Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

România Mare Culturală

Podul de Reviste, aprilie 2015

România Mare Culturală

În zilele de 23, 24 şi 25 aprilie 2015, s-a desfăşurat „ediţia de primăvară" (de obicei, în fiecare toamnă, o întâlnire similară are loc la Chişinău) a Podului de Reviste.

Este vorba despre o iniţiativă apărută în octombrie 2011, prin „înfrăţirea" revistelor Curtea de la Argeş şi Literatura şi Arta, din Chişinău, un fel de replică şi ecou în timp a istoricelor Poduri de Flori de la începutul anilor 1990. De atunci, mai multe întâlniri au avut loc, la Curtea de Argeş şi Chişinău şi, cu fiecare ediţie, alte reviste s-au alăturat acestei acţiuni. Primele au fost Bucureştiul Literar şi Artistic, condusă de scriitorul Florentin Popescu, şi Gând Românesc, de la Alba Iulia, redactor-şef Virgil Şerbu-Cisteianu, precum şi revista Lumina, din Panceva, Serbia (în luna mai 2014 au fost prezenţi la Curtea de Argeş scriitorii Nicu Ciobanu, director al Casei de Presă şi Editură „Libertatea", şi Ioan Baba, redactor-şef al revistei Lumina).
Anul acesta, acţiunea a căpătat o amploare semnificativă. Pe de o parte, ea a durat trei zile, cu fiecare zi desfăşurată în altă localitate. Este vorba despre cele trei „oraşe voievodale" vecine, Curtea de Argeş, Râmnicu Vâlcea şi Câmpulung, tradiţionale partenere culturale. Pe de altă parte, revistei Curtea de la Argeş (Asociaţiei Culturale Curtea de Argeş, ACCA) i s-au alăturat în organizare Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului, Compania Artelor Poligrafice şi Editoriale ROTAREXIM din Râmnicu Vâlcea şi Primăria Câmpulung. Le-au fost partenere (de pildă, prin înmânarea unor diplome şi distincţii) mai multe asociaţii, precum Liga Culturală pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni - Filiala Argeş, Asociaţia de Vexilologie „Tricolorul" etc.
În al treilea rând, şi cel mai important, numărul revistelor participante a crescut foarte mult. Pe lângă revistele iniţiatoare, au fost prezente revista Bucureştiul Literar şi Artistic şi Detectiv Cultural de la Bucureşti (s-a alăturat „din mers" şi revista Formula AS), Litere de la Târgovişte şi Noul Literator de la Craiova. Prietenii din Serbia nu au putut veni, dar revista Lumina (însoţită de săptămânalul Libertatea) a fost reprezentată de scriitorul Florian Copcea, din Drobeta Turnu Severin. Pentru prima dată, a fost însă prezentă revista Glasul Bucovinei, din Cernăuţi, la întâlnire participând redactorul-şef, Alexandrina Cernov (membru de onoare al Academiei Române). Peste douăzeci de publicaţii de pe „axa" Râmnicu Vâlcea - Curtea de Argeş - Câmpulung au fost prezente (şi adunate de dl George Rotaru într-un Coş de Reviste oferit invitaţilor): Argesis, Forum Vâlcean, Cultul Eroilor, revista româno-japoneză Soarele, Omul şi Timpul, Buridava, Pietrele Doamnei, Carte de la Curtea Veche, Acidava şi încă multe altele.
Din delegaţia de la Chişinău, condusă de acad. Nicolae Dabija, redactorul-şef al revistei Literatura şi Arta, au făcut parte actorii Ninela Caranfil şi Nicolae Jelescu, cantautorul Vali Boghean şi Mihai Zaharescu, de la Bucureşti au fost de faţă Florentin Popescu, Marian Nencescu (redactor-şef la Detectiv Cultural), Firiţă Carp (Editura Detectiv), şi Ion Longin Popescu (Formula AS), de la Târgovişte au venit Mihai Stan (redactor-şef la Litere) şi Ion Mărculescu, de la Craiova Constantin Pădureanu şi Dumitru Duţă (redactori-şef adjuncţi la Noul Literator). Au mai participat la întâlnirile din cele trei oraşe mulţi oameni de cultură, scriitori, editori, artişti plastici, prieteni ai revistelor menţionate, oficialităţi culturale sau administrative. Doar câteva nume: Ana Burghele (Germania) Maria Mona Vâlceanu, Lucian Costache (Piteşti), Ion C. Ştefan, Tudor Meiloiu, Viorel Onica (Bucureşti), Dumitru Marin (Craiova), Mihai Sporiş, Ion Măldărescu (Rm. Vâlcea), Constantin Agricola Miu, Liviu Cioacă, Ioan Crăciun, Sorin Durdun, Maria Chirtoacă, Cornelia Vasiloiu (Câmpulung) - iertare celor nenumiţi.
Sloganul sub care s-a desfăşurat această ediţie a Podului de Reviste a fost ROMANIA MARE CULTURALĂ, scopul fiind de a face cât mai vizibilă realitatea acestui fapt, evident pentru oamenii de cultură (dar nu totdeauna şi pentru politicieni), de a sublinia rolul culturii în conturarea-definirea-întărirea românismului, a sentimentului de unitate - reamintindu-ne că în istoria noastră unirea politico-administrativă a fost totdeauna precedată de şi bazată pe unirea/unitatea culturală, de limbă, credinţă, datini.
În prima zi, activitatea s-a desfăşurat la Râmnicu Vâlcea, la ROTAREXIM (în prezenţa prefectului judeţului şi a altor oficiali - cinste pentru participare) şi Biblioteca Judeţeană „Antim Ivireanu". S-au prezentat istoria şi rosturile Podului de Reviste, s-au prezentat reviste, actorii chişinăuani au înfrăţit audienţa în dor de Ţară şi dor de Basarabia recitând poeme de Nicolae Dabija, Vali Boghean şi rapsodul popular, mare prieten al Argeşului, Ion Creţeanu din Craiova au făcut să vibreze aerul şi sufletele cu cântecele lor - Ion Creţeanu aducându-ne din nou emoţionanta  Baladă a Brîncoveanului.
În mare măsură, scenariul s-a repetat în zilele următoare - vineri, în paraclisul Centrului Eparhial din Curtea de Argeş şi în sala mare a Primăriei din Câmpulung sâmbătă, unde „cortinele muzicale" au fost îmbogăţite de corul Seminarului Teologic Curtea de Argeş, condus de diaconul Codruţ Scurtu, respectiv de elevi pianişti din Câmpulung.
Vineri după-amiază s-a făcut şi un drum la Piteşti, pentru a vizita expoziţia de la Casa Cărţii prilejuită de Festivalul Lalelelor, iar sâmbătă, în drumul de la Curtea de Argeş spre Câmpulung, s-a făcut o oprire la Biblioteca „Luca Paul" din Domneşti, pentru o „sesiune domnişană" (muzeu, bibliotecă, revista Pietrele Doamnei - redactor-şef George Baciu), în prezenţa primarului comunei, Nicolae Smădu.
O seară cu totul specială a fost cea de vineri, când participanţii la întâlnire au fost primiţi, la Mănăstirea Văleni, de ÎPS Calinic, Arhiepiscop al Argeşului şi Muscelului. Binecuvântarea pe care Podul de Reviste a primit-o în acest fel dă greutate întregii acţiuni - la fel cum o face speranţa-pronosticul că, în 2018, Centenarul Marii Uniri se va serba într-o Românie care va avea Basarabia alături, speranţă-pronostic rostit de mai mulţi participanţi (îl amintesc doar, pentru că este istoric, iar cuvântul său stă în bună balanţă cu binecuvântarea ÎPS Calinic, pe directorul Muzeului Judeţean Argeş, Cornel Popescu).
S-au mai vizitat şi alte aşezăminte de mare valoare cultural-istorică ale zonei: Mănăstirile Cozia, Nămăieşti şi Aninoasa, Mănăstirea Argeşului şi Sala „Manole" a Palatului Regal/Episcopal, Casa Memorială „George Topîrceanu" de la Nămăieşti.
S-au făcut, desigur, planuri de viitor, nu numai de continuare a acestui gen de întâlniri, cu posibila „prelungire" a podului spre Târgovişte, spre Craiova, poate cu organizarea unei întâlniri, la Bucureşti, de anvergură naţională, dar - merită menţionată separat ideea - şi de a ridica, la Mănăstirea Suruceni din Basarabia, unde s-a născut şi unde odihneşte întru cele veşnice, un bust al episcopului Dionisie Erhan, pentru un an (1940-1941) vlădică la Curtea de Argeş.
O acţiune care, sperăm, va avea ecou, parte a unui proces istoric care să o facă să-şi piardă însuşi obiectivul cu care a plecat la drum, dar care să rămână o manifestare culturală periodică, aducând alături oameni de cultură din toate vetrele locuite de români. (Gheorghe Păun)
P.S. Pentru mai multe poze, accesaţi Galeria foto: România Mare Culturală.
Trimite email
luni, 13 aprilie 2026 la 00:36:43 Ora de vară a Europei de Est