Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
22 decembrie 2025

SURSE: Daniel David și-a dat demisia din funcția de ministru al Educației și Cercetării / Marilen Pirtea – în pole position pentru a prelua portofoliul


Daniel David și-a dat demisia din funcția de ministru al Educației și Cercetării, potrivit surselor Edupedu.ro.
Rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea, este cotat cu cele mai mari șanse de a prelua portofoliul cel mai dur lovit de măsurile de austeritate aplicate deja prin Legea Bolojan și cu un dosar fierbinte pe masă, și anume controversata programă de limbă română ce readuce cronicarii spre a fi studiați de elevii de 14-15 ani, la clasa a IX-a.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

Revista de cultură „Curtea de la Argeş” nr. 4 (pe aprilie)

Dl rector Ioan Dziţac ne propune să ne delectăm cu

Revista de cultură „Curtea de la Argeş” nr. 4 (pe aprilie)

Făcând trimitere la pagina a II-a a revistei, la pagina Domnului Eminescu, distinsul academician Gheorghe Păun (redactorul-şef) abordează în Editorial problema spinoasă a partidelor politice, punând degetul pe rană şi punctul pe i - pe ceea ce se cheamă voinţa politică!

„Voinţa politică decide dacă să crească sau nu bugetul educaţiei, sănătăţii sau apărării (în ciuda evidenţelor, strategiilor, nevoilor, bunului-simţ), tot aceasta adaugă autostrăzi pe hărţile viitorului, eventual le mută dintr-un judeţ în altul, după cum voinţa cu pricina e exprimată de un glas mai sus pus (în ciuda calculelor economice); voinţa politică iese la televizor pentru a-i proteja pe cetăţenii cu împrumuturi în franci elveţieni (în ciuda avertismentelor BNR şi FMI de a socoti de trei ori orice măsură în acest sens)..."
„Voinţa politică" versus „o bună administraţie şi gospodărie" - o zice Eminescu, contemporanul nostru dintotdeauna", conchide dl academician Ghe. Păun.
Ninel Caranfil (care şi-a făcut studiile teatrale la Moscova) lansează un Apel către femeile din Rusia: „Dragile mele surori întru Domnul"... sufăr când în vecinătate (în Ucraina) mor oameni nevinovaţi, şi de aceea vă scriu"... Horia Bădescu scrie despre Principele; Johan Galtung, despre maestrul maeştrilor: Gandhi. În Canotca, simbolul Deltei, Nicolae Melinescu în aduce în prim plan pe Ivan Patzaichin, omul Deltei Dunării, canoistul şi sportivul de excepţie, „care şi-a întors permanent atenţia spre ţara sa". La Seniori ai culturii facem cunoştinţă cu istoricul literar, scriitorul şi editorul Dimitrie Vatamaniuc şi cu Neagu Udroiu. În Bucovina - Siberia, dus - întors, Dragoş Vaida pune pe tapet Pactul Ribbentrop-Molotov. Constanţa Vaida-Haliţă redă povestea cutremurătoare a unei bucovinence scăpate dintr-un lagăr de muncă forţată de dincolo de Urali. În serialul Ionel Brătianu (II), Ioan Todea publică despre Intrarea în Primul Război Mondial. Tot în rubrica „Istoria de lângă noi", citim trei materiale, unul mai interesant decât celălalt: despre Conspiraţii şi cataclisme umane, despre Crucile votive din Câmpulung Muscel şi despre episcopul Dionisie Erhan. În Calea de Mijloc, Cristian Cocea ne supune atenţiei Cântecul de luptă al Mamei Tigroaice. La pas prin satul global, Ion Pătraşcu se opreşte la China-Rusia: de la inamici la amici. În Orizont SF, Mircea Opriţă publică articolul Cosmonauţii vârstei şcolare...
Dar câte nu puteţi afla lecturând revista la adresa: www.curteadelaarges.ro.
Ovidiu Dan

Trimite email
miercuri, 7 ianuarie 2026 la 03:29:55 Ora standard a Europei de Est