Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Au lipsit 3.300 de voturi pentru validarea referendumului

Primarul Ilie Bolojan a prezentat şi explicat rezultatele referendumului

Au lipsit 3.300 de voturi pentru validarea referendumului

Primarul Ilie Bolojan a prezentat luni, 15 iunie 2015, într-o conferinţă de presă, rezultatele celui de-al II-lea tur al referendumului privind fuziunea oraşului Oradea cu comuna Sînmartin.

„Din numărul total al persoanelor înscrise în lista pentru referendum, de 189.028, au participat la vot 53.383 de orădeni. Dintre aceştia, 51.996 au votat cu DA, iar 1.043 au votat cu NU. Numărul voturilor nule a fost de 344, iar al voturilor contestate de 81. Datorită prezenţei la vot de 28,3% faţă de 30 % cât era necesar, acest referendum nu a fost validat. Făcând o medie, au lipsit cca 24 de voturi pe secţie de votare pentru atingerea pragului de 30%", a spus primarul Ilie Bolojan.
În ceea ce priveşte prezenţa la vot pe cartiere, cea mai mare prezenţă s-a înregistrat în cartierul Oncea - 33,83%, cartierul Nufărul - 31,26%, Ioşia - 30,42%, Nufărul Cantemir - 28,49%, Rogerius - 26,46,  iar cea mai slabă prezenţă la vot s-a înregistrat în cartierul Episcopia, de 11,53 %.
Primarul Ilie Bolojan a ţinut să mulţumească tuturor celor implicaţi:  „Le mulţumesc tuturor orădenilor care au venit să voteze. Dreptul la vot este un drept civic câştigat în 1989. A merge la vot este expresia unui exerciţiu civic, care consolidează o democraţie. Le mulţumesc, de asemenea, tuturor voluntarilor care şi-au confecţionat bannere, afişe pe cheltuiala lor şi pe timpul lor, celor care au postat pe reţelele de socializare. Le mulţumesc tuturor companiilor care s-au implicat, pentru că şi-au asumat susţinerea unui proiect important pentru dezvoltarea oraşului, iar nu un proiect politic. Mulţumesc tuturor cultelor care şi-au îndrumat credincioşii să meargă la vot, le mulţumesc colegilor din Primăria Oradea, care fără să fie forţaţi de nimeni s-au implicat în acest proiect, mulţumesc acelor partide politice care au recomandat electoratului să meargă la vot şi, nu în ultimul rând, mulţumesc jurnaliştilor pentru susţinerea acestui eveniment prin mediatizarea lui. Personal, îmi asum partea mea de responsabilitate pentru acest rezultat".
În final, primarul Ilie Bolojan a explicat cauzele pentru care acest referenum nu a fost validat, respectiv cauzele prezenţei la vot de sub 30%.
Primarul a explicat situaţia astfel: „Datorită situaţiei generale la nivel de ţară, există o inerţie foarte mare a electoratului în a se prezenta la urne, datorată percepţiei negative despre lumea politică. O altă cauză o reprezintă faptul că cca 10-15% din electori nu şi-au comunicat noile date Serviciului de Stare Civilă, este vorba de cei plecaţi la muncă în străinătate sau care s-au mutat din Oradea, dar care figurează încă în listele electorale. Un alt treilea factor este reprezentat de situaţia politică pe care o avem, în care o bună parte din oamenii cu funcţii publice au probleme de natură penală, iar în aceste condiţii, electoratului îi este greu să mai aibă încredere, existând percepţia că cineva ar avea un interes, un beneficiu indirect sau un interes personal. O altă cauză a prezenţei slabe la vot este faptul că conducerea partidelor UDMR şi PSD a recomandat electoratului în mod public sau în mod mai discret să nu meargă să voteze. Aceste partide au ponderea lor de răspundere, pentru că pentru calcule politice mărginite au preferat să saboteze un proiect, care ar fi generat o dezvoltare suplimentară oraşului bazată pe turism. Toate aceste au făcut să avem un minus de 3.300 de voturi".
În perioada următoare, Primăria Oradea va continua să supravegheze lucrările desfăşurate în oraş prin fonduri europene, astfel încât acestea să poată fi finalizate până la sfârşitul acestui an.
„Totodată, e important să pregătim proiecte care să fie finanţate din fonduri europene şi care să fie depuse cel târziu până în primăvara anului viitor. Un alt obiectiv al administraţiei este conectarea oraşului la sistemul de transport european, prin conectarea la autostrada Transilvania. Dezvoltarea turismului rămâne în continuare un obiectiv important, dar nu vom putea avea un turism care să depăşească nivelul actual, făra ca turismul din Băile Felix şi Băile 1 Mai să fie adus la standarde internaţionale. Aceasta este o condiţie esenţială pentru ca Oradea turistică să devină o realitate. Vom urmări ca parcurile industriale şi Universitatea orădeană să fie conectate la realitatea şi nevoile oraşului. Convingerea mea este că există nişte reguli de dezvoltare clare, fără de care o comunitate nu poate progresa. Oradea are nevoie de 10 ani cu o creştere economică de 6% pentru ca salariul mediu din Oradea să se apropie de salariul mediu european. Întotdeauna o zonă mai fragmentată administrativ va avea o productivitate mai scăzută şi se va dezvolta mult mai greu", a concluzionat primarul Ilie Bolojan. (B.P.)
Trimite email
sâmbătă, 30 mai 2026 la 12:56:08 Ora de vară a Europei de Est