Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
28 ianuarie 2026

Viitorul ministru al Educației și Cercetării urmează să fie stabilit vineri, 30 ianuarie, în ședința Biroului Politic Național (BPN) al Partidului Național Liberal (PNL), potrivit surselor Edupedu.ro.

Ședința Biroului Politic Național al liberalilor se va desfășura vineri pentru că prim-ministrul Ilie Bolojan este de la începutul săptămânii în vizită de lucru în Germania, iar joi are loc ședință de Guvern.



În acest moment, ministerul Educației și Cercetării este condus interimar de peste două săptămâni de prim-ministrul Ilie Gavril Bolojan, după demisia din 22 decembrie 2025 a lui Daniel Ovidiu David, întors rector la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Săptămâna aceasta ar trebui să fie propus noul ministru al Educației, potrivit declarațiilor premierului Ilie Bolojan. Pe 13 ianuarie, prim-ministrul a precizat, pentru TVR 1, că s-a mers pe varianta în care „până la sfârșitul acestei luni să venim cu o propunere pentru un ministru care să preia acest portofoliu al educației”.

„Demisia domnului ministru David s-a suprapus cu perioada de final de an, deci cu partea de sărbători. Aveam două posibilități: să găsim o formulă rapidă sau să recurgem la varianta clasică, existând un interimat. Am mers pe această a doua variantă, în așa fel încât până la sfârșitul acestei luni să venim cu o propunere pentru un ministru care să preia acest portofoliu al educației, în așa fel încât împreună cu ceilalți colegi din guvern să poată lucra la pregătirea bugetului care ar urma să fie adoptat în a doua jumătate a lunii februarie”, a precizat prim-ministrul, pe 13 ianuarie, pentru TVR 1.
Marți, 13 ianuarie, Guvernul a anunțat oficial, printr-un anunț de presă, că premierul Ilie Bolojan i-a transmis președintelui Nicușor Dan propunerea de revocare a lui Daniel David din funcția de ministru al Educației și Cercetării, ca urmare a demisiei, și preluarea interimatului de către prim-ministrul României.



În acest context, Iolanda Cătinean, președintele Sindicatului din Învățământ „Spiru Haret” Mureș, a declarat, pentru Edupedu.ro, că viitorul ministru al Educației trebuie „să fie o persoană care să dea dovadă de empatie, să-și iubească meseria de cadru didactic”. „În momentul în care tu, ca profesor, iubești ceea ce faci, nu poți să faci rău colegilor tăi”, a menționat aceasta.
Întrebat de ce crede că nu se înghesuie nimeni să preia Ministerul Educației și Cercetării, consilierul prezidențial pentru educație, Sorin Costreie, a afirmat că „în zona politică, sunt mulți care vor să fie acolo, la butoane, dar e important să fie cine trebuie și să-și asume ce are de făcut”. Declarațiile au fost făcute în emisiunea Info Edu, de pe 18 ianuarie.

Sorin Costreie a declarat în exclusivitate pentru Edupedu.ro, pe 13 ianuarie, că „nu se înghesuie nimeni” să fie ministrul Educației pentru că primează tăierile și reducerile și atunci e greu să faci lucruri cu impact pe termen lung. E nevoie de un ministru din sistem, dar cu soliditate academică.

Demisia ministrului Educației și Cercetării, Daniel-Ovidiu David, a fost anunțată public pe 22 decembrie și constatată oficial abia pe 14 ianuarie, după 23 de zile de amânare. Acum, premierul Ilie Bolojan spune că Guvernul speră ca „până la sfârșitul acestei luni (n. red. ianuarie 2026)” să vină cu o propunere pentru un nou ministru, invocând încă din 3 ianuarie discuții la PNL pentru găsirea unui titular.

Potrivit surselor Edupedu.ro, printre variantele luate în calcul de PNL și de premierul Ilie Bolojan pentru funcția de ministru al Educației și Cercetării, în discuțiile de la începutul lunii ianuarie, s-au aflat în ultima perioadă rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea – al cărui nume a suscitat însă numeroase critici privind acuzația de plagiat semnalată într-o anchetă publicată de Pressone.ro, semnată de Emilia Șercan – și consiliera de stat la Cancelaria prim-ministrului, Luciana Antoci, potrivit surselor Edupedu.ro; de asemenea, conform acelorași surse, la finalul lunii decembrie 2025 a fost vehiculat în PNL și numele Măriucăi Talpeș, variantă care a picat.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Distinsul academician Solomon Marcus a devenit, joi, Doctor Honoris Causa al Universităţii Agora

Al şaptelea titlu DHC

Distinsul academician Solomon Marcus a devenit, joi, Doctor Honoris Causa al Universităţii Agora

Doctor în matematică (în 1956), Doctor docent (1968), Profesor emerit al Universităţii din Bucureşti (1991), Membru corespondent al Academiei Române (1993), Membru titular al Academiei Române (2001), domnul academician Solomon Marcus a devenit joi, 14 mai 2015, Doctor Honoris Causa al Universităţii Agora din Oradea.

Înaltul titlu (D.H.C.) i-a mai fost conferit de şase ori: de Universitatea din Craiova (în 1999), Univ. „Vasile Alecsandri" din Bacău şi Universitatea din Petroşani (în 2003), Univ. „Ovidius" din Constanţa (2005), Univ. de Vest din Timişoara (2009) şi Univ. „Apollonia" din Iaşi (2013).
Solomon Marcus s-a născut în oraşul Bacău la 1 martie 1925. A absolvit studiile gimnaziale şi liceale la Bacău, clasându-se primul la examenul de bacalaureat (1944, Liceul Ferdinand I). A urmat cursurile Facultăţii de Matematică din cadrul Universităţii din Bucureşti (1945-1949). A absolvit facultatea cu diplomă de merit (1949). A urmat cariera didactică şi de cercetare ştiinţifică universitară la aceeaşi facultate, fiind, pe rând, asistent (1950), lector (1955), conferenţiar (1964), profesor (1966) şi profesor emerit (1991).
„Este Moisil al zilelor noastre". (Sergiu Rudeanu, matematician - discipol al lui Grigore C.Moisil ), „Un gigant al semioticii...". (Marcel Danesi, semiotician şi lingvist canadian); „Visez o lume în care poeţii să facă spre matematică tot atâţia paşi câţi a făcut Solomon Marcus spre poezie". (Ana Blandiana, poet şi prozator); „De o viaţă asta face: încearcă să creeze punţi într-o lume de insule". (Andrei Pleşu, filosof şi eseist).
Solomon Marcus se află mereu în linia întâi în bătălia pentru reforma şi sănătatea educaţiei. De curând a semnat prefaţa la volumul colectiv „România noului val", în care scrie: „Voi, tineri pe care decembrie 1989 v-a prins copii sau adolescenţi, voi, cei care v-aţi născut după 1989, sunteţi de două ori răsfăţaţi ai istoriei, pentru că sunteţi beneficiari ai unor achiziţii democratice şi de civilizaţie pe care nu le-au cunoscut nici părinţii, nici bunicii voştri. Aveţi posibilitatea de a depăşi prin efort personal vicisitudinile unui sistem educaţional bolnav şi, implicit, puteţi contribui la terapia care să permită instalarea unui alt sistem educaţional. Avem semne că destule minţi tinere se trezesc, iar cele care contribuie la cartea de faţă sunt dintre acestea.
Mai aflăm apoi, tot din Laudatio, că la începutul anului 2006, Solomon Marcus a avut deosebita generozitate de a publica un articol chiar în primul volum şi primul număr al revistei IJCCC (revista Universităţii Agora), dedicat centenarului Grigore C. Moisil.
Solomon Marcus are contribuţii ştiinţifice semnificative în nouă domenii: Matematică (analiză matematică, teoria măsurii, topologie generală); Informatică teoretică; Lingvistică; Poetică matematică şi teorie literară; Semiotică; Antropologie culturală; Istoria şi filozofia ştiinţei; Educaţie; Aplicaţii ale matematicii în ştiinţele naturale şi sociale.
Este recunoscut ca unul dintre iniţiatorii lingvisticii matematice şi poeticii matematice".
Iată câteva dintre motivele (cu greutate) care l-au determinat pe rectorul Universităţii Agora, domnul prof. univ. dr. Ioan Dziţac, să-l propună pe distinsul academician Solomon Marcus să devină joi, 14 mai 2015, Doctor Honoris Causa al Universităţii Agora, la aniversarea a 15 ani de la fondarea Agorei orădene.
Ovidiu Dan
P.S. Pentru mai multe poze (83 de poze), accesaţi Galeria foto: Distinsul academician Solomon Marcus a devenit, joi, Doctor Honoris Causa al Universităţii Agora.

Trimite email
marți, 3 februarie 2026 la 11:02:35 Ora standard a Europei de Est