa scriitorului şi publicistului Emil Hurezeanu.

Cred că la Alex Ştefănescu să fi fost ceva mai mulţi, dar atunci asistenţa era alcătuită din elevi şi cadre didactice. Acum, audienţa a fost formată din cetăţeni, admiratori ai îndrăgitului publicist Emil Hurezeanu, cunoscut mai cu seamă de la emisiunile TVDigi 24.

Până să susţină conferinţa ,,România şi crizele Europei", finul analist ne-a adus în faţă personaje, situaţii şi evenimente relatate din cărţi şi filme, pe care domnia sa considera că marea majoritate le cunoaşte. În cartea „Reinventarea oraşului", spre exemplu, a scriitorului Karl Schroeder, prima aşezare de care se ocupă K.S. este Oradea, „oraşul fiind considerat cel mai frumos oraş imperial secesionist, în afara Vienei şi a Budapestei", a remarcat Emil Hurezeanu.

„Tema noastră ţine de banalitate, de banalitatea răului, crizele Europei sunt un subiect aproape naturalizat", consideră publicistul.

Din filme şi cărţi, desprindem realitatea tristă: „toată lumea stă cu frica ruşilor, pentru că pericolul care nu apare niciodată prin oameni, dar care stă undeva, dincolo de munţi, sunt ruşii". „Pământul ăsta este frumos, admirabil, e pământul tuturor strămoşilor noştri, dar musteşte, şi nu se va mai schimba vreodată asta, mai mult de ură decât de iubire".

„Astăzi, Europa se întoarce la statele naţionale, dar nu numai la statele naţionale, ci prin efecte întârziate ale crizei la o exacerbare a complexului suveranist, adică Franţa a francezilor, se vede cu ochiul liber, Germania a germanilor, fără ţigani, fără probleme; englezii, ce să mai vorbim, că vor să iasă aproape din Uniunea Europeană... Şi ca şi cum asta nu ar ajunge, în interiorul fiecăruia din aceste state europene vechi şi importante, se dezvoltă cu o rapiditate foarte periculoasă mişcări politice populiste antieuropene".

Făcând o radiografiere a situaţiei din statele europene, Emil Hurezeanu evidenţiază „efecte năprasnice ale politicii interne în criză, care depăşesc uneori şi raţiuni tradiţionale istorice ale geopoliticii", vorbind despre mişcările populiste şi centrifugare, dar şi despre pericolul de război, „pentru că de multă vreme Putin are un plan care vine de la sfârşitul primului război mondial"...

„Războiul acesta din Ucraina este rezultatul unei filosofii, care pune sub semnul întrebării ordinea de drept şi internaţională în primul rând privind integritatea naţională a unor state", remarcă publicistul Emil Hurezeanu. „Ungaria este o surpriză pentru că schimbă un curs geopolitic, de rezervă, neîncredere şi chiar de ostilitate în momente cheie faţă de Uniunea Sovietică şi Rusia, în diversele lor avataruri, prin deschiderea porţilor ... doar nevoia de gaz n-ar justifica o astfel de întâlnire. Trecutul istoric nu justifică deloc o astfel de întâlnire, ultima secvenţă, 1956, nu? Putin a fost la Budapesta, a depus o coroană la monumentul ostaşului sovietic şi în spate erau morţii revoluţiei maghiare, antisovietice. Ce şi-or fi spus ei între ei, acolo?", întreabă şi se întreabă Emil Hurezeanu. „Spre deosebire de români, care sunt un popor mai calm, mai liniştit, mai prietenos, mai rezilient, mai plastic, se mulează, şi în felul ăsta rezistă, ungurii sunt mai nervoşi, şi, din aproape în aproape, trecând dintr-o criză antieuropeană într-o criză antieuropeană cu guvernarea catastrofală a socialiştilor înaintea lui Orban, iată-l pe Orban călare pe cal alb, acum, le deschide larg porţile, deşi mă feresc să spun că-i calul troian al Rusiei", precizează Emil Hurezeanu. Referindu-se la ţara noastră, domnia sa constată cum că „unii observă că România este un fel de ţară mare şi incomodă în calea acestor fluxuri noi, dacă admitem că ar fi un flux Ucraina - Belarus, Slovacia - Cehia, Ungaria - Serbia, Bulgaria - Grecia, Cipru şi chiar Turcia. Şi Turcia, ca ţară NATO, aşteaptă să vadă ce se întâmplă.

Ce poate să facă România în această situaţie?

România este o ţară unde preocuparea aproape exclusivă cu problemele zilelor noastre îi absoabe, aspiră mai toată energia şi toate pasiunile hermeneutice. Suntem concentraţi pe ceea ce ni se întâmplă în numele a ceea ce nu ni se întâmplă: situaţia din spitale mai bună, autostrăzi mai bune, tinerii să se întoarcă ca-n Polonia; să se întoarcă acasă, nu să plece! Atuncea suntem ca într-un fel de malaxor... Poate trebuie să se întâmple şi asta înainte să facem saltul calitativ, dar în orice caz, din punct de vedere geopolitic şi din punct de vedere strategic, românii, şi mă gândesc la elitele lor gânditoare, politicienii, în primul rând, nu par foarte preocupaţi de situaţie".

„Nouă ne lipseşte lectura contextualizată între orizontală şi verticală"

Cu o ironie fină se face apoi trimitere la „omuleţii verzi", şi cu multă seriozitate, se vorbeşte despre atuurile României...Una peste alta este nevoie de o adaptare permanentă la situaţiile concrete. „Nu e bine să fii antirus, e bine să fii prorus sau promaghiar, profrancez sau proamerican. Nici pro nici contra, trebuie să înţelegi situaţia în care eşti. Şi părerea mea este că nouă ne lipseşte lectura contextualizată între orizontală şi verticală. Într-un sistem de coordonate, unde orizontala înseamnă ce fac ceilalţi în timpul acesta. Şi atunci îi bine să ştim ce fac ruşii, ce fac chinezii, ce fac ungurii, ce fac sârbii, ce fac francezii, ce fac americanii, ce fac toţi în timpul ăsta. Care sunt experienţele lor cele mai bune şi cele mai proaste, în aşa fel încât pe primele să le luăm şi pe ultimele să le evităm. Iar pe verticală e legătura cu trecutul. Ce s-a mai întâmplat de felul ăsta acum 100 de ani, 50 de ani...?" Constatând absenţa verticalei, analistul politic observă „refuzul de a ne integra în trecut sau din trecut în prezent; a propriului trecut. Nu mai avem contacte cu el. Nu ştim cine sunt oamenii noştri. Rămânem un fel de mistică naţională trivializată şi vulgarizată, în care personajele filmelor lui Sergiu Nicolaescu sunt mai importante decât personajele istorice propriu-zise... Apoi, toate ţările moderne, libere, cu un sfert de secol ca noi, redescoperă personajele care le sunt folositoare astăzi... Asta când faci legătura cu trecutul. Dacă nu ai legătura cu trecutul şi nu ştii care sunt calităţile şi defectele tale, revizuite în timp, atunci eşti descoperit, eşti foate vulnerabil. Şi impresia mea astăzi este că noi suntem supuşi, într-o stare de libertate foarte suspectă, într-un portativ pe care nu-l controlăm. Pentru că noi ne suspendăm, nu ne înscriem între trecut şi prezent...

Eu nu cred într-un pericol de război, cred că îndată ce SUA îşi vor regla tirul cu ruşii şi vor reintra într-un echilibru de intimidare reciprocă prin reactivarea parităţii nucleare, şi Europa îşi va găsi liniştea. Stările de pericol produc şi coagulare şi coeziune".

Revenind în „bătătură", distinsul analist avea să sublinieze faptul că „noi ne mediatizăm problemele. Toate problemele şi neajunsurile noastre se mediatizează în intensităţi diferite. Mediatizarea este un procedeu forţat. E necesară în democraţie, dar este un punct de vedere; este un punct de vedere al informării şi al menţinerii căldurii minimale într-un spaţiu plural. Transformarea tuturor problemelor noastre într-o dezbatere trivială, adaptată doar pentru uzul mass-media, este o cedare inacceptabilă. Şi, după ştiinţa mea, nu funcţionează în alte ţări",a conchis dl Emil Hurezeanu.

Ovidiu Dan

P.S. Pentru mai multe poze, accesaţi Galeria foto: „Eu nu cred într-un pericol de război”.