Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Mihaela Dindelegan păşeşte în „Paradisul visării”

Printr-o trilogie în versuri

Mihaela Dindelegan păşeşte în „Paradisul visării”

La mijloc de lună mai, autoarea Mihaela Dindelegan revine în atenţia cititorilor cu o trilogie în versuri, intitulată „Paradisul visării", cuprinzând volumele „Visele ca epoleţi", „Şoapte în reverie" şi „Liniştea din înalt".

Toate cele trei cărţi au apărut în această lună la Editura Duran's şi vor fi lansate împreună într-un eveniment care va avea loc tot într-un cadru de vis: Restaurantul „Grand Palace" din Piaţa Independenţei, miercuri 13 mai 2015, de la ora 18.00. Discursurile lectorilor despre cărţi vor fi însoţite de acorduri muzicale în interpretarea artiştilor Florian Chelu Madeva şi Alexandrina Chelu, ale Corului teologic ortodox, condus de dirijorul Ştefan Lakatos şi ale elevilor de la cercul de canto muzică uşoară din cadrul Palatului Copiilor şi Elevilor, conduşi de profesor Dana Maria Oprescu.
„Paradisul visării" este o trilogie construită pe modelul consacrat de veacuri pentru operele literare de întindere mai mare şi caracterizat prin faptul că deţine cele trei părţi specifice fiecărei lucrări de amploare:  o prezentare a temei şi stabilirea unui fundament, urmată de desfăşurarea propriu-zisă a ideii centrale, după care vine încununarea întregii construcţii într-un ansamblu statornic a cărui finalitate este armonia. Dacă ar fi să fie raportată la viaţa din jurul nostru, trilogia „Paradisul visării" deţine toate cele trei elemente constitutive ale existenţei unui arbore: rădăcini, trunchi şi coroană. Exprimări plastice care reflectă modul de structurare al celor trei cărţi incluse de scriitoarea Mihaela Dindelegan în trilogia amintită, şi anume: „Visele ca epoleţi", „Şoapte în reverie" şi „Liniştea din înalt". Numai că, de data aceasta, toate cele trei etape ale construcţiei se află într-un Paradis idealizat, rodul concepţiilor dezvoltate în cele peste 300 de poezii care gravitează în jurul aceleiaşi structuri mentale ancorată în bine, în pace, armonie şi dragoste.
În acest Paradis, pe care autoarea l-a creat ca loc de refugiu în gândire, răul nu îşi mai face simţită prezenţa sub nicio formă, fiind astfel diferit de cel în care au stat la început primii oameni. Cu alte cuvinte, Mihaela Dindelegan îşi ia libertatea de a construi în gând un Paradis propriu, ca mediu de dezvoltare a unei gândiri şi simţiri guvernate de iubire.
Pentru a nu exista dubii asupra naturii şi a sursei ideilor dezvoltate în poeziile sale, autoarea atrage atenţia cititorilor la începutul fiecărui volum că descrierile pe care le face nu sunt rodul unor experienţe trăite care să fi fost transpuse în cuvinte, ci sunt produsul imaginaţiei.
Tocmai din acest motiv, Paradisul imaginat în versuri de Mihaela Dindelegan este fără cusur, armonia, strălucirea şi frumuseţea umplându-l până la refuz. Autoarea explică importanţa pe care o dă visării în numeroase versuri sugestive, dintre care menţionăm doar câteva:
Din leagăn visat-a în gând omenirea!
S-a ascuns în desişul dorinţelor ei,
Dar mai sus de putere aruncat-a gândirea,
Rătăcind vorbe-n vise, făurind noi idei!
 
E progresul ce-l ştim rodul a ce-a visat!
E mişcarea spre astre visul ei făurit
Când prea mic gând în timp au aflat
Şi doar câţiva să zboare spre cer au dorit.
 
Dar de-am vrea să visăm toţi la bine
Şi acel bine la toţi neoprit să dorim
N-ar mai fi om să aibă în viaţă suspine,
Fiindcă grijă am avea de toţi cei ce-i zărim.
(Rodul visării)
Roxana Popescu

 

Trimite email
sâmbătă, 23 mai 2026 la 06:46:05 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

Concert Compact

Concert Compact Paul Ciuci 
joi, 21 mai, ora 21.00
la Hard Rock Cafe, București