Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
13 aprilie 2024

Concurs național pentru profesori, în programul LifeLab.

Premii pentru cadrele didactice care documentează și argumentează folosirea la clasă a fișelor educaționale cu aplicații practice de educație financiară la mai multe discipline
Banca Comercială Română (BCR) anunță extinderea programului LifeLab la nivel național, potrivit comunicatului de presă transmis cu ocazia Zilei Educației Financiare. Proiectul își propune să recompenseze profesorii care integrează noțiuni de educație financiară și discuțiile despre bani și comportamente financiare responsabile în predarea disciplinelor lor, la clasă.
Petiția pentru introducerea educației financiare în materiile predate la școală este deschisă și sunt invitați să o semneze cei care vor să susțină această schimbare.
Se pot înscrie toți profesorii care vor să le ofere elevilor lor abordări interesante, captivante și ancorate în realitate, chiar la disciplinele pe care le predau, indiferent de ciclul de învățământ, din orice școală și grădiniță.
Pentru a se înscrie, trebuie doar să își creeze un cont pe platforma Școala de Bani, să descarce materialele educaționale deja publicate în proiectul LifeLab, potrivite pentru materia pe care o predau și să le aplice la clasă.
Evident, profesorii care se înscriu trebuie să documenteze acest demers didactic prin fotografii sau clipuri video, realizate în timpul implementării fișelor la ore, să urce fișierele pe un link de transfer. Apoi, datele profesorului și o mică descriere despre cum a decurs ora și link-ul de transfer vor trebui completate pe pagina proiectului.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
28 martie 2024

Regulile pentru gradația de merit a profesorilor se vor modifica „într-un timp relativ scurt”, anunță Ligia Deca: Nu putem să venim cu revoluții acolo
Ligia Deca, ministrul Educației, a declarat luni, 25 martie, în cadrul unei conferințe de presă, că metodologia gradației de merit pentru profesori va fi revizuită și „e un ordin de ministru care trebuie emis într-un timp relativ scurt”. Pe 11 martie 2024, Ligia Deca spunea că în Ministerul Educației au loc discuții în prezent cu privire la „regândirea gradației de merit” și „regândirea treptelor de salarizare” a profesorilor.
Amintim că ordinul de ministru cu noile reguli pentru gradația de merit a profesorilor, programat să apară de Ziua Păcălelii, în acest an, a fost mutat pe 2 aprilie de Ministerul Educație, potrivit unui document publicat în Monitorul Oficial.
Ministrul Educației a spus luni că lucrează cu specialiștii OCDE pentru un cadru de evaluare de performanță potrivit pentru România: „Un alt sfat al lor este ca acest cadru să nu fie implementat brusc. Este nevoie de pilotare, este nevoie de timp de acomodare și este nevoie de predictibilitate pentru cadrele didactice”, a spus Deca.
„Prima discuție pe care o avem în acest sens este cea legată de revizuirea metodologiei gradației de merit, e un ordin de ministru care trebuie emis într-un timp relativ scurt. Și acolo avem prima discuție. Sigur, nu putem să venim cu revoluții acolo, pentru că, practic, e nevoie de un pic de timp să mergem pe recomandările OCDE.
Recomandările OCDE vorbesc și despre corelarea etapelor de promovare în carieră cu standarde profesionale, deci este vorba de o construcție a carierei didactice mai amplă, este vorba de timp pentru a putea avea rezultate obiective, de tipul evaluării standardizate pentru elevi, ca să poți să ai oglinda valorii adăugate la clasă. Și ne propunem, sigur, să venim cu o serie întreagă de propuneri, dar, din nou, aceste schimbări nu se pot întâmpla peste noapte”, a precizat Ligia Deca...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
12 martie 2024

Peste 12.000 de profesori și aproape 170.000 de elevi și studenți, parte din proiectele educaționale ale organizației Școala de Valori, în cei 14 ani de activitate (P)
Într-o lume într-o continuă schimbare, Școala de Valori continuă și ea să își împlinească misiunea de a călăuzi tinerii să învețe să devină creatorii propriilor vieți. Cu o experiență de 14 ani în crearea de proiecte educaționale, Școala de Valori a impactat pozitiv viața celor aproape 170.000 de elevi și studenți, precum și a celor aproximativ 12.000 de profesori.
Școala de Valori este o asociație non-guvernamentală înființată în 2009, care și-a oficializat activitatea în 2010, începând cu proiectul GROW, acum cunoscut sub numele de growedu.ro. Începând cu anul trecut, asociația și-a extins misiunea și în Diasporă. L’école des Valeurs este primul avanpost Școala de Valori în spațiul european, cu scopul de a susține dezvoltarea personală și profesională a românilor care trăiesc în Diasporă: https://lecoledesvaleurs.eu/ .

Școala de Valori rămâne implicată în susținerea educației la nivel european și în implementarea de proiecte Erasmus Plus, cu accent pe integrarea tinerilor pe piața muncii, deoarece învățarea continuă centrată pe valori este cheia cu care tinerii pot să-și atingă sau, de ce nu, să își depășească potențialul maxim.

În decursul celor 14 ani, Școala de Valori a fost alături de elevii din școala primară la cei din liceele tehnologice sau teoretice, i-a susținut în procesul de alegere a traseului educațional și de carieră. Studenții au cunoscut procesul de transformare al proiectelor Școala de Valori și, acum, sunt gata să fie antreprenori sau angajați cu competențe antreprenoriale, care știu că locul lor este într-un domeniu care să fie în armonie cu abilitățile lor personale. Pentru că profesorii sunt cheia dezvoltării elevilor, Școala de Valori se implică în crearea unor experiențe educaționale unice, interactive și inspiraționale, care vizează nu doar formarea inițială dar și pe cea continuă, adresând competențele de care au nevoie pentru a lucra cu elevii contemporani.

Credem cu tărie în puterea oamenilor de autodepășire...

„Eu nu cred într-un pericol de război”

Conferinţa ,,România şi crizele Europei”, susţinută de Emil Hurezeanu

„Eu nu cred într-un pericol de război”

Nici nu mai ştim de când nu am mai văzut atâta lume în sala mare a Primăriei Oradea, ca joi, 5 martie 2015, la conferinţa scriitorului şi publicistului Emil Hurezeanu.

Cred că la Alex Ştefănescu să fi fost ceva mai mulţi, dar atunci asistenţa era alcătuită din elevi şi cadre didactice. Acum, audienţa a fost formată din cetăţeni, admiratori ai îndrăgitului publicist Emil Hurezeanu, cunoscut mai cu seamă de la emisiunile TVDigi 24.
Până să susţină conferinţa ,,România şi crizele Europei", finul analist ne-a adus în faţă personaje, situaţii şi evenimente relatate din cărţi şi filme, pe care domnia sa  considera că marea majoritate le cunoaşte. În cartea „Reinventarea oraşului", spre exemplu, a scriitorului Karl Schroeder, prima aşezare de care se ocupă K.S. este Oradea, „oraşul fiind considerat cel mai frumos oraş imperial secesionist, în afara Vienei şi a Budapestei", a remarcat Emil Hurezeanu.
„Tema noastră ţine de banalitate, de banalitatea răului, crizele Europei sunt un subiect aproape naturalizat", consideră publicistul.
Din filme şi cărţi, desprindem realitatea tristă: „toată lumea stă cu frica ruşilor, pentru că pericolul care nu apare niciodată prin oameni, dar care stă undeva, dincolo de munţi, sunt ruşii". „Pământul ăsta este frumos, admirabil, e pământul tuturor strămoşilor noştri, dar musteşte, şi nu se va mai schimba vreodată asta, mai mult de ură decât de iubire".
„Astăzi, Europa se întoarce la statele naţionale, dar nu numai la statele naţionale, ci prin efecte întârziate ale crizei la o exacerbare a complexului suveranist, adică Franţa a francezilor, se vede cu ochiul liber, Germania a germanilor, fără ţigani, fără probleme; englezii, ce să mai vorbim, că vor să iasă aproape din Uniunea Europeană... Şi ca şi cum asta nu ar ajunge, în interiorul fiecăruia din aceste state europene vechi şi importante, se dezvoltă cu o rapiditate foarte periculoasă mişcări politice populiste antieuropene".
Făcând o radiografiere a situaţiei din statele europene, Emil Hurezeanu evidenţiază „efecte năprasnice ale politicii interne în criză, care depăşesc uneori şi raţiuni tradiţionale istorice ale geopoliticii", vorbind despre mişcările populiste şi centrifugare, dar şi despre pericolul de război, „pentru că de multă vreme Putin are un plan care vine de la sfârşitul primului război mondial"...
„Războiul acesta din Ucraina este rezultatul unei filosofii, care pune sub semnul întrebării ordinea de drept şi internaţională în primul rând privind integritatea naţională a unor state", remarcă publicistul Emil Hurezeanu. „Ungaria este o surpriză pentru că schimbă un curs geopolitic, de rezervă, neîncredere şi chiar de ostilitate în momente cheie faţă de Uniunea Sovietică şi Rusia, în diversele lor avataruri, prin deschiderea porţilor ... doar nevoia de gaz n-ar justifica o astfel de întâlnire. Trecutul istoric nu justifică deloc o astfel de întâlnire, ultima secvenţă, 1956, nu? Putin a fost la Budapesta, a depus o coroană la monumentul ostaşului sovietic şi în spate erau morţii revoluţiei maghiare, antisovietice. Ce şi-or fi spus ei între ei, acolo?", întreabă şi se întreabă Emil Hurezeanu. „Spre deosebire de români, care sunt un popor mai calm, mai liniştit, mai prietenos, mai rezilient, mai plastic, se mulează,  şi în felul ăsta rezistă, ungurii sunt mai nervoşi, şi, din aproape în aproape, trecând dintr-o criză antieuropeană într-o criză antieuropeană cu guvernarea catastrofală a socialiştilor înaintea lui Orban, iată-l pe Orban călare pe cal alb, acum, le deschide larg porţile, deşi mă feresc să spun că-i calul troian al Rusiei", precizează Emil Hurezeanu. Referindu-se la ţara noastră, domnia sa constată cum că „unii observă că România este un fel de ţară mare şi incomodă în calea acestor fluxuri noi, dacă admitem că ar fi un flux Ucraina - Belarus, Slovacia - Cehia, Ungaria - Serbia, Bulgaria - Grecia, Cipru şi chiar Turcia. Şi Turcia, ca ţară NATO, aşteaptă să vadă ce se întâmplă.
Ce poate să facă România în această situaţie?
România este o ţară unde preocuparea aproape exclusivă cu problemele zilelor noastre îi absoabe, aspiră mai toată energia şi toate pasiunile hermeneutice. Suntem concentraţi pe ceea ce ni se întâmplă în numele a ceea ce nu ni se întâmplă: situaţia din spitale mai bună, autostrăzi mai bune, tinerii să se întoarcă ca-n Polonia; să se întoarcă acasă, nu să plece! Atuncea suntem ca într-un fel de malaxor... Poate trebuie să se întâmple şi asta înainte să facem saltul calitativ, dar în orice caz, din punct de vedere geopolitic şi din punct de vedere strategic, românii, şi mă gândesc la elitele lor gânditoare, politicienii, în primul rând, nu par foarte preocupaţi de situaţie".
„Nouă ne lipseşte lectura contextualizată între orizontală şi verticală"
Cu o ironie fină se face apoi trimitere la „omuleţii verzi", şi cu multă seriozitate, se vorbeşte despre atuurile României...Una peste alta este nevoie de o adaptare permanentă la situaţiile concrete. „Nu e bine să fii antirus, e bine să fii prorus sau promaghiar, profrancez sau proamerican. Nici pro nici contra, trebuie să înţelegi situaţia în care eşti. Şi părerea mea este că nouă ne lipseşte lectura contextualizată între orizontală şi verticală. Într-un sistem de coordonate, unde orizontala înseamnă ce fac ceilalţi în timpul acesta. Şi atunci îi bine să ştim ce fac ruşii, ce fac chinezii, ce fac ungurii, ce fac sârbii, ce fac francezii, ce fac americanii, ce fac toţi în timpul ăsta. Care sunt experienţele lor cele mai bune şi cele mai proaste, în aşa fel încât pe primele să le luăm şi pe ultimele să le evităm. Iar pe verticală e legătura cu trecutul. Ce s-a mai întâmplat de felul ăsta acum 100 de ani, 50 de ani...?" Constatând absenţa verticalei, analistul politic observă „refuzul de a ne integra în trecut sau din trecut în prezent; a propriului trecut. Nu mai avem contacte cu el. Nu ştim cine sunt oamenii noştri. Rămânem un fel de mistică naţională trivializată şi vulgarizată, în care personajele filmelor lui Sergiu Nicolaescu sunt mai importante decât personajele istorice propriu-zise... Apoi, toate ţările moderne, libere, cu un sfert de secol ca noi, redescoperă personajele care le sunt folositoare astăzi... Asta când faci legătura cu trecutul. Dacă nu ai legătura cu trecutul şi nu ştii care sunt calităţile şi defectele tale, revizuite în timp, atunci eşti descoperit, eşti foate vulnerabil. Şi impresia mea astăzi este că noi suntem supuşi, într-o stare de libertate foarte suspectă, într-un portativ pe care nu-l controlăm. Pentru că noi ne suspendăm, nu ne înscriem între trecut şi prezent...
Eu nu cred într-un pericol de război, cred că îndată ce SUA îşi vor regla tirul cu ruşii şi vor reintra într-un echilibru de intimidare reciprocă prin reactivarea parităţii nucleare, şi Europa îşi va găsi liniştea. Stările de pericol produc şi coagulare şi coeziune".
Revenind în „bătătură", distinsul analist avea să sublinieze faptul că „noi ne mediatizăm problemele. Toate problemele şi neajunsurile noastre se mediatizează în intensităţi diferite. Mediatizarea este un procedeu forţat. E necesară în democraţie, dar este un punct de vedere; este un punct de vedere al informării şi al menţinerii căldurii minimale într-un spaţiu plural. Transformarea tuturor problemelor noastre într-o dezbatere trivială, adaptată doar pentru uzul mass-media, este o cedare inacceptabilă. Şi, după ştiinţa mea, nu funcţionează în alte ţări",a conchis dl Emil Hurezeanu.
Ovidiu Dan
P.S. Pentru mai multe poze, accesaţi Galeria foto: „Eu nu cred într-un pericol de război”.
Trimite email
vineri, 26 aprilie 2024, 09:25:11 Ora de vară a Europei de Est