Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Elevii nu îşi doresc uniforme

CNE condamnă decizia luată în CISTS

Elevii nu îşi doresc uniforme

Consiliul Naţional al Elevilor, unica structură reprezentativă a elevilor la nivel naţional, condamnă decizia luată astăzi (joi, 4 iunie 2015) în cadrul Comisiei pentru Învăţământ, Ştiinţă, Tineret şi Sport din cadrul Camerei Deputaţilor cu privire la iniţiativa legislativă a creşterii siguranţei în şcoli.

Comisia a decis să modifice textul iniţiativei astfel încât uniforma şcolară să devină obligatorie pentru toţi elevii din România.
Cu toate că iniţial varianta adoptată de către Senat reprezenta o nouă lege a siguranţei în unităţile de învăţământ, Comisia din cadrul Camerei Deputaţilor amendează substanţial legea primită de la Senat şi ajunge să o transforme într-o lege ce modifică actuala lege a siguranţei în şcoli, nr. 35/2007 , fapt ce încalcă principiul bicameralismului, ajungându-se ca actuala iniţiativă să aibă ample diferenţe de literă şi spirit faţă de cea susţinută iniţial.
Mai  mult, iniţiativa legislativă nu stipulează sursa de finanţare pentru uniformele obligatorii, o cerinţă sine-qua-non pentru a putea adopta demersuri în acest sens.
Consiliul Elevilor se declară dezamăgit mai ales de dorinţa Comisiei de a restrânge anumite drepturi constituţionale, prin impunerea uniformelor obligatorii. Conform articolul 53 din Constituţie,  ,,exerciţiul unor drepturi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav".
„Nu observ că s-ar impune vreunul dintre condiţiile prevăzute în Constituţie pentru a îngrădi dreptul la liberă exprimare a elevului în şcoală, cât şi dreptul de acces gratuit la educaţie. Având în vedere că legea are ca scop creşterea siguranţei în unităţile de învăţământ, legătura dintre uniforme şi siguranţa în şcoli este minimă şi nu este atestată de niciun sondaj în acest sens. Nu consider opinată însuşi simpla prezenţă a uniformelor în cadrul acestei iniţiative, ca factor de sporire a siguranţei în şcoli", a declarat Horia Oniţa, preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor.
Obligativitatea uniformelor încalcă, în acelaşi timp, Legea Educaţiei Naţionale, ce precizează că învăţământul de stat este gratuit, principiul de liber acces la educaţie, cât şi decizia CCR nr. 558/2008 conform căreia implementarea uniformelor se realizează la consensul comun al conducerii şcolii, a părinţilor şi elevilor.
Consiliul Elevilor consideră că implementarea uniformelor obligatorii nu poate decât să inhibe comportamentul copiilor şi caracterul lor în formare, să ofere loc posibilităţilor de corupţie, prin contracte abuzive şi sume exagerate pentru piesele de uniformă, şi să creeze şi mai multe discrepanţe între elevii diferitelor şcoli dintr-o localitate.
În cazul în care iniţiativa va fi adoptată de către plenul Camerei Deputaţilor, reprezentanţii elevilor îşi asumă folosirea pârghiilor legale, sesizarea Avocatului Poporului, solicitarea adresată Preşedintelui României de a trimite legea la reexaminare, sau solicitarea constatării excepţiei de neconstituţionalitate, pentru respectarea drepturilor elevului în integralitatea lor.
Eusebiu-Mihail TUDOROIU,
Secretariatul Departamentului de Educaţie şi Comunicare (Relaţii Externe)

Trimite email
marți, 12 mai 2026 la 17:22:38 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

Invitație

Fabienne Erni (Eluveitie, Illumishade)
duminică, 17 mai, ora 21.00
la Hard Rock Cafe, București