Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
12 martie 2024

Peste 12.000 de profesori și aproape 170.000 de elevi și studenți, parte din proiectele educaționale ale organizației Școala de Valori, în cei 14 ani de activitate (P)
Într-o lume într-o continuă schimbare, Școala de Valori continuă și ea să își împlinească misiunea de a călăuzi tinerii să învețe să devină creatorii propriilor vieți. Cu o experiență de 14 ani în crearea de proiecte educaționale, Școala de Valori a impactat pozitiv viața celor aproape 170.000 de elevi și studenți, precum și a celor aproximativ 12.000 de profesori.
Școala de Valori este o asociație non-guvernamentală înființată în 2009, care și-a oficializat activitatea în 2010, începând cu proiectul GROW, acum cunoscut sub numele de growedu.ro. Începând cu anul trecut, asociația și-a extins misiunea și în Diasporă. L’école des Valeurs este primul avanpost Școala de Valori în spațiul european, cu scopul de a susține dezvoltarea personală și profesională a românilor care trăiesc în Diasporă: https://lecoledesvaleurs.eu/ .

Școala de Valori rămâne implicată în susținerea educației la nivel european și în implementarea de proiecte Erasmus Plus, cu accent pe integrarea tinerilor pe piața muncii, deoarece învățarea continuă centrată pe valori este cheia cu care tinerii pot să-și atingă sau, de ce nu, să își depășească potențialul maxim.

În decursul celor 14 ani, Școala de Valori a fost alături de elevii din școala primară la cei din liceele tehnologice sau teoretice, i-a susținut în procesul de alegere a traseului educațional și de carieră. Studenții au cunoscut procesul de transformare al proiectelor Școala de Valori și, acum, sunt gata să fie antreprenori sau angajați cu competențe antreprenoriale, care știu că locul lor este într-un domeniu care să fie în armonie cu abilitățile lor personale. Pentru că profesorii sunt cheia dezvoltării elevilor, Școala de Valori se implică în crearea unor experiențe educaționale unice, interactive și inspiraționale, care vizează nu doar formarea inițială dar și pe cea continuă, adresând competențele de care au nevoie pentru a lucra cu elevii contemporani.

Credem cu tărie în puterea oamenilor de autodepășire...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 februarie 2024

Statul plătește suplimentar 56 de universități de stat și particulare, în acest an, ca să formeze peste 32 de mii de viitori profesori. Cea mai mare creștere față de anul universitar precedent e la Universitatea din Oradea – 700 de locuri în plus

În anul universitar 2023-2024, statul vrea să formeze peste 32.200 de studenți care ar putea să devină profesori, potrivit datelor din ordinul ministrului Educației nr. 6.234/2023. Este vorba despre ordinul prin care a fost aprobată lista universităților cu programe de formare psihopedagogică. Numărul locurilor a crescut cu aproape 20% față de anul trecut, cu mențiunea că anul trecut în listă nu figura numărul de locuri pentru o serie de universități, iar o universitate particulară este nouă pe această listă – Universitatea „Tibiscus” din Timișoara, care primește 100 de locuri.
Amintim că 56 de universități vor organiza programe de formare psihopedagogică pentru profesori, în anul universitar 2023-2024. Acest lucru înseamnă că pot fi școlarizați 32.250 de studenți care vor să devină profesori.

În anul universitar 2023-2024, la fel ca în fiecare an, universitățile cu cei mai mulți studenți care pot fi școlarizați sunt următoarele:

Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca – 3.500;
Universitatea din București – 3.000;
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași – 2.400;
Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București – 1.600;
Universitatea din Craiova – 1.500;
Universitatea din Oradea – 1.500;
Universitatea de Vest din Timișoara – 1.500;
Universitatea „Transilvania” din Brașov – 1.100;
Academia de Studii Economice din București – 1.000;
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu – 1.000;
Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava – 1.000;
În anul universitar 2022-2023, numărul maxim de studenți care au putut fi școlarizați a fost de 26.880. Creșterea cu 5.370 de studenți este influențată de faptul că pe lista de anul trecut în dreptul a 6 universități era afișat „N/A”. Dacă aceste 6 universități și-a menținut cifra de școlarizare pentru modulul psihopedagogic, atunci noutățile ar fi doar în dreptul Universității Tehnice de Construcți București, care primește 50 de locuri în plus, la Univeristatea din Oradea, care are o creștere de 700 de locuri și la Universitatea din Petroșani – 30 de locuri în plus.

Regulile de finanțare pentru universități prevăd că pentru un student la licență, care urmează modulul de pregătire pedagogică, instituția de învățământ primește cu 16% din alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar mai mult decât pentru un student care nu urmează acest modul. Pentru un student la master, care urmează de regula modului II pedagogic, finanțarea este cu 32% peste alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar.

Distinsul academician Solomon Marcus a devenit, joi, Doctor Honoris Causa al Universităţii Agora

Al şaptelea titlu DHC

Distinsul academician Solomon Marcus a devenit, joi, Doctor Honoris Causa al Universităţii Agora

Doctor în matematică (în 1956), Doctor docent (1968), Profesor emerit al Universităţii din Bucureşti (1991), Membru corespondent al Academiei Române (1993), Membru titular al Academiei Române (2001), domnul academician Solomon Marcus a devenit joi, 14 mai 2015, Doctor Honoris Causa al Universităţii Agora din Oradea.

Înaltul titlu (D.H.C.) i-a mai fost conferit de şase ori: de Universitatea din Craiova (în 1999), Univ. „Vasile Alecsandri" din Bacău şi Universitatea din Petroşani (în 2003), Univ. „Ovidius" din Constanţa (2005), Univ. de Vest din Timişoara (2009) şi Univ. „Apollonia" din Iaşi (2013).
Solomon Marcus s-a născut în oraşul Bacău la 1 martie 1925. A absolvit studiile gimnaziale şi liceale la Bacău, clasându-se primul la examenul de bacalaureat (1944, Liceul Ferdinand I). A urmat cursurile Facultăţii de Matematică din cadrul Universităţii din Bucureşti (1945-1949). A absolvit facultatea cu diplomă de merit (1949). A urmat cariera didactică şi de cercetare ştiinţifică universitară la aceeaşi facultate, fiind, pe rând, asistent (1950), lector (1955), conferenţiar (1964), profesor (1966) şi profesor emerit (1991).
„Este Moisil al zilelor noastre". (Sergiu Rudeanu, matematician - discipol al lui Grigore C.Moisil ), „Un gigant al semioticii...". (Marcel Danesi, semiotician şi lingvist canadian); „Visez o lume în care poeţii să facă spre matematică tot atâţia paşi câţi a făcut Solomon Marcus spre poezie". (Ana Blandiana, poet şi prozator); „De o viaţă asta face: încearcă să creeze punţi într-o lume de insule". (Andrei Pleşu, filosof şi eseist).
Solomon Marcus se află mereu în linia întâi în bătălia pentru reforma şi sănătatea educaţiei. De curând a semnat prefaţa la volumul colectiv „România noului val", în care scrie: „Voi, tineri pe care decembrie 1989 v-a prins copii sau adolescenţi, voi, cei care v-aţi născut după 1989, sunteţi de două ori răsfăţaţi ai istoriei, pentru că sunteţi beneficiari ai unor achiziţii democratice şi de civilizaţie pe care nu le-au cunoscut nici părinţii, nici bunicii voştri. Aveţi posibilitatea de a depăşi prin efort personal vicisitudinile unui sistem educaţional bolnav şi, implicit, puteţi contribui la terapia care să permită instalarea unui alt sistem educaţional. Avem semne că destule minţi tinere se trezesc, iar cele care contribuie la cartea de faţă sunt dintre acestea.
Mai aflăm apoi, tot din Laudatio, că la începutul anului 2006, Solomon Marcus a avut deosebita generozitate de a publica un articol chiar în primul volum şi primul număr al revistei IJCCC (revista Universităţii Agora), dedicat centenarului Grigore C. Moisil.
Solomon Marcus are contribuţii ştiinţifice semnificative în nouă domenii: Matematică (analiză matematică, teoria măsurii, topologie generală); Informatică teoretică; Lingvistică; Poetică matematică şi teorie literară; Semiotică; Antropologie culturală; Istoria şi filozofia ştiinţei; Educaţie; Aplicaţii ale matematicii în ştiinţele naturale şi sociale.
Este recunoscut ca unul dintre iniţiatorii lingvisticii matematice şi poeticii matematice".
Iată câteva dintre motivele (cu greutate) care l-au determinat pe rectorul Universităţii Agora, domnul prof. univ. dr. Ioan Dziţac, să-l propună pe distinsul academician Solomon Marcus să devină joi, 14 mai 2015, Doctor Honoris Causa al Universităţii Agora, la aniversarea a 15 ani de la fondarea Agorei orădene.
Ovidiu Dan
P.S. Pentru mai multe poze (83 de poze), accesaţi Galeria foto: Distinsul academician Solomon Marcus a devenit, joi, Doctor Honoris Causa al Universităţii Agora.

Trimite email
joi, 28 martie 2024, 23:14:19 Ora standard a Europei de Est