Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
12 martie 2024

Peste 12.000 de profesori și aproape 170.000 de elevi și studenți, parte din proiectele educaționale ale organizației Școala de Valori, în cei 14 ani de activitate (P)
Într-o lume într-o continuă schimbare, Școala de Valori continuă și ea să își împlinească misiunea de a călăuzi tinerii să învețe să devină creatorii propriilor vieți. Cu o experiență de 14 ani în crearea de proiecte educaționale, Școala de Valori a impactat pozitiv viața celor aproape 170.000 de elevi și studenți, precum și a celor aproximativ 12.000 de profesori.
Școala de Valori este o asociație non-guvernamentală înființată în 2009, care și-a oficializat activitatea în 2010, începând cu proiectul GROW, acum cunoscut sub numele de growedu.ro. Începând cu anul trecut, asociația și-a extins misiunea și în Diasporă. L’école des Valeurs este primul avanpost Școala de Valori în spațiul european, cu scopul de a susține dezvoltarea personală și profesională a românilor care trăiesc în Diasporă: https://lecoledesvaleurs.eu/ .

Școala de Valori rămâne implicată în susținerea educației la nivel european și în implementarea de proiecte Erasmus Plus, cu accent pe integrarea tinerilor pe piața muncii, deoarece învățarea continuă centrată pe valori este cheia cu care tinerii pot să-și atingă sau, de ce nu, să își depășească potențialul maxim.

În decursul celor 14 ani, Școala de Valori a fost alături de elevii din școala primară la cei din liceele tehnologice sau teoretice, i-a susținut în procesul de alegere a traseului educațional și de carieră. Studenții au cunoscut procesul de transformare al proiectelor Școala de Valori și, acum, sunt gata să fie antreprenori sau angajați cu competențe antreprenoriale, care știu că locul lor este într-un domeniu care să fie în armonie cu abilitățile lor personale. Pentru că profesorii sunt cheia dezvoltării elevilor, Școala de Valori se implică în crearea unor experiențe educaționale unice, interactive și inspiraționale, care vizează nu doar formarea inițială dar și pe cea continuă, adresând competențele de care au nevoie pentru a lucra cu elevii contemporani.

Credem cu tărie în puterea oamenilor de autodepășire...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 februarie 2024

Statul plătește suplimentar 56 de universități de stat și particulare, în acest an, ca să formeze peste 32 de mii de viitori profesori. Cea mai mare creștere față de anul universitar precedent e la Universitatea din Oradea – 700 de locuri în plus

În anul universitar 2023-2024, statul vrea să formeze peste 32.200 de studenți care ar putea să devină profesori, potrivit datelor din ordinul ministrului Educației nr. 6.234/2023. Este vorba despre ordinul prin care a fost aprobată lista universităților cu programe de formare psihopedagogică. Numărul locurilor a crescut cu aproape 20% față de anul trecut, cu mențiunea că anul trecut în listă nu figura numărul de locuri pentru o serie de universități, iar o universitate particulară este nouă pe această listă – Universitatea „Tibiscus” din Timișoara, care primește 100 de locuri.
Amintim că 56 de universități vor organiza programe de formare psihopedagogică pentru profesori, în anul universitar 2023-2024. Acest lucru înseamnă că pot fi școlarizați 32.250 de studenți care vor să devină profesori.

În anul universitar 2023-2024, la fel ca în fiecare an, universitățile cu cei mai mulți studenți care pot fi școlarizați sunt următoarele:

Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca – 3.500;
Universitatea din București – 3.000;
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași – 2.400;
Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București – 1.600;
Universitatea din Craiova – 1.500;
Universitatea din Oradea – 1.500;
Universitatea de Vest din Timișoara – 1.500;
Universitatea „Transilvania” din Brașov – 1.100;
Academia de Studii Economice din București – 1.000;
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu – 1.000;
Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava – 1.000;
În anul universitar 2022-2023, numărul maxim de studenți care au putut fi școlarizați a fost de 26.880. Creșterea cu 5.370 de studenți este influențată de faptul că pe lista de anul trecut în dreptul a 6 universități era afișat „N/A”. Dacă aceste 6 universități și-a menținut cifra de școlarizare pentru modulul psihopedagogic, atunci noutățile ar fi doar în dreptul Universității Tehnice de Construcți București, care primește 50 de locuri în plus, la Univeristatea din Oradea, care are o creștere de 700 de locuri și la Universitatea din Petroșani – 30 de locuri în plus.

Regulile de finanțare pentru universități prevăd că pentru un student la licență, care urmează modulul de pregătire pedagogică, instituția de învățământ primește cu 16% din alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar mai mult decât pentru un student care nu urmează acest modul. Pentru un student la master, care urmează de regula modului II pedagogic, finanțarea este cu 32% peste alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar.

9 martie, Ziua deţinuţilor politici anticomunişti

Din râuri de lacrimi

9 martie, Ziua deţinuţilor politici anticomunişti

„Să nu mai schingiuiască semenii lor, pentru că este o mare ruşine şi dezonoare". (Petre Ţuţea)

La Şcoala Balc, cu ocazia zilei de 9 martie, cunoscută ca Ziua deţinuţilor politici anticomunişti, elevii au avut parte de o alt fel de lecţie de istorie, care i-a impresionat foarte mult.
Sunt lucruri care nu se învaţă în şcoală, dar care au trezit la maximum interesul elevilor. Şi nu se putea să trecem fără să amintim de temniţele comuniste, în care au murit foarte mulţi deţinuţi politici anticomunişti.
Despre deţinuţii anticomunişti s-au scris multe şi se vor mai scrie încă, pentru că prin suferinţele lor, au dat adevărate lecţii de viaţă! Ce s-a întâmplat în spaţiul concentraţionar românesc, cu deţinuţii politici, nu poate fi descris în cuvinte. Numărul mare de victime torturate, condiţiile mizere de convieţuire, reprezentau viaţa deţinuţilor anticomunişti.  Închisorile comuniste au avut un rol special, acela de a îngrădi în temniţele lor ideile democratice ale politicienilor şi nu numai. Închisorile comuniste s-au născut cu un singur scop: acela de a distruge vieţi omeneşti, în condiţiile în care majoritatea erau condamnaţi pe nedrept. Iuliu Maniu, de exemplu, prin caracterul său puternic, prin demnitate, a luptat până la ultima suflare pentru drepturile şi libertăţile neamului nostru fără să-şi trădeze poporul, îndurând schingiuiri, pentru ca la sfârşit să fie ucis de semenii săi, în temuta temniţă de la Sighet, denumită şi Închisoarea Miniştrilor. Dintre temniţele comuniste din România, cea mai de temut rămâne, totuşi, închisoarea de la Piteşti, alături de Gherla sau Aiud, care începând cu 1949, derulează un proces aspru de reeducare. Este greu să prezint elevilor asemenea barbarii, dar comunismul trebuie cunoscut de aceştia, aşa cum a fost!
Mesajul pe care am încercat să îl transmit elevilor a fost acela că nu trebuie să ne ucidem semenii, nici valorile şi tradiţia. Râuri de lacrimi a vărsat poporul român când au început aceste barbarii, şi multe răuri de lacrimi vor mai curge...
Prof. Diana Crăciun

Trimite email
vineri, 29 martie 2024, 00:12:13 Ora standard a Europei de Est