Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

19 octombrie 2026

Cum se pregătesc profesorii să țină pasul cu elevii care folosesc deja inteligența artificială?

Tot mai mulți profesori vor să înțeleagă tehnologia pe care elevii o folosesc deja, să își pregătească lecțiile mai eficient și să creeze activități mai atractive. Un program acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și eligibil pentru Prima de carieră didactică le oferă posibilitatea să învețe practic, în sesiuni live, online, alături de un formator: Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.

Vrei să afli mai multe despre curs înainte de a te înscrie?

Pe 20 octombrie, de la ora 18.00, Fundația pentru Educație Digitală organizează un webinar gratuit de prezentare a cursului „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”. Profesorii interesați pot afla cum se desfășoară sesiunile live, ce instrumente AI vor învăța să utilizeze și pot pune întrebări despre program. Participarea este gratuită, cu înscriere prealabilă: https://ai.fped.org/webinarii
Inteligența artificială este deja prezentă în viața elevilor: o folosesc pentru a căuta informații, pentru a redacta texte, pentru explicații și pentru rezolvarea unor exerciții. Pentru profesori apar întrebări noi: cum verificăm răspunsurile generate de AI? Cum încurajăm gândirea critică? Și cum folosim aceste instrumente fără să pierdem din vedere rolul esențial al profesorului?
În același timp, AI poate fi un sprijin în pregătirea materialelor didactice, adaptarea exercițiilor la nivelul clasei sau conceperea unor activități interactive. Pentru a valorifica aceste oportunități, cadrele didactice au nevoie nu doar de acces la instrumente, ci și de exemple relevante, exercițiu și îndrumare.

De ce vor profesorii să învețe să folosească AI?

Din experiențele participanților la programele Fundației pentru Educație Digitală se conturează trei motivații importante:
*dorința de a înțelege instrumentele pe care elevii le folosesc deja și de a-i ghida spre o utilizare responsabilă
*nevoia de a ține pasul cu schimbările tehnologice, fără să fie necesară o pregătire tehnică avansată
*interesul pentru lecții mai atractive și pentru reducerea timpului alocat unor sarcini repetitive.
De la fișe de lucru și teste adaptate la materiale vizuale și idei pentru proiecte, aplicațiile sunt diverse. Dar rezultatele generate trebuie verificate și adaptate, iar deciziile didactice rămân ale profesorului.

De la reticență la încredere: experiențele profesorilor

Profesorii care au parcurs deja cursul descriu atât câștiguri practice, cât și o schimbare de perspectivă asupra inteligenței artificiale.
Ana Maria Bîgu, profesor pentru învățământul primar la Școala Gimnazială Nr. 1 Tunari, evidențiază atât sprijinul formatorului, cât și timpul câștigat în activitatea didactică:
„Apreciez în mod deosebit răbdarea instructorului, doamna Nicolici, care ne-a oferit trucuri valoroase pentru a obține exact rezultatele dorite atunci când folosim AI.
De când am integrat inteligența artificială la clasă, nivelul meu de stres a scăzut considerabil și mă bucur de mult mai mult timp liber. Sincer, nu îmi mai pot imagina activitatea didactică fără acest sprijin”.
„M-a surprins diversitatea instrumentelor descoperite și posibilitatea de a crea materiale didactice interactive, creative și adaptate nevoilor fiecărui elev”, declară Andreea Raluca Misaroș, învățătoare la Școala Gimnazială „Alexandru Bohățiel”, Vultureni, județ Cluj.
În opinia sa, AI nu înlocuiește experiența cadrului didactic: „Am înțeles că inteligența artificială nu înlocuiește creativitatea și experiența profesorului, ci le poate completa și valorifica, atunci când este utilizată responsabil”.
„Acum privesc cu multă recunoștință și responsabilitate aceste instrumente pe care, până acum, nu le-am luat în serios, fiind chiar ușor reticentă în privința folosirii lor la clasă”, susține Antoaneta Mărășescu, profesoară de biologie la Liceul Tehnologic „Lorin Sălăgean”.
Profesoara spune că a descoperit instrumente precum ChatGPT, Gemini, NotebookLM și Canva, pe care își propune să le folosească în activitatea la clasă. Experiența ei arată că formarea poate fi utilă inclusiv celor care pornesc cu rezerve în privința tehnologiei.

15 ore live, online, cu formator — nu lecții video preînregistrate

Pentru a răspunde acestor nevoi, Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.
Diferența importantă față de un curs online bazat pe înregistrări este modul de desfășurare: cele 15 ore de formare au loc în direct, la datele și orele stabilite pentru fiecare grupă, alături de un formator. Participanții pot pune întrebări, primesc explicații în timp real și lucrează pe exemple din activitatea școlară. Cursul presupune participare sincronă, nu vizionarea în ritm propriu a unor materiale înregistrate.

Programul include și 10 ore de activitate individuală, pentru aplicarea celor învățate.

Participanții explorează instrumente precum ChatGPT, Gemini, Copilot, NotebookLM și Canva, utilizări pentru pregătirea lecțiilor, materiale educaționale și diferențierea activităților, dar și principii de verificare a informațiilor și utilizare responsabilă a AI.
Grupele sunt organizate în diferite intervale orare, inclusiv pentru categorii de participanți cu nevoi apropiate, cum ar fi învățătorii și profesorii din diferite arii curriculare.

Program acreditat și eligibil pentru Prima de carieră didactică

Cursul are o durată totală de 25 de ore (15 ore live și 10 ore de activitate individuală) și acordă 1 credit ECTS. Costul participării este de 975 lei, iar programul este eligibil pentru plata prin Prima de carieră didactică. Fiind online, poate fi urmat din orice localitate din țară, păstrând interacțiunea directă cu formatorul și cu ceilalți participanți.
Cum se pot înscrie profesorii interesați?
Programa, calendarul grupelor, condițiile de participare și formularul de înscriere sunt disponibile la ai.fped.org.

„Specii rare din flora municipiului Oradea și zona metropolitană”

Cunoașterea, protejarea și ameliorarea mediului prin proiectul de mediu


„Specii rare din flora municipiului Oradea și zona metropolitană”
Ieri (joi, 5 iunie 2008), de Ziua mondială a mediului, 40 de elevi de la Colegiul Economic „Partenie Cosma” din Oradea, implicați în proiectul de mediu „Specii rare din flora municipiului Oradea și zona metropolitană”, au desfășurat o acțiune de igienizare în incinta școlii.

Este cea de-a patra acțiune din cele cinci manifestări cuprinse pe agenda proiectului de mediu pe care îl derulează începând din luna aprilie, un proiect finanțat de Primăria și Consiliul local Oradea cu 10.000 de lei (RON), din care 10% este contribuția școlii.
„Proiectul urărește, așa după cum aveam să aflăm de la coordonatorul de proiect, profesor Angela Chereji, implicarea tinerilor în acțiuni de voluntariat de menținere și îmbunătățire a mediului, menite să răspundă cerințelor locale și tendințelor europene; realizarea unui comportament și atitudini active de protejare și ameliorare a mediului din Oradea și zona metropolitană, printr-un studiu efectiv axat pe speciile rare pe care dorim să le identificăm, să le punem în valoare și să conștientizăm comunitatea că aceste plante există; să găsim metode de a le păstra și perpetua; să responsabilizăm tinerii și să-i încurajăm referitor la activitățile de conservare a mediului”, ne-a mai spus coordonatorul de proiect.
În acest demers educațional, doamna profesoară Angela Chereji acționează în echipă, având alături conducerea colegiului, pe domnul director, Ioan Corba, și distinsele profesoare Alice Scarlat, Florica Bara și Gabriela Ficuț. Elevii înrolați în detașamentul de acțiune pentru cunoașterea, protejarea și ameliorarea mediului sunt din clasele a IX-a A, a X-a B și a XI-a D.
De la demararea proiectului, în 7 aprilie, când s-a pornit metodic și sistematic cu organizarea colectivului de elevi și împărțirea responsabilităților, s-a trecut treptat la realizarea documentării și identificării speciilor rare din raza lor de acțiune, o documentare în bibliotecă și în teren, prin vizitarea parcurilor dendrologice de la Universitatea Oradea, Băile Felix și 1 Mai, și chiar de la Gurahonț (județul Arad) și Moneasa, pentru identificarea unor specii rare, incursiunea de la Gurahonț fiind de dată recentă, economiștii orădeni ajungând să „cucerească” cetatea Deznei.
Munca pe ateliere de lucru
Un dascăl (pedagog) știe să-și organizeze munca pentru o eficientizare maximă în condiții crescute de disciplină și responsabilitate. E vorba, ca și la activitatea didactică de la clasă, de stil și metodă, bazate pe o cunoaștere temeinică a elevului, pentru exploatarea potențialului său nativ în funcție de temperament și trăsăturile sale pozitive de voință și caracter.
În cadrul atelierelor de lucru, s-au realizat pliantul, broșura, mascota și sceneta, iar evaluarea a consfințit calitatea muncii și eficiența investiției de capital făcute din prima tranșă de finanțare. La acțiunea de la Moneasa, s-a evidențiat atelierul (workshop-ul) "Indroscotoriabilizabilii" (Denisa Dogar, IX A, Adi Dan, Ligia Fazecaș și Darie Gavriluț, X B, și Roxana Zamfirescu, XI D).
Cea de-a cincea acțiune este programată în următoarele zile, când va avea loc vizitarea parcului dendrologic al Stațiunii de Cercetări Agricole și Zootehnice (S.C.A.Z.) Oradea. Acțiunile vor continua și în vacanța de vară, eșalonat, pe perioade și grupuri de lucru, în funcție de disponibilitatea fiecărui membru al echipei, iar la toamnă, materialul adunat în vacanță va fi prelucrat și interpretat cu ajutorul unor specialiști, profesori universitari, cercetători (precum Ana Marossi, cunoscut cercetător). Tot în vară, grupul de elevi și profesorii coordonatori și-au planificat o excursie la Cluj-Napoca pentru vizitarea Grădinii botanice. Așa încât, în toamnă să se obțină roade bogate: pliante și broșuri, care vor fi distribuite în unități școlare și alte instituții, dar și un jurnal al proiectului care să rămână în școală, alături de CD-urile și filmele realizate în timpul documentării și muncii în cadrul atelierelor de lucru. (Ovidiu DAN)