Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
13 aprilie 2024

Concurs național pentru profesori, în programul LifeLab.

Premii pentru cadrele didactice care documentează și argumentează folosirea la clasă a fișelor educaționale cu aplicații practice de educație financiară la mai multe discipline
Banca Comercială Română (BCR) anunță extinderea programului LifeLab la nivel național, potrivit comunicatului de presă transmis cu ocazia Zilei Educației Financiare. Proiectul își propune să recompenseze profesorii care integrează noțiuni de educație financiară și discuțiile despre bani și comportamente financiare responsabile în predarea disciplinelor lor, la clasă.
Petiția pentru introducerea educației financiare în materiile predate la școală este deschisă și sunt invitați să o semneze cei care vor să susțină această schimbare.
Se pot înscrie toți profesorii care vor să le ofere elevilor lor abordări interesante, captivante și ancorate în realitate, chiar la disciplinele pe care le predau, indiferent de ciclul de învățământ, din orice școală și grădiniță.
Pentru a se înscrie, trebuie doar să își creeze un cont pe platforma Școala de Bani, să descarce materialele educaționale deja publicate în proiectul LifeLab, potrivite pentru materia pe care o predau și să le aplice la clasă.
Evident, profesorii care se înscriu trebuie să documenteze acest demers didactic prin fotografii sau clipuri video, realizate în timpul implementării fișelor la ore, să urce fișierele pe un link de transfer. Apoi, datele profesorului și o mică descriere despre cum a decurs ora și link-ul de transfer vor trebui completate pe pagina proiectului.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
28 martie 2024

Regulile pentru gradația de merit a profesorilor se vor modifica „într-un timp relativ scurt”, anunță Ligia Deca: Nu putem să venim cu revoluții acolo
Ligia Deca, ministrul Educației, a declarat luni, 25 martie, în cadrul unei conferințe de presă, că metodologia gradației de merit pentru profesori va fi revizuită și „e un ordin de ministru care trebuie emis într-un timp relativ scurt”. Pe 11 martie 2024, Ligia Deca spunea că în Ministerul Educației au loc discuții în prezent cu privire la „regândirea gradației de merit” și „regândirea treptelor de salarizare” a profesorilor.
Amintim că ordinul de ministru cu noile reguli pentru gradația de merit a profesorilor, programat să apară de Ziua Păcălelii, în acest an, a fost mutat pe 2 aprilie de Ministerul Educație, potrivit unui document publicat în Monitorul Oficial.
Ministrul Educației a spus luni că lucrează cu specialiștii OCDE pentru un cadru de evaluare de performanță potrivit pentru România: „Un alt sfat al lor este ca acest cadru să nu fie implementat brusc. Este nevoie de pilotare, este nevoie de timp de acomodare și este nevoie de predictibilitate pentru cadrele didactice”, a spus Deca.
„Prima discuție pe care o avem în acest sens este cea legată de revizuirea metodologiei gradației de merit, e un ordin de ministru care trebuie emis într-un timp relativ scurt. Și acolo avem prima discuție. Sigur, nu putem să venim cu revoluții acolo, pentru că, practic, e nevoie de un pic de timp să mergem pe recomandările OCDE.
Recomandările OCDE vorbesc și despre corelarea etapelor de promovare în carieră cu standarde profesionale, deci este vorba de o construcție a carierei didactice mai amplă, este vorba de timp pentru a putea avea rezultate obiective, de tipul evaluării standardizate pentru elevi, ca să poți să ai oglinda valorii adăugate la clasă. Și ne propunem, sigur, să venim cu o serie întreagă de propuneri, dar, din nou, aceste schimbări nu se pot întâmpla peste noapte”, a precizat Ligia Deca...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
12 martie 2024

Peste 12.000 de profesori și aproape 170.000 de elevi și studenți, parte din proiectele educaționale ale organizației Școala de Valori, în cei 14 ani de activitate (P)
Într-o lume într-o continuă schimbare, Școala de Valori continuă și ea să își împlinească misiunea de a călăuzi tinerii să învețe să devină creatorii propriilor vieți. Cu o experiență de 14 ani în crearea de proiecte educaționale, Școala de Valori a impactat pozitiv viața celor aproape 170.000 de elevi și studenți, precum și a celor aproximativ 12.000 de profesori.
Școala de Valori este o asociație non-guvernamentală înființată în 2009, care și-a oficializat activitatea în 2010, începând cu proiectul GROW, acum cunoscut sub numele de growedu.ro. Începând cu anul trecut, asociația și-a extins misiunea și în Diasporă. L’école des Valeurs este primul avanpost Școala de Valori în spațiul european, cu scopul de a susține dezvoltarea personală și profesională a românilor care trăiesc în Diasporă: https://lecoledesvaleurs.eu/ .

Școala de Valori rămâne implicată în susținerea educației la nivel european și în implementarea de proiecte Erasmus Plus, cu accent pe integrarea tinerilor pe piața muncii, deoarece învățarea continuă centrată pe valori este cheia cu care tinerii pot să-și atingă sau, de ce nu, să își depășească potențialul maxim.

În decursul celor 14 ani, Școala de Valori a fost alături de elevii din școala primară la cei din liceele tehnologice sau teoretice, i-a susținut în procesul de alegere a traseului educațional și de carieră. Studenții au cunoscut procesul de transformare al proiectelor Școala de Valori și, acum, sunt gata să fie antreprenori sau angajați cu competențe antreprenoriale, care știu că locul lor este într-un domeniu care să fie în armonie cu abilitățile lor personale. Pentru că profesorii sunt cheia dezvoltării elevilor, Școala de Valori se implică în crearea unor experiențe educaționale unice, interactive și inspiraționale, care vizează nu doar formarea inițială dar și pe cea continuă, adresând competențele de care au nevoie pentru a lucra cu elevii contemporani.

Credem cu tărie în puterea oamenilor de autodepășire...

România Mare Culturală

Podul de Reviste, aprilie 2015

România Mare Culturală

În zilele de 23, 24 şi 25 aprilie 2015, s-a desfăşurat „ediţia de primăvară" (de obicei, în fiecare toamnă, o întâlnire similară are loc la Chişinău) a Podului de Reviste.

Este vorba despre o iniţiativă apărută în octombrie 2011, prin „înfrăţirea" revistelor Curtea de la Argeş şi Literatura şi Arta, din Chişinău, un fel de replică şi ecou în timp a istoricelor Poduri de Flori de la începutul anilor 1990. De atunci, mai multe întâlniri au avut loc, la Curtea de Argeş şi Chişinău şi, cu fiecare ediţie, alte reviste s-au alăturat acestei acţiuni. Primele au fost Bucureştiul Literar şi Artistic, condusă de scriitorul Florentin Popescu, şi Gând Românesc, de la Alba Iulia, redactor-şef Virgil Şerbu-Cisteianu, precum şi revista Lumina, din Panceva, Serbia (în luna mai 2014 au fost prezenţi la Curtea de Argeş scriitorii Nicu Ciobanu, director al Casei de Presă şi Editură „Libertatea", şi Ioan Baba, redactor-şef al revistei Lumina).
Anul acesta, acţiunea a căpătat o amploare semnificativă. Pe de o parte, ea a durat trei zile, cu fiecare zi desfăşurată în altă localitate. Este vorba despre cele trei „oraşe voievodale" vecine, Curtea de Argeş, Râmnicu Vâlcea şi Câmpulung, tradiţionale partenere culturale. Pe de altă parte, revistei Curtea de la Argeş (Asociaţiei Culturale Curtea de Argeş, ACCA) i s-au alăturat în organizare Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului, Compania Artelor Poligrafice şi Editoriale ROTAREXIM din Râmnicu Vâlcea şi Primăria Câmpulung. Le-au fost partenere (de pildă, prin înmânarea unor diplome şi distincţii) mai multe asociaţii, precum Liga Culturală pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni - Filiala Argeş, Asociaţia de Vexilologie „Tricolorul" etc.
În al treilea rând, şi cel mai important, numărul revistelor participante a crescut foarte mult. Pe lângă revistele iniţiatoare, au fost prezente revista Bucureştiul Literar şi Artistic şi Detectiv Cultural de la Bucureşti (s-a alăturat „din mers" şi revista Formula AS), Litere de la Târgovişte şi Noul Literator de la Craiova. Prietenii din Serbia nu au putut veni, dar revista Lumina (însoţită de săptămânalul Libertatea) a fost reprezentată de scriitorul Florian Copcea, din Drobeta Turnu Severin. Pentru prima dată, a fost însă prezentă revista Glasul Bucovinei, din Cernăuţi, la întâlnire participând redactorul-şef, Alexandrina Cernov (membru de onoare al Academiei Române). Peste douăzeci de publicaţii de pe „axa" Râmnicu Vâlcea - Curtea de Argeş - Câmpulung au fost prezente (şi adunate de dl George Rotaru într-un Coş de Reviste oferit invitaţilor): Argesis, Forum Vâlcean, Cultul Eroilor, revista româno-japoneză Soarele, Omul şi Timpul, Buridava, Pietrele Doamnei, Carte de la Curtea Veche, Acidava şi încă multe altele.
Din delegaţia de la Chişinău, condusă de acad. Nicolae Dabija, redactorul-şef al revistei Literatura şi Arta, au făcut parte actorii Ninela Caranfil şi Nicolae Jelescu, cantautorul Vali Boghean şi Mihai Zaharescu, de la Bucureşti au fost de faţă Florentin Popescu, Marian Nencescu (redactor-şef la Detectiv Cultural), Firiţă Carp (Editura Detectiv), şi Ion Longin Popescu (Formula AS), de la Târgovişte au venit Mihai Stan (redactor-şef la Litere) şi Ion Mărculescu, de la Craiova Constantin Pădureanu şi Dumitru Duţă (redactori-şef adjuncţi la Noul Literator). Au mai participat la întâlnirile din cele trei oraşe mulţi oameni de cultură, scriitori, editori, artişti plastici, prieteni ai revistelor menţionate, oficialităţi culturale sau administrative. Doar câteva nume: Ana Burghele (Germania) Maria Mona Vâlceanu, Lucian Costache (Piteşti), Ion C. Ştefan, Tudor Meiloiu, Viorel Onica (Bucureşti), Dumitru Marin (Craiova), Mihai Sporiş, Ion Măldărescu (Rm. Vâlcea), Constantin Agricola Miu, Liviu Cioacă, Ioan Crăciun, Sorin Durdun, Maria Chirtoacă, Cornelia Vasiloiu (Câmpulung) - iertare celor nenumiţi.
Sloganul sub care s-a desfăşurat această ediţie a Podului de Reviste a fost ROMANIA MARE CULTURALĂ, scopul fiind de a face cât mai vizibilă realitatea acestui fapt, evident pentru oamenii de cultură (dar nu totdeauna şi pentru politicieni), de a sublinia rolul culturii în conturarea-definirea-întărirea românismului, a sentimentului de unitate - reamintindu-ne că în istoria noastră unirea politico-administrativă a fost totdeauna precedată de şi bazată pe unirea/unitatea culturală, de limbă, credinţă, datini.
În prima zi, activitatea s-a desfăşurat la Râmnicu Vâlcea, la ROTAREXIM (în prezenţa prefectului judeţului şi a altor oficiali - cinste pentru participare) şi Biblioteca Judeţeană „Antim Ivireanu". S-au prezentat istoria şi rosturile Podului de Reviste, s-au prezentat reviste, actorii chişinăuani au înfrăţit audienţa în dor de Ţară şi dor de Basarabia recitând poeme de Nicolae Dabija, Vali Boghean şi rapsodul popular, mare prieten al Argeşului, Ion Creţeanu din Craiova au făcut să vibreze aerul şi sufletele cu cântecele lor - Ion Creţeanu aducându-ne din nou emoţionanta  Baladă a Brîncoveanului.
În mare măsură, scenariul s-a repetat în zilele următoare - vineri, în paraclisul Centrului Eparhial din Curtea de Argeş şi în sala mare a Primăriei din Câmpulung sâmbătă, unde „cortinele muzicale" au fost îmbogăţite de corul Seminarului Teologic Curtea de Argeş, condus de diaconul Codruţ Scurtu, respectiv de elevi pianişti din Câmpulung.
Vineri după-amiază s-a făcut şi un drum la Piteşti, pentru a vizita expoziţia de la Casa Cărţii prilejuită de Festivalul Lalelelor, iar sâmbătă, în drumul de la Curtea de Argeş spre Câmpulung, s-a făcut o oprire la Biblioteca „Luca Paul" din Domneşti, pentru o „sesiune domnişană" (muzeu, bibliotecă, revista Pietrele Doamnei - redactor-şef George Baciu), în prezenţa primarului comunei, Nicolae Smădu.
O seară cu totul specială a fost cea de vineri, când participanţii la întâlnire au fost primiţi, la Mănăstirea Văleni, de ÎPS Calinic, Arhiepiscop al Argeşului şi Muscelului. Binecuvântarea pe care Podul de Reviste a primit-o în acest fel dă greutate întregii acţiuni - la fel cum o face speranţa-pronosticul că, în 2018, Centenarul Marii Uniri se va serba într-o Românie care va avea Basarabia alături, speranţă-pronostic rostit de mai mulţi participanţi (îl amintesc doar, pentru că este istoric, iar cuvântul său stă în bună balanţă cu binecuvântarea ÎPS Calinic, pe directorul Muzeului Judeţean Argeş, Cornel Popescu).
S-au mai vizitat şi alte aşezăminte de mare valoare cultural-istorică ale zonei: Mănăstirile Cozia, Nămăieşti şi Aninoasa, Mănăstirea Argeşului şi Sala „Manole" a Palatului Regal/Episcopal, Casa Memorială „George Topîrceanu" de la Nămăieşti.
S-au făcut, desigur, planuri de viitor, nu numai de continuare a acestui gen de întâlniri, cu posibila „prelungire" a podului spre Târgovişte, spre Craiova, poate cu organizarea unei întâlniri, la Bucureşti, de anvergură naţională, dar - merită menţionată separat ideea - şi de a ridica, la Mănăstirea Suruceni din Basarabia, unde s-a născut şi unde odihneşte întru cele veşnice, un bust al episcopului Dionisie Erhan, pentru un an (1940-1941) vlădică la Curtea de Argeş.
O acţiune care, sperăm, va avea ecou, parte a unui proces istoric care să o facă să-şi piardă însuşi obiectivul cu care a plecat la drum, dar care să rămână o manifestare culturală periodică, aducând alături oameni de cultură din toate vetrele locuite de români. (Gheorghe Păun)
P.S. Pentru mai multe poze, accesaţi Galeria foto: România Mare Culturală.
Trimite email
vineri, 26 aprilie 2024, 01:55:14 Ora de vară a Europei de Est