Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

A XXII-a ediţie a Târgului Meşterilor Populari

Vineri, sâmbătă şi duminică, în Parcul Nicolae Bălcescu din Oradea

A XXII-a ediţie a Târgului Meşterilor Populari

Astăzi (vineri, 17 iulie 2015), s-a deschis la Oradea, în Parcul Nicolae Bălcescu, cea de-a XXII-a ediţie a Târgului Meşterilor Populari.

Devenit tradiţional, căutat şi îndrăgit, târgul de la Oradea reuneşte şi la această ediţie meşteri populari vestiţi din întreaga ţară, dar şi din Ungaria. Unii sunt fideli şi nu ratează nicio ediţie...
La primul stand pe dreapta, imediat ce intri în parc, dai de standului moroşanului Arvai Alexandru. Maramureşanul din Sighetu Marmaţiei introduce şi montează cu mare meşteşug în sticle albe de ţuică vârtelniţă, fus, scară, fântână..., toate în miniatură, care dau ţuicii o culoare gălbuie-roşiatică. Figurinele fiind din lemn de prun sau tei... Iar soţia sa, doamna Maria, „ascunde”, înveleşte sticlele cu macrameu, dându-le frumuseţe, înnobilându-le, transformându-le în „bijuterii” artistice; până şi dopul este special, prin capul sculptat pe care îl poartă. Iar bâta şi toiagul au primit noi înfăţişări... „Fiind amândoi pensionari, eu am 68 de ani, iar soţia 61, avem timp, iar meşterind una şi alta, ne simţim utili şi ne bucurăm ori de câte ori reuşim să ne surprindem vizitatorii cu produsele noastre”.  
Ionel Cîra din Avram Iancu (Alba) şi soţia Jenica au făurit butoaie de toate mărimile, de la 5 la 100 de litri...
Nicoleta şi Ion Mitroi din Măldăeni (Teleorman) au adus la Oradea vestita ceramică de Cucuteni.
Pălăguţă Bârlea din Giuleşti, satul Mănăstire (Maramureş) ne prezintă frumoase costume populare maramureşene, zgarda („zgârdane sau barsoane”) şi trăistuţe de toate mărimile.
„Am lucrat special pentru acest tâg”!
Ne-a spus doamna Antoneta Nadu din Bechet – Dolj: covor în tăblii (carouri), Pomul vieţii, scoarţă oltenească...”
Pe „actorul” şi artistul (pictorul) Sergiu Savin l-am reperat pe „alte meleaguri”. Când i-am cerut explicaţii pentru părăsirea locului (faptei), pentru dezrădăcinare, ne-a răspuns „filosofic”: „M-am mutat lângă cedru să mi să şteargă urma, dar văd că nu am reuşit. Tot m-aţi găsit”.
Cel mai în vârstă copil din târg pare a fi Copil Dumitru din Timişoara, abonatul şi fidelul târgului, domnia sa ne aduce în fiecare an sporul casei, iar „sămânţa (sa) este singurul afacerit care nu dă faliment”, ca să-l cităm pe „copilul fără vârstă”, cum îi place domniei sale să se „laude”.
Balada lui Ciprian Porumbescu ne-a ademenit; lăsând totul baltă ne-am îndreptat spre standul maestrului Ladislaus Bokos. Domnia sa nu e violonist (solist), ci lutier, făuritor de viori – „ultimul lutier în viaţă din regiunea Crişana”, vorba domniei sale. „Eu mai fac încă instrumente de marcă la nivel de Cremona (Italia), cu două mâini şi un cap. Şi nu orice, ci viori Stradivarius”...
Aceste rânduri se vor o invitaţie la Târgul meşterilor populari, pe care nu e voie să-l rataţi în acest weekend, sâmbătă şi duminică...
 
Duminică, la pas prin târg
Am revenit duminică la târg să ne delectăm în voie şi să vă prezentăm şi alte imagini de la faţa locului, cu sculptori, pictori, designeri vestimentari şi alţi meşteri vestiţi. Mai întâi am dat ochii cu „starostele” târgului, care de 22 de ani se îngrijeşte ca fiecare ediţie să fie unicat, directorul Muzeului Ţării Crişurilor, dl prof. univ. dr. Aurel Chiriac, care, luat prin surprindere şi neavând la îndemână o cană cu vin a închinat cu noi tocmai cu un urcior.
La mulţi ani înainte, maestre Chiriac!
Pe standul doamnei Maria Crişan din Minerău (Arad) şi pe de lături... e prăpăd, zeci şi sute de exponate, bijuterii artistice făurite de două mâini măiestre şi o minte strălucită. Privind exponatele te cruceşti când vezi ce se poate făuri din nişte materiale simple, obişnuite, procurate de peste tot: pănuşi (de porumb), scoici, sâmburi, frunze, boabe de fasole...
Pe sculptorul George Marincu din Valu lui Traian (Constanţa) l-am găsit în activitate (atelier). Cu trusa în faţă, sculpta sub privirile atente ale unui băieţel fascinat de iuţimea şi precizia maestrului în mânuirea întregului arsenal de unelte. „Fascinat de la 13 ani de această frumoasă îndeletnicire nu m-am lăsat ademenit de un alt meşteşug. Vacanţele mi le petreceam muncind. De 32 de ani tot cioplesc în lemn de tei, dându-i forme nebănuite, Dobrogea fiind „Ţara teiului”, de unde se exportă tei de sute de ani”...
La Oradea vine de trei ani. În primul an a avut un succes enorm, dar nici acum nu se plânge. Operele sale imortalizează cu acurateţe scene din viaţa oamenilor şi animalelor, secvenţe biblice... „Prima mea sculptură a fost Ţăranca la fântână. Aici avem Cina cea de taină, iar aici Drumul Golgotei...”
Personajele sculptorului sunt foarte expresive, suferă, se bucură, se exteriorizează firesc de parcă ar fi vii, nu nişte chipuri cioplite!
La Alexandru Rotar din Târgu Mureş lumea se strânsese ca la circ, să vadă cum prelucrează sticla. Văzând flacăra, unii credeau că e laser. Aş! Te miri ce forme ciudate dădea sticlei cu ochiul său de artist. La standul d-nei Floare Codoban din Lazuri de Roşia nu mai plângea vioara cu goarnă, căci gazda e plecat în cer, de vreo 3 ani. Câtă tristeţe!
În jurul pictorului Nicolae Pătru din Furnicoşi, comuna Mihăileşti, judeţul Argeş, e lume bună şi multă, prieteni dragi din Oradea, dar nu numai.
„Pictura m-a impresionat de mic, ne spune pictorul. Consider că este o artă complexă, care pune numeroase probleme, greu de rezolvat, fiecare izbândă dându-mi satisfacţie spirituală, fapt care mă leagă de ea pentru totdeauna”.
La standul designerului vestimentar Filip Iulia Schreier, am cunoscut-o pe Cristina (eminesciana), artistă şi ea, ca şi mămica, inspirată şi pe fază, care, chiar dacă încă nu este pasionată de creaţiile vestimentare, e pricepută în a le prezenta ca un versat agent de vânzări.
Asemeni Cristinei, chiar dacă era ceva mai tinerică şi introvertită, Andreea Perva din Ineu (Arad) avea farmec în prezentarea unor pălării de paie pentru bărbaţi şi copii. Cu vorba dulce, a reuşit să o facă pe o fetiţă să plece acasă cu pălăria pe care a încercat-o.
Şi incă una: pe domnul profesor Ion Gh. Roman-Rocşoreanu l-am revăzut după ani buni la târg cu o carte sub braţ. Pregăteşte o lansare (două): IION – Foetus din lumină necreată (jurnal de vise şi „vise”, notări matinale din călătorii nocturne).
Mai multe nu vă spunem, lăsăm imaginile să vorbească.
Ovidiu Dan
P.S. Pentru mai multe poze (133 de poze), accesaţi Galeria foto: A XXII-a ediţie a Târgului Meşterilor Populari.

Trimite email
luni, 8 decembrie 2025 la 23:40:23 Ora standard a Europei de Est