Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Revista de cultură „Curtea de la Argeş” nr. 4 (pe aprilie)

Dl rector Ioan Dziţac ne propune să ne delectăm cu

Revista de cultură „Curtea de la Argeş” nr. 4 (pe aprilie)

Făcând trimitere la pagina a II-a a revistei, la pagina Domnului Eminescu, distinsul academician Gheorghe Păun (redactorul-şef) abordează în Editorial problema spinoasă a partidelor politice, punând degetul pe rană şi punctul pe i - pe ceea ce se cheamă voinţa politică!

„Voinţa politică decide dacă să crească sau nu bugetul educaţiei, sănătăţii sau apărării (în ciuda evidenţelor, strategiilor, nevoilor, bunului-simţ), tot aceasta adaugă autostrăzi pe hărţile viitorului, eventual le mută dintr-un judeţ în altul, după cum voinţa cu pricina e exprimată de un glas mai sus pus (în ciuda calculelor economice); voinţa politică iese la televizor pentru a-i proteja pe cetăţenii cu împrumuturi în franci elveţieni (în ciuda avertismentelor BNR şi FMI de a socoti de trei ori orice măsură în acest sens)..."
„Voinţa politică" versus „o bună administraţie şi gospodărie" - o zice Eminescu, contemporanul nostru dintotdeauna", conchide dl academician Ghe. Păun.
Ninel Caranfil (care şi-a făcut studiile teatrale la Moscova) lansează un Apel către femeile din Rusia: „Dragile mele surori întru Domnul"... sufăr când în vecinătate (în Ucraina) mor oameni nevinovaţi, şi de aceea vă scriu"... Horia Bădescu scrie despre Principele; Johan Galtung, despre maestrul maeştrilor: Gandhi. În Canotca, simbolul Deltei, Nicolae Melinescu în aduce în prim plan pe Ivan Patzaichin, omul Deltei Dunării, canoistul şi sportivul de excepţie, „care şi-a întors permanent atenţia spre ţara sa". La Seniori ai culturii facem cunoştinţă cu istoricul literar, scriitorul şi editorul Dimitrie Vatamaniuc şi cu Neagu Udroiu. În Bucovina - Siberia, dus - întors, Dragoş Vaida pune pe tapet Pactul Ribbentrop-Molotov. Constanţa Vaida-Haliţă redă povestea cutremurătoare a unei bucovinence scăpate dintr-un lagăr de muncă forţată de dincolo de Urali. În serialul Ionel Brătianu (II), Ioan Todea publică despre Intrarea în Primul Război Mondial. Tot în rubrica „Istoria de lângă noi", citim trei materiale, unul mai interesant decât celălalt: despre Conspiraţii şi cataclisme umane, despre Crucile votive din Câmpulung Muscel şi despre episcopul Dionisie Erhan. În Calea de Mijloc, Cristian Cocea ne supune atenţiei Cântecul de luptă al Mamei Tigroaice. La pas prin satul global, Ion Pătraşcu se opreşte la China-Rusia: de la inamici la amici. În Orizont SF, Mircea Opriţă publică articolul Cosmonauţii vârstei şcolare...
Dar câte nu puteţi afla lecturând revista la adresa: www.curteadelaarges.ro.
Ovidiu Dan

Trimite email
joi, 5 martie 2026 la 23:04:34 Ora standard a Europei de Est