Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
22 decembrie 2025

SURSE: Daniel David și-a dat demisia din funcția de ministru al Educației și Cercetării / Marilen Pirtea – în pole position pentru a prelua portofoliul


Daniel David și-a dat demisia din funcția de ministru al Educației și Cercetării, potrivit surselor Edupedu.ro.
Rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea, este cotat cu cele mai mari șanse de a prelua portofoliul cel mai dur lovit de măsurile de austeritate aplicate deja prin Legea Bolojan și cu un dosar fierbinte pe masă, și anume controversata programă de limbă română ce readuce cronicarii spre a fi studiați de elevii de 14-15 ani, la clasa a IX-a.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

România Mare Culturală

Podul de Reviste, aprilie 2015

România Mare Culturală

În zilele de 23, 24 şi 25 aprilie 2015, s-a desfăşurat „ediţia de primăvară" (de obicei, în fiecare toamnă, o întâlnire similară are loc la Chişinău) a Podului de Reviste.

Este vorba despre o iniţiativă apărută în octombrie 2011, prin „înfrăţirea" revistelor Curtea de la Argeş şi Literatura şi Arta, din Chişinău, un fel de replică şi ecou în timp a istoricelor Poduri de Flori de la începutul anilor 1990. De atunci, mai multe întâlniri au avut loc, la Curtea de Argeş şi Chişinău şi, cu fiecare ediţie, alte reviste s-au alăturat acestei acţiuni. Primele au fost Bucureştiul Literar şi Artistic, condusă de scriitorul Florentin Popescu, şi Gând Românesc, de la Alba Iulia, redactor-şef Virgil Şerbu-Cisteianu, precum şi revista Lumina, din Panceva, Serbia (în luna mai 2014 au fost prezenţi la Curtea de Argeş scriitorii Nicu Ciobanu, director al Casei de Presă şi Editură „Libertatea", şi Ioan Baba, redactor-şef al revistei Lumina).
Anul acesta, acţiunea a căpătat o amploare semnificativă. Pe de o parte, ea a durat trei zile, cu fiecare zi desfăşurată în altă localitate. Este vorba despre cele trei „oraşe voievodale" vecine, Curtea de Argeş, Râmnicu Vâlcea şi Câmpulung, tradiţionale partenere culturale. Pe de altă parte, revistei Curtea de la Argeş (Asociaţiei Culturale Curtea de Argeş, ACCA) i s-au alăturat în organizare Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului, Compania Artelor Poligrafice şi Editoriale ROTAREXIM din Râmnicu Vâlcea şi Primăria Câmpulung. Le-au fost partenere (de pildă, prin înmânarea unor diplome şi distincţii) mai multe asociaţii, precum Liga Culturală pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni - Filiala Argeş, Asociaţia de Vexilologie „Tricolorul" etc.
În al treilea rând, şi cel mai important, numărul revistelor participante a crescut foarte mult. Pe lângă revistele iniţiatoare, au fost prezente revista Bucureştiul Literar şi Artistic şi Detectiv Cultural de la Bucureşti (s-a alăturat „din mers" şi revista Formula AS), Litere de la Târgovişte şi Noul Literator de la Craiova. Prietenii din Serbia nu au putut veni, dar revista Lumina (însoţită de săptămânalul Libertatea) a fost reprezentată de scriitorul Florian Copcea, din Drobeta Turnu Severin. Pentru prima dată, a fost însă prezentă revista Glasul Bucovinei, din Cernăuţi, la întâlnire participând redactorul-şef, Alexandrina Cernov (membru de onoare al Academiei Române). Peste douăzeci de publicaţii de pe „axa" Râmnicu Vâlcea - Curtea de Argeş - Câmpulung au fost prezente (şi adunate de dl George Rotaru într-un Coş de Reviste oferit invitaţilor): Argesis, Forum Vâlcean, Cultul Eroilor, revista româno-japoneză Soarele, Omul şi Timpul, Buridava, Pietrele Doamnei, Carte de la Curtea Veche, Acidava şi încă multe altele.
Din delegaţia de la Chişinău, condusă de acad. Nicolae Dabija, redactorul-şef al revistei Literatura şi Arta, au făcut parte actorii Ninela Caranfil şi Nicolae Jelescu, cantautorul Vali Boghean şi Mihai Zaharescu, de la Bucureşti au fost de faţă Florentin Popescu, Marian Nencescu (redactor-şef la Detectiv Cultural), Firiţă Carp (Editura Detectiv), şi Ion Longin Popescu (Formula AS), de la Târgovişte au venit Mihai Stan (redactor-şef la Litere) şi Ion Mărculescu, de la Craiova Constantin Pădureanu şi Dumitru Duţă (redactori-şef adjuncţi la Noul Literator). Au mai participat la întâlnirile din cele trei oraşe mulţi oameni de cultură, scriitori, editori, artişti plastici, prieteni ai revistelor menţionate, oficialităţi culturale sau administrative. Doar câteva nume: Ana Burghele (Germania) Maria Mona Vâlceanu, Lucian Costache (Piteşti), Ion C. Ştefan, Tudor Meiloiu, Viorel Onica (Bucureşti), Dumitru Marin (Craiova), Mihai Sporiş, Ion Măldărescu (Rm. Vâlcea), Constantin Agricola Miu, Liviu Cioacă, Ioan Crăciun, Sorin Durdun, Maria Chirtoacă, Cornelia Vasiloiu (Câmpulung) - iertare celor nenumiţi.
Sloganul sub care s-a desfăşurat această ediţie a Podului de Reviste a fost ROMANIA MARE CULTURALĂ, scopul fiind de a face cât mai vizibilă realitatea acestui fapt, evident pentru oamenii de cultură (dar nu totdeauna şi pentru politicieni), de a sublinia rolul culturii în conturarea-definirea-întărirea românismului, a sentimentului de unitate - reamintindu-ne că în istoria noastră unirea politico-administrativă a fost totdeauna precedată de şi bazată pe unirea/unitatea culturală, de limbă, credinţă, datini.
În prima zi, activitatea s-a desfăşurat la Râmnicu Vâlcea, la ROTAREXIM (în prezenţa prefectului judeţului şi a altor oficiali - cinste pentru participare) şi Biblioteca Judeţeană „Antim Ivireanu". S-au prezentat istoria şi rosturile Podului de Reviste, s-au prezentat reviste, actorii chişinăuani au înfrăţit audienţa în dor de Ţară şi dor de Basarabia recitând poeme de Nicolae Dabija, Vali Boghean şi rapsodul popular, mare prieten al Argeşului, Ion Creţeanu din Craiova au făcut să vibreze aerul şi sufletele cu cântecele lor - Ion Creţeanu aducându-ne din nou emoţionanta  Baladă a Brîncoveanului.
În mare măsură, scenariul s-a repetat în zilele următoare - vineri, în paraclisul Centrului Eparhial din Curtea de Argeş şi în sala mare a Primăriei din Câmpulung sâmbătă, unde „cortinele muzicale" au fost îmbogăţite de corul Seminarului Teologic Curtea de Argeş, condus de diaconul Codruţ Scurtu, respectiv de elevi pianişti din Câmpulung.
Vineri după-amiază s-a făcut şi un drum la Piteşti, pentru a vizita expoziţia de la Casa Cărţii prilejuită de Festivalul Lalelelor, iar sâmbătă, în drumul de la Curtea de Argeş spre Câmpulung, s-a făcut o oprire la Biblioteca „Luca Paul" din Domneşti, pentru o „sesiune domnişană" (muzeu, bibliotecă, revista Pietrele Doamnei - redactor-şef George Baciu), în prezenţa primarului comunei, Nicolae Smădu.
O seară cu totul specială a fost cea de vineri, când participanţii la întâlnire au fost primiţi, la Mănăstirea Văleni, de ÎPS Calinic, Arhiepiscop al Argeşului şi Muscelului. Binecuvântarea pe care Podul de Reviste a primit-o în acest fel dă greutate întregii acţiuni - la fel cum o face speranţa-pronosticul că, în 2018, Centenarul Marii Uniri se va serba într-o Românie care va avea Basarabia alături, speranţă-pronostic rostit de mai mulţi participanţi (îl amintesc doar, pentru că este istoric, iar cuvântul său stă în bună balanţă cu binecuvântarea ÎPS Calinic, pe directorul Muzeului Judeţean Argeş, Cornel Popescu).
S-au mai vizitat şi alte aşezăminte de mare valoare cultural-istorică ale zonei: Mănăstirile Cozia, Nămăieşti şi Aninoasa, Mănăstirea Argeşului şi Sala „Manole" a Palatului Regal/Episcopal, Casa Memorială „George Topîrceanu" de la Nămăieşti.
S-au făcut, desigur, planuri de viitor, nu numai de continuare a acestui gen de întâlniri, cu posibila „prelungire" a podului spre Târgovişte, spre Craiova, poate cu organizarea unei întâlniri, la Bucureşti, de anvergură naţională, dar - merită menţionată separat ideea - şi de a ridica, la Mănăstirea Suruceni din Basarabia, unde s-a născut şi unde odihneşte întru cele veşnice, un bust al episcopului Dionisie Erhan, pentru un an (1940-1941) vlădică la Curtea de Argeş.
O acţiune care, sperăm, va avea ecou, parte a unui proces istoric care să o facă să-şi piardă însuşi obiectivul cu care a plecat la drum, dar care să rămână o manifestare culturală periodică, aducând alături oameni de cultură din toate vetrele locuite de români. (Gheorghe Păun)
P.S. Pentru mai multe poze, accesaţi Galeria foto: România Mare Culturală.
Trimite email
marți, 6 ianuarie 2026 la 08:08:10 Ora standard a Europei de Est