Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Un proces simulat din domeniul Dreptului penal

Vineri, la Universitatea Agora, în Sala de procese simulate

Un proces simulat din domeniul Dreptului penal

În cadrul activităţilor festive prilejuite de aniversarea a 15 ani de la înfiinţarea Universităţii Agora din Oradea şi în cursul consolidării unei istorii de succes a acesteia, studenţii de anul III şi IV de la secţia „Drept" au avut prilejul în ziua de 15 mai 2015 să contribuie, la rândul lor, cu o mică poveste de succes, aceea a unui proces simulat din domeniul Dreptului penal, respectiv o punere în scenă a unei judecăţi în primă instanţă a unei cauze penale.

Conceput pe o stare de fapt cadru, scenariul şedinţei de judecată a permis studenţilor care au interpretat rolurile de magistraţi, avocaţi, părţi şi martori să-şi expună propriile replici şi intervenţii. S-a creat, astfel, o stare de emoţie şi de tensiune pentru participanţi, fiecare dintre ei concentrându-se pentru a-şi formula cât mai adecvat expunerile şi pentru a da replicile potrivite celorlalţi. Această manieră de organizare, dincolo de riscurile pe care le presupune, în situaţiile în care din cauza tracului, unii dintre studenţi ar uita sau denatura relatarea unor aspecte esenţiale în desfăşurarea scenariului, oferă cel mai bun prilej pentru trăirea atmosferei unei şedinţe de judecată la cote foarte apropiate de realitate. Oferă, de asemenea posibilitatea studentului în rolul de judecător să-şi manifeste cunoştinţele, deprinderile, dar mai ales personalitatea în conducerea şedinţei.
Ceea ce s-a întâmplat vineri va rămâne în istoria universităţii noastre nu numai ca primul proces simulat al secţiei de Drept, ci deopotrivă, ca unul care a ridicat ştacheta calitativă a prestaţiilor la o cotă atât de ridicată încât, generaţiile viitoare vor avea mult de muncă pentru a o depăşi.
Cu un aer senioral, ,,judecătorul" Adriana Brânda a condus magistral şedinţa, de maniera în care unui necunoscător al evenimentului aflat în sală, i-ar fi creat, realmente, senzaţia că a nimerit într-o şedinţă de judecată a Judecătoriei Oradea.  Cu o privire iacobină şi un aer inchizitorial, ,,procurorul" Jeni Dedu s-a angajat în expuneri vehemente şi replici tăioase la adresa Apărării, conduse excelent de ,,avocatul" Petronela Ilica; aceasta fie prin replici uşor ironice, pe alocuri sarcastice la adresa Parchetului, fie prin pledoarii patetice, a încercat să invoce tot ce era posibil în favoarea inculpatului şi pentru a-l îndupleca pe preşedintele completului. Ar fi nedrept dacă în suita de elogii nu i-aş menţiona pe toţi participanţii care, în mod surprinzător mai ales pentru unii, au reuşit prestaţii cu mult peste ceea ce probaseră anterior la repetiţii. Aşadar, o reuşită, pe care au savurat-o în primul rând protagoniştii, care au avut cel mai mult de câştigat din această reprezentaţie dar, nu mă îndoiesc că, deopotrivă, toată asistenţa care a făcut sala neîncăpătoare.
În final, adresez un sincer mulţumesc tuturor studenţilor care s-au implicat în acest eveniment şi le doresc din toată inima ca într-un viitor cât mai apropiat să conducă o şedinţă sau să pledeze într-o sală de judecată reală.
Astfel a văzut şi a comentat procesul simulat domnul procuror lector univ. dr. Liviu Lascu, îndrumătorul „actorilor" studenţi.
Nouă nu ne rămâne decât să vă prezentăm şi ceilalţi protagonişti, „actori" ai respectivului proces de drept penal simulat. Alături de Adriana Brânda (judecător), Jeni Dedu (procuror) şi Petronela Ilica (avocat inculpat), au mai interpretat: Daiana Poleac (grefier), Andra Breb (avocat parte civilă), Adrian Florea (inculpat), Lavinia Iovan (persoană vătămată-1), Lavinia Fărcanea (persoană vătămată-2), Iolanda Fâşie (parte civilă), precum şi cei cinci martori: Popa-Tuns Cosmin, Sturz Gabriela, Buncea Claudia, Titi Ronald şi Barboş Daniel.
Pe când o nouă cauză şi provocare?
Ovidiu Dan
P.S. Pentru mai multe poze, accesaţi Galeria foto: Un proces simulat din domeniul Dreptului penal.

Trimite email
duminică, 19 aprilie 2026 la 11:47:33 Ora de vară a Europei de Est