Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

15 septembrie 2026

Federația Părinților – Edupart precizează că susține proiectul deputatei PNL Raluca Turcan privind interzicerea telefoanelor în școli și modificări privind accesul elevilor la consiliere psihologică, însă aduce câteva precizări și propuneri de modificare a proiectului, într-un comunicat de presă, transmis pe 12 septembrie.
Amintim, în contextul rezultatelor PISA 2025, deputata PNL Raluca Turcan a cerut Comisiei de Învățământ din Camera Deputaților să pună pe ordinea de zi proiectul de lege prin care telefoanele mobile sunt interzise în școli și licee „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor”. Proiectul prevede extinderea monitorizării audio-video în școli și măsuri privind consilierea psihologică gratuită și obligatorie a elevilor.

Consiliul Național al Elevilor nu e de acord cu interzicerea telefoanelor pe tot parcursul programului școlar.

„Interzicerea telefoanelor poate fi o măsură bună de disciplină educațională, concentrare și protecție împotriva cyberbullyingului, dar nu trebuie prezentată ca o soluție care, singură, repară rezultatele PISA”, scrie Federația Părinților Edupart.

Proiectul deputatei PNL Raluca Turcan propune modificarea Legii Educației nr 198/ 2023 în sensul în care telefoanele mobile să fie interzise „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor” și să fie ținute în spații speciale până la finalul orelor.

În plus, proiectul modifică articolul 14 din Legea învățământului preuniversitar și introduce obligativitatea ca, la înscrierea copilului la școală, contractul educațional să conțină acordul expres al părinților sau al elevului major privind participarea la consiliere psihologică.

Mai mult, proiectul introduce o prevedere nouă despre obligativitatea de a participa la ședințe de consiliere școlară, la cererea profesorului. „Participarea la ședințe de consiliere școlară și/sau psihologică prevăzute la alin. (4) lit. a) poate fi dispusă de personalul didactic sau de conducerea unității de învățământ și este obligatorie pentru antepreșcolar, preșcolar sau elev”, scrie în proiectul propus de deputata Raluca Turcan.

Federația Națională a Părinților spune că „sesizarea poate și trebuie să poată fi făcută de profesor. Profesorul este unul dintre adulții care petrec cel mai mult timp cu elevul și poate observa schimbări de comportament, agresivitate, izolare, automutilare, bullying, neglijare sau alte elemente de risc.

Evaluarea trebuie însă realizată de un profesionist cu competențele necesare. Profesorul poate observa și sesiza dar profesorul nu diagnostichează”, scrie în comunicatul de presă.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

Duminică, 30 august 2026

Când încep cursurile?

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026, potrivit structurii oficiale a anului școlar 2026-2027, aprobată de Ministerul Educației. Anul școlar are 36 de săptămâni de cursuri pentru majoritatea elevilor și se încheie vineri, 18 iunie 2027. Prima vacanță, cea de toamnă, începe pe 24 octombrie.
Anul școlar 2026-2027 începe oficial la 1 septembrie 2026 și se încheie la 31 august 2027, însă prima zi de cursuri este luni, 7 septembrie, conform Ordinului ministrului Educației și Cercetării nr. 3.194/2026 privind structura anului școlar.
Pentru elevi, începutul școlii din septembrie 2026 vine și cu o schimbare importantă la liceu: elevii care intră în clasa a IX-a sunt prima generație care va învăța după noile programe școlare de liceu. Manualele realizate pentru noile programe nu vor fi însă disponibile în format tipărit la începutul cursurilor. Directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, Bogdan Cristescu, a declarat că „în cel mai bun caz” manualele ar putea fi disponibile în format digital pe 7 septembrie. Dacă nu vor exista contestații, variantele tipărite ar putea ajunge la elevi în octombrie, iar în cazul unor contestații termenul s-ar putea prelungi pentru unele manuale până în ianuarie 2027. Manualele sunt instrumente de predare la clasă, folosesc mai mult elevilor, ele nu sunt obligatorii pentru profesori. Cadrele didactice au ca obligație aplicarea programei școlare.

Când începe școala în septembrie 2026?

Prima zi de școală este luni, 7 septembrie 2026.
Primul modul de cursuri durează șapte săptămâni, de luni, 7 septembrie, până vineri, 23 octombrie 2026.
Prima vacanță a elevilor începe sâmbătă, 24 octombrie, și se încheie duminică, 1 noiembrie. Elevii revin la școală luni, 2 noiembrie 2026.

Pe 5 octombrie 2026 nu se fac cursuri!

La mai puțin de o lună după începerea școlii, elevii vor avea o zi fără cursuri.
Luni, 5 octombrie 2026, de Ziua internațională a educației, nu se organizează cursuri, potrivit ordinului privind structura anului școlar. Nu se fac cursuri nici în zilele nelucrătoare și de sărbătoare legală prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă aplicabil...

„Eu nu cred într-un pericol de război”

Conferinţa ,,România şi crizele Europei”, susţinută de Emil Hurezeanu


„Eu nu cred într-un pericol de război”
Nici nu mai ştim de când nu am mai văzut atâta lume în sala mare a Primăriei Oradea, ca joi, 5 martie 2015, la conferinţa scriitorului şi publicistului Emil Hurezeanu.

Cred că la Alex Ştefănescu să fi fost ceva mai mulţi, dar atunci asistenţa era alcătuită din elevi şi cadre didactice. Acum, audienţa a fost formată din cetăţeni, admiratori ai îndrăgitului publicist Emil Hurezeanu, cunoscut mai cu seamă de la emisiunile TVDigi 24.

Până să susţină conferinţa ,,România şi crizele Europei", finul analist ne-a adus în faţă personaje, situaţii şi evenimente relatate din cărţi şi filme, pe care domnia sa considera că marea majoritate le cunoaşte. În cartea „Reinventarea oraşului", spre exemplu, a scriitorului Karl Schroeder, prima aşezare de care se ocupă K.S. este Oradea, „oraşul fiind considerat cel mai frumos oraş imperial secesionist, în afara Vienei şi a Budapestei", a remarcat Emil Hurezeanu.

„Tema noastră ţine de banalitate, de banalitatea răului, crizele Europei sunt un subiect aproape naturalizat", consideră publicistul.

Din filme şi cărţi, desprindem realitatea tristă: „toată lumea stă cu frica ruşilor, pentru că pericolul care nu apare niciodată prin oameni, dar care stă undeva, dincolo de munţi, sunt ruşii". „Pământul ăsta este frumos, admirabil, e pământul tuturor strămoşilor noştri, dar musteşte, şi nu se va mai schimba vreodată asta, mai mult de ură decât de iubire".

„Astăzi, Europa se întoarce la statele naţionale, dar nu numai la statele naţionale, ci prin efecte întârziate ale crizei la o exacerbare a complexului suveranist, adică Franţa a francezilor, se vede cu ochiul liber, Germania a germanilor, fără ţigani, fără probleme; englezii, ce să mai vorbim, că vor să iasă aproape din Uniunea Europeană... Şi ca şi cum asta nu ar ajunge, în interiorul fiecăruia din aceste state europene vechi şi importante, se dezvoltă cu o rapiditate foarte periculoasă mişcări politice populiste antieuropene".

Făcând o radiografiere a situaţiei din statele europene, Emil Hurezeanu evidenţiază „efecte năprasnice ale politicii interne în criză, care depăşesc uneori şi raţiuni tradiţionale istorice ale geopoliticii", vorbind despre mişcările populiste şi centrifugare, dar şi despre pericolul de război, „pentru că de multă vreme Putin are un plan care vine de la sfârşitul primului război mondial"...

„Războiul acesta din Ucraina este rezultatul unei filosofii, care pune sub semnul întrebării ordinea de drept şi internaţională în primul rând privind integritatea naţională a unor state", remarcă publicistul Emil Hurezeanu. „Ungaria este o surpriză pentru că schimbă un curs geopolitic, de rezervă, neîncredere şi chiar de ostilitate în momente cheie faţă de Uniunea Sovietică şi Rusia, în diversele lor avataruri, prin deschiderea porţilor ... doar nevoia de gaz n-ar justifica o astfel de întâlnire. Trecutul istoric nu justifică deloc o astfel de întâlnire, ultima secvenţă, 1956, nu? Putin a fost la Budapesta, a depus o coroană la monumentul ostaşului sovietic şi în spate erau morţii revoluţiei maghiare, antisovietice. Ce şi-or fi spus ei între ei, acolo?", întreabă şi se întreabă Emil Hurezeanu. „Spre deosebire de români, care sunt un popor mai calm, mai liniştit, mai prietenos, mai rezilient, mai plastic, se mulează, şi în felul ăsta rezistă, ungurii sunt mai nervoşi, şi, din aproape în aproape, trecând dintr-o criză antieuropeană într-o criză antieuropeană cu guvernarea catastrofală a socialiştilor înaintea lui Orban, iată-l pe Orban călare pe cal alb, acum, le deschide larg porţile, deşi mă feresc să spun că-i calul troian al Rusiei", precizează Emil Hurezeanu. Referindu-se la ţara noastră, domnia sa constată cum că „unii observă că România este un fel de ţară mare şi incomodă în calea acestor fluxuri noi, dacă admitem că ar fi un flux Ucraina - Belarus, Slovacia - Cehia, Ungaria - Serbia, Bulgaria - Grecia, Cipru şi chiar Turcia. Şi Turcia, ca ţară NATO, aşteaptă să vadă ce se întâmplă.

Ce poate să facă România în această situaţie?

România este o ţară unde preocuparea aproape exclusivă cu problemele zilelor noastre îi absoabe, aspiră mai toată energia şi toate pasiunile hermeneutice. Suntem concentraţi pe ceea ce ni se întâmplă în numele a ceea ce nu ni se întâmplă: situaţia din spitale mai bună, autostrăzi mai bune, tinerii să se întoarcă ca-n Polonia; să se întoarcă acasă, nu să plece! Atuncea suntem ca într-un fel de malaxor... Poate trebuie să se întâmple şi asta înainte să facem saltul calitativ, dar în orice caz, din punct de vedere geopolitic şi din punct de vedere strategic, românii, şi mă gândesc la elitele lor gânditoare, politicienii, în primul rând, nu par foarte preocupaţi de situaţie".

„Nouă ne lipseşte lectura contextualizată între orizontală şi verticală"

Cu o ironie fină se face apoi trimitere la „omuleţii verzi", şi cu multă seriozitate, se vorbeşte despre atuurile României...Una peste alta este nevoie de o adaptare permanentă la situaţiile concrete. „Nu e bine să fii antirus, e bine să fii prorus sau promaghiar, profrancez sau proamerican. Nici pro nici contra, trebuie să înţelegi situaţia în care eşti. Şi părerea mea este că nouă ne lipseşte lectura contextualizată între orizontală şi verticală. Într-un sistem de coordonate, unde orizontala înseamnă ce fac ceilalţi în timpul acesta. Şi atunci îi bine să ştim ce fac ruşii, ce fac chinezii, ce fac ungurii, ce fac sârbii, ce fac francezii, ce fac americanii, ce fac toţi în timpul ăsta. Care sunt experienţele lor cele mai bune şi cele mai proaste, în aşa fel încât pe primele să le luăm şi pe ultimele să le evităm. Iar pe verticală e legătura cu trecutul. Ce s-a mai întâmplat de felul ăsta acum 100 de ani, 50 de ani...?" Constatând absenţa verticalei, analistul politic observă „refuzul de a ne integra în trecut sau din trecut în prezent; a propriului trecut. Nu mai avem contacte cu el. Nu ştim cine sunt oamenii noştri. Rămânem un fel de mistică naţională trivializată şi vulgarizată, în care personajele filmelor lui Sergiu Nicolaescu sunt mai importante decât personajele istorice propriu-zise... Apoi, toate ţările moderne, libere, cu un sfert de secol ca noi, redescoperă personajele care le sunt folositoare astăzi... Asta când faci legătura cu trecutul. Dacă nu ai legătura cu trecutul şi nu ştii care sunt calităţile şi defectele tale, revizuite în timp, atunci eşti descoperit, eşti foate vulnerabil. Şi impresia mea astăzi este că noi suntem supuşi, într-o stare de libertate foarte suspectă, într-un portativ pe care nu-l controlăm. Pentru că noi ne suspendăm, nu ne înscriem între trecut şi prezent...

Eu nu cred într-un pericol de război, cred că îndată ce SUA îşi vor regla tirul cu ruşii şi vor reintra într-un echilibru de intimidare reciprocă prin reactivarea parităţii nucleare, şi Europa îşi va găsi liniştea. Stările de pericol produc şi coagulare şi coeziune".

Revenind în „bătătură", distinsul analist avea să sublinieze faptul că „noi ne mediatizăm problemele. Toate problemele şi neajunsurile noastre se mediatizează în intensităţi diferite. Mediatizarea este un procedeu forţat. E necesară în democraţie, dar este un punct de vedere; este un punct de vedere al informării şi al menţinerii căldurii minimale într-un spaţiu plural. Transformarea tuturor problemelor noastre într-o dezbatere trivială, adaptată doar pentru uzul mass-media, este o cedare inacceptabilă. Şi, după ştiinţa mea, nu funcţionează în alte ţări",a conchis dl Emil Hurezeanu.

Ovidiu Dan

P.S. Pentru mai multe poze, accesaţi Galeria foto: „Eu nu cred într-un pericol de război”.