Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Noul ministru al Educației și Cercetării, Mihai Dimian, a depus jurământul la Palatul Cotroceni / Ministrul nu a adresat niciun discurs după învestire

Noul ministru al Educației, Mihai Dimian, rectorul Universității Ștefan cel Mare din Suceava, a depus jurământul la Palatul Cotroceni. Dimian a fost propus și validat, în unanimitate, pentru funcția de ministru al Educației și Cercetării, în urmă cu o zi, în cadrul Biroul Politic Național al Partidului Național Liberal. Amintim, funcția de ministru al Educației a fost vacantă mai mult de 2 luni după demisia lui Daniel David din 22 decembrie 2025.

Mihai Dimian, noul ministru al Educației și Cercetării, are ca cercetător scoruri medii la impactul activității științifice, obținute mai ales prin articole de grup apărute în publicații controversate, potrivit unei analize Edupedu.ro

Noul ministru al Educației, Mihai Dimian a depus jurământul la Palatul Cotroceni, la ora 16, după ce astăzi, președintele României, Nicușor Dan, a semnat decretul de numire.

Mihai Dimian este al 32-lea ministru în ultimii 36 de ani.

Ceremonia a fost una scurtă: după intonarea imnului, Mihai Dimian a depus jurământul, fără să țină vreun discurs.


Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Podurile din Oradea au de joi denumiri oficiale

De joi

Podurile din Oradea au de joi denumiri oficiale

Consilierii locali au aprobat joi, 28 aprilie 2015, proiectul de hotărâre privind atribuirea de denumiri pentru podurile rutiere existente în Oradea.

 „Podurile din Oradea vor purta denumirile unor personalităţi care au făcut ceva pentru istoria acestui oraş. Unele dintre acestea nu a fost date până acum niciunei străzi, niciunui parc din Oradea. Această Hotărâre de Consiliu Local este de fapt un act reparator. Am încercat să găsim şi să asigurăm un echilibru în acordarea acestor denumiri. După mai mulţi ani de aşteptare, astăzi suntem în postura fericită de a mai finaliza un pod peste Crişul Repede, este vorba de podul care leagă str. Dragoş Vodă de str. Făcliei", a spus primarul Ilie Bolojan în cadrul şedinţei de Consiliu Local.
Astfel, pentru podul rutier care face legătura între strada General Gheorghe Magheru şi Piaţa Emanuil Gojdu, administraţia locală a propus acordarea denumirii „Podul Dacia", iar pentru podul rutier amplasat pe traseul Bulevardului Decebal s-a propus acordarea denumirii „Podul Decebal" („rege al Daciei între anii 86-106)".
Pentru podul rutier amplasat pe traseul străzii Ovid Densuşianu a fost propusă acordarea denumirii „Podul Ovid Densuşianu" (1873-1938) - „filolog, lingvist, folclorist, istoric literar şi poet român, membru titular al Academiei Române şi profesor la Universitatea din Bucureşti".
Pentru podul rutier care face legătura între Piaţa Regele Ferdinand I şi Piaţa Unirii s-a propus acordarea denumirii „Podul Sf. Ladislau". „Ladislau I, cunoscut şi ca Ladislau cel Sfânt, în maghiară Szent László, a fost rege al Ungariei din 1077 până la moarte, în 1095. A fost canonizat de Biserica Catolică în timpul domniei lui Béla al III-lea, în 1192. Regele Ladislau I (1040-1095) a zidit o mănăstire fortificată, cu hramul Sfintei Fecioare Maria. Ulterior, întemeiază în cetate episcopia romano-catolică de Oradea, biserica mănăstirii fiind folosită drept catedrală. A fost înmormântat în mănăstirea benedictină de la Somogyvár. Ulterior, după 1113, rămăşiţele pământeşti i-au fost mutate la Oradea, în vechea catedrală (distrusă în 1241 de marea invazie tătară)".
În ceea ce priveşte podul rutier care face legătura între strada Sovata şi strada Oneştilor, administraţia locală a propus acordarea denumirii „Podul Carol I": „Carol I al României, Principe de Hohenzollern-Sigmaringen, (n. 20 aprilie 1839, Sigmaringen - d. 10 octombrie 1914, Sinaia) a fost domnitorul, apoi regele României, care a condus Principatele Române şi apoi România după abdicarea forţată de o lovitură de stat a lui Alexandru Ioan Cuza. Din 1867 a devenit membru de onoare al Academiei Române, iar între 1879 şi 1914 a fost protector şi preşedinte de onoare al aceleiaşi instituţii. În cei 48 de ani ai domniei sale (cea mai lungă domnie din istoria statelor româneşti), Carol I a obţinut independenţa ţării, datorită căreia i-a şi crescut imens prestigiul, a redresat economia, a dotat România cu o serie de instituţii specifice statului modern şi a pus bazele unei dinastii".
Totodată, pentru podul rutier care face legătura între strada Dragoş Vodă şi strada Făcliei, s-a propus acordarea denumirii „Podul Mareşal Constantin Prezan". „Constantin Prezan (1861-1943) a fost unul dintre mareşalii României, erou al Primului Război Mondial. Constantin Prezan a fost ofiţer de carieră, provenit din arma geniu. Şi-a făcut studiile de specialitate la şcoli militare de prestigiu din România şi Franţa, parcurgând ierarhic toată ierarhia militară, de la sublocotenent la general de corp de armată, cel mai înalt grad militar din Armata Regală Română. În anul 1930, i s-a acordat demnitatea onorifică de „Mareşal al României", ca recunoaştere a meritelor sale pe timpul cât a comandat Armata de Nord şi Marele Cartier General. În afară de participarea la Primul Război Mondial, a mai luat parte la al Doilea Război Balcanic şi la operaţunile militare pentru apărarea Marii Uniri, din perioada 1918-1920. În anul 1920, la sfârşitul războiului, a fost trecut în rezervă, petrecându-şi restul vieţii la conacul său de la Schinetea. Constantin Prezan a evitat să se implice activ în viaţa politică, deşi a avut o serie de demnităţi politice, mai mult onorifice, cum ar fi aceea de senator de drept deţinută în perioada postbelică, în baza înaltei sale poziţii din armată, precum şi de participant/membru al Consiliilor de Coroană. A primit numeroase distincţii şi medalii, fiind ales membru de onoare al Academiei Române şi membru de onoare al Academiei de Ştiinţe din România, începând cu 21 decembrie 1935". (B.P.)

Trimite email
vineri, 13 martie 2026 la 18:58:20 Ora standard a Europei de Est

Poza zilei

Invitație

La încondeiat ouă
Muzeul Țării Crișurilor Oradea - Complex Muzeal, în parteneriat cu Consiliul Județean Bihor și Primăria Municipiului Oradea, organizează, cu ocazia sărbătorilor pascale, Atelierul de încondeiat ouă, dedicat școlarilor (7-19 ani), adulților și familiilor care doresc să se familiarizeze cu tehnica tradițională a acestui meșteșug...