Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Noul ministru al Educației și Cercetării, Mihai Dimian, a depus jurământul la Palatul Cotroceni / Ministrul nu a adresat niciun discurs după învestire

Noul ministru al Educației, Mihai Dimian, rectorul Universității Ștefan cel Mare din Suceava, a depus jurământul la Palatul Cotroceni. Dimian a fost propus și validat, în unanimitate, pentru funcția de ministru al Educației și Cercetării, în urmă cu o zi, în cadrul Biroul Politic Național al Partidului Național Liberal. Amintim, funcția de ministru al Educației a fost vacantă mai mult de 2 luni după demisia lui Daniel David din 22 decembrie 2025.

Mihai Dimian, noul ministru al Educației și Cercetării, are ca cercetător scoruri medii la impactul activității științifice, obținute mai ales prin articole de grup apărute în publicații controversate, potrivit unei analize Edupedu.ro

Noul ministru al Educației, Mihai Dimian a depus jurământul la Palatul Cotroceni, la ora 16, după ce astăzi, președintele României, Nicușor Dan, a semnat decretul de numire.

Mihai Dimian este al 32-lea ministru în ultimii 36 de ani.

Ceremonia a fost una scurtă: după intonarea imnului, Mihai Dimian a depus jurământul, fără să țină vreun discurs.


Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

„Eu nu cred într-un pericol de război”

Conferinţa ,,România şi crizele Europei”, susţinută de Emil Hurezeanu

„Eu nu cred într-un pericol de război”

Nici nu mai ştim de când nu am mai văzut atâta lume în sala mare a Primăriei Oradea, ca joi, 5 martie 2015, la conferinţa scriitorului şi publicistului Emil Hurezeanu.

Cred că la Alex Ştefănescu să fi fost ceva mai mulţi, dar atunci asistenţa era alcătuită din elevi şi cadre didactice. Acum, audienţa a fost formată din cetăţeni, admiratori ai îndrăgitului publicist Emil Hurezeanu, cunoscut mai cu seamă de la emisiunile TVDigi 24.
Până să susţină conferinţa ,,România şi crizele Europei", finul analist ne-a adus în faţă personaje, situaţii şi evenimente relatate din cărţi şi filme, pe care domnia sa  considera că marea majoritate le cunoaşte. În cartea „Reinventarea oraşului", spre exemplu, a scriitorului Karl Schroeder, prima aşezare de care se ocupă K.S. este Oradea, „oraşul fiind considerat cel mai frumos oraş imperial secesionist, în afara Vienei şi a Budapestei", a remarcat Emil Hurezeanu.
„Tema noastră ţine de banalitate, de banalitatea răului, crizele Europei sunt un subiect aproape naturalizat", consideră publicistul.
Din filme şi cărţi, desprindem realitatea tristă: „toată lumea stă cu frica ruşilor, pentru că pericolul care nu apare niciodată prin oameni, dar care stă undeva, dincolo de munţi, sunt ruşii". „Pământul ăsta este frumos, admirabil, e pământul tuturor strămoşilor noştri, dar musteşte, şi nu se va mai schimba vreodată asta, mai mult de ură decât de iubire".
„Astăzi, Europa se întoarce la statele naţionale, dar nu numai la statele naţionale, ci prin efecte întârziate ale crizei la o exacerbare a complexului suveranist, adică Franţa a francezilor, se vede cu ochiul liber, Germania a germanilor, fără ţigani, fără probleme; englezii, ce să mai vorbim, că vor să iasă aproape din Uniunea Europeană... Şi ca şi cum asta nu ar ajunge, în interiorul fiecăruia din aceste state europene vechi şi importante, se dezvoltă cu o rapiditate foarte periculoasă mişcări politice populiste antieuropene".
Făcând o radiografiere a situaţiei din statele europene, Emil Hurezeanu evidenţiază „efecte năprasnice ale politicii interne în criză, care depăşesc uneori şi raţiuni tradiţionale istorice ale geopoliticii", vorbind despre mişcările populiste şi centrifugare, dar şi despre pericolul de război, „pentru că de multă vreme Putin are un plan care vine de la sfârşitul primului război mondial"...
„Războiul acesta din Ucraina este rezultatul unei filosofii, care pune sub semnul întrebării ordinea de drept şi internaţională în primul rând privind integritatea naţională a unor state", remarcă publicistul Emil Hurezeanu. „Ungaria este o surpriză pentru că schimbă un curs geopolitic, de rezervă, neîncredere şi chiar de ostilitate în momente cheie faţă de Uniunea Sovietică şi Rusia, în diversele lor avataruri, prin deschiderea porţilor ... doar nevoia de gaz n-ar justifica o astfel de întâlnire. Trecutul istoric nu justifică deloc o astfel de întâlnire, ultima secvenţă, 1956, nu? Putin a fost la Budapesta, a depus o coroană la monumentul ostaşului sovietic şi în spate erau morţii revoluţiei maghiare, antisovietice. Ce şi-or fi spus ei între ei, acolo?", întreabă şi se întreabă Emil Hurezeanu. „Spre deosebire de români, care sunt un popor mai calm, mai liniştit, mai prietenos, mai rezilient, mai plastic, se mulează,  şi în felul ăsta rezistă, ungurii sunt mai nervoşi, şi, din aproape în aproape, trecând dintr-o criză antieuropeană într-o criză antieuropeană cu guvernarea catastrofală a socialiştilor înaintea lui Orban, iată-l pe Orban călare pe cal alb, acum, le deschide larg porţile, deşi mă feresc să spun că-i calul troian al Rusiei", precizează Emil Hurezeanu. Referindu-se la ţara noastră, domnia sa constată cum că „unii observă că România este un fel de ţară mare şi incomodă în calea acestor fluxuri noi, dacă admitem că ar fi un flux Ucraina - Belarus, Slovacia - Cehia, Ungaria - Serbia, Bulgaria - Grecia, Cipru şi chiar Turcia. Şi Turcia, ca ţară NATO, aşteaptă să vadă ce se întâmplă.
Ce poate să facă România în această situaţie?
România este o ţară unde preocuparea aproape exclusivă cu problemele zilelor noastre îi absoabe, aspiră mai toată energia şi toate pasiunile hermeneutice. Suntem concentraţi pe ceea ce ni se întâmplă în numele a ceea ce nu ni se întâmplă: situaţia din spitale mai bună, autostrăzi mai bune, tinerii să se întoarcă ca-n Polonia; să se întoarcă acasă, nu să plece! Atuncea suntem ca într-un fel de malaxor... Poate trebuie să se întâmple şi asta înainte să facem saltul calitativ, dar în orice caz, din punct de vedere geopolitic şi din punct de vedere strategic, românii, şi mă gândesc la elitele lor gânditoare, politicienii, în primul rând, nu par foarte preocupaţi de situaţie".
„Nouă ne lipseşte lectura contextualizată între orizontală şi verticală"
Cu o ironie fină se face apoi trimitere la „omuleţii verzi", şi cu multă seriozitate, se vorbeşte despre atuurile României...Una peste alta este nevoie de o adaptare permanentă la situaţiile concrete. „Nu e bine să fii antirus, e bine să fii prorus sau promaghiar, profrancez sau proamerican. Nici pro nici contra, trebuie să înţelegi situaţia în care eşti. Şi părerea mea este că nouă ne lipseşte lectura contextualizată între orizontală şi verticală. Într-un sistem de coordonate, unde orizontala înseamnă ce fac ceilalţi în timpul acesta. Şi atunci îi bine să ştim ce fac ruşii, ce fac chinezii, ce fac ungurii, ce fac sârbii, ce fac francezii, ce fac americanii, ce fac toţi în timpul ăsta. Care sunt experienţele lor cele mai bune şi cele mai proaste, în aşa fel încât pe primele să le luăm şi pe ultimele să le evităm. Iar pe verticală e legătura cu trecutul. Ce s-a mai întâmplat de felul ăsta acum 100 de ani, 50 de ani...?" Constatând absenţa verticalei, analistul politic observă „refuzul de a ne integra în trecut sau din trecut în prezent; a propriului trecut. Nu mai avem contacte cu el. Nu ştim cine sunt oamenii noştri. Rămânem un fel de mistică naţională trivializată şi vulgarizată, în care personajele filmelor lui Sergiu Nicolaescu sunt mai importante decât personajele istorice propriu-zise... Apoi, toate ţările moderne, libere, cu un sfert de secol ca noi, redescoperă personajele care le sunt folositoare astăzi... Asta când faci legătura cu trecutul. Dacă nu ai legătura cu trecutul şi nu ştii care sunt calităţile şi defectele tale, revizuite în timp, atunci eşti descoperit, eşti foate vulnerabil. Şi impresia mea astăzi este că noi suntem supuşi, într-o stare de libertate foarte suspectă, într-un portativ pe care nu-l controlăm. Pentru că noi ne suspendăm, nu ne înscriem între trecut şi prezent...
Eu nu cred într-un pericol de război, cred că îndată ce SUA îşi vor regla tirul cu ruşii şi vor reintra într-un echilibru de intimidare reciprocă prin reactivarea parităţii nucleare, şi Europa îşi va găsi liniştea. Stările de pericol produc şi coagulare şi coeziune".
Revenind în „bătătură", distinsul analist avea să sublinieze faptul că „noi ne mediatizăm problemele. Toate problemele şi neajunsurile noastre se mediatizează în intensităţi diferite. Mediatizarea este un procedeu forţat. E necesară în democraţie, dar este un punct de vedere; este un punct de vedere al informării şi al menţinerii căldurii minimale într-un spaţiu plural. Transformarea tuturor problemelor noastre într-o dezbatere trivială, adaptată doar pentru uzul mass-media, este o cedare inacceptabilă. Şi, după ştiinţa mea, nu funcţionează în alte ţări",a conchis dl Emil Hurezeanu.
Ovidiu Dan
P.S. Pentru mai multe poze, accesaţi Galeria foto: „Eu nu cred într-un pericol de război”.
Trimite email
vineri, 13 martie 2026 la 18:55:25 Ora standard a Europei de Est

Poza zilei

Invitație
La încondeiat ouă
Muzeul Țării Crișurilor Oradea - Complex Muzeal, în parteneriat cu Consiliul Județean Bihor și Primăria Municipiului Oradea, organizează, cu ocazia sărbătorilor pascale, Atelierul de încondeiat ouă, dedicat școlarilor (7-19 ani), adulților și familiilor care doresc să se familiarizeze cu tehnica tradițională a acestui meșteșug...