Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
13 aprilie 2024

Concurs național pentru profesori, în programul LifeLab.

Premii pentru cadrele didactice care documentează și argumentează folosirea la clasă a fișelor educaționale cu aplicații practice de educație financiară la mai multe discipline
Banca Comercială Română (BCR) anunță extinderea programului LifeLab la nivel național, potrivit comunicatului de presă transmis cu ocazia Zilei Educației Financiare. Proiectul își propune să recompenseze profesorii care integrează noțiuni de educație financiară și discuțiile despre bani și comportamente financiare responsabile în predarea disciplinelor lor, la clasă.
Petiția pentru introducerea educației financiare în materiile predate la școală este deschisă și sunt invitați să o semneze cei care vor să susțină această schimbare.
Se pot înscrie toți profesorii care vor să le ofere elevilor lor abordări interesante, captivante și ancorate în realitate, chiar la disciplinele pe care le predau, indiferent de ciclul de învățământ, din orice școală și grădiniță.
Pentru a se înscrie, trebuie doar să își creeze un cont pe platforma Școala de Bani, să descarce materialele educaționale deja publicate în proiectul LifeLab, potrivite pentru materia pe care o predau și să le aplice la clasă.
Evident, profesorii care se înscriu trebuie să documenteze acest demers didactic prin fotografii sau clipuri video, realizate în timpul implementării fișelor la ore, să urce fișierele pe un link de transfer. Apoi, datele profesorului și o mică descriere despre cum a decurs ora și link-ul de transfer vor trebui completate pe pagina proiectului.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
28 martie 2024

Regulile pentru gradația de merit a profesorilor se vor modifica „într-un timp relativ scurt”, anunță Ligia Deca: Nu putem să venim cu revoluții acolo
Ligia Deca, ministrul Educației, a declarat luni, 25 martie, în cadrul unei conferințe de presă, că metodologia gradației de merit pentru profesori va fi revizuită și „e un ordin de ministru care trebuie emis într-un timp relativ scurt”. Pe 11 martie 2024, Ligia Deca spunea că în Ministerul Educației au loc discuții în prezent cu privire la „regândirea gradației de merit” și „regândirea treptelor de salarizare” a profesorilor.
Amintim că ordinul de ministru cu noile reguli pentru gradația de merit a profesorilor, programat să apară de Ziua Păcălelii, în acest an, a fost mutat pe 2 aprilie de Ministerul Educație, potrivit unui document publicat în Monitorul Oficial.
Ministrul Educației a spus luni că lucrează cu specialiștii OCDE pentru un cadru de evaluare de performanță potrivit pentru România: „Un alt sfat al lor este ca acest cadru să nu fie implementat brusc. Este nevoie de pilotare, este nevoie de timp de acomodare și este nevoie de predictibilitate pentru cadrele didactice”, a spus Deca.
„Prima discuție pe care o avem în acest sens este cea legată de revizuirea metodologiei gradației de merit, e un ordin de ministru care trebuie emis într-un timp relativ scurt. Și acolo avem prima discuție. Sigur, nu putem să venim cu revoluții acolo, pentru că, practic, e nevoie de un pic de timp să mergem pe recomandările OCDE.
Recomandările OCDE vorbesc și despre corelarea etapelor de promovare în carieră cu standarde profesionale, deci este vorba de o construcție a carierei didactice mai amplă, este vorba de timp pentru a putea avea rezultate obiective, de tipul evaluării standardizate pentru elevi, ca să poți să ai oglinda valorii adăugate la clasă. Și ne propunem, sigur, să venim cu o serie întreagă de propuneri, dar, din nou, aceste schimbări nu se pot întâmpla peste noapte”, a precizat Ligia Deca...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
12 martie 2024

Peste 12.000 de profesori și aproape 170.000 de elevi și studenți, parte din proiectele educaționale ale organizației Școala de Valori, în cei 14 ani de activitate (P)
Într-o lume într-o continuă schimbare, Școala de Valori continuă și ea să își împlinească misiunea de a călăuzi tinerii să învețe să devină creatorii propriilor vieți. Cu o experiență de 14 ani în crearea de proiecte educaționale, Școala de Valori a impactat pozitiv viața celor aproape 170.000 de elevi și studenți, precum și a celor aproximativ 12.000 de profesori.
Școala de Valori este o asociație non-guvernamentală înființată în 2009, care și-a oficializat activitatea în 2010, începând cu proiectul GROW, acum cunoscut sub numele de growedu.ro. Începând cu anul trecut, asociația și-a extins misiunea și în Diasporă. L’école des Valeurs este primul avanpost Școala de Valori în spațiul european, cu scopul de a susține dezvoltarea personală și profesională a românilor care trăiesc în Diasporă: https://lecoledesvaleurs.eu/ .

Școala de Valori rămâne implicată în susținerea educației la nivel european și în implementarea de proiecte Erasmus Plus, cu accent pe integrarea tinerilor pe piața muncii, deoarece învățarea continuă centrată pe valori este cheia cu care tinerii pot să-și atingă sau, de ce nu, să își depășească potențialul maxim.

În decursul celor 14 ani, Școala de Valori a fost alături de elevii din școala primară la cei din liceele tehnologice sau teoretice, i-a susținut în procesul de alegere a traseului educațional și de carieră. Studenții au cunoscut procesul de transformare al proiectelor Școala de Valori și, acum, sunt gata să fie antreprenori sau angajați cu competențe antreprenoriale, care știu că locul lor este într-un domeniu care să fie în armonie cu abilitățile lor personale. Pentru că profesorii sunt cheia dezvoltării elevilor, Școala de Valori se implică în crearea unor experiențe educaționale unice, interactive și inspiraționale, care vizează nu doar formarea inițială dar și pe cea continuă, adresând competențele de care au nevoie pentru a lucra cu elevii contemporani.

Credem cu tărie în puterea oamenilor de autodepășire...

A XXII-a ediţie a Târgului Meşterilor Populari

Vineri, sâmbătă şi duminică, în Parcul Nicolae Bălcescu din Oradea

A XXII-a ediţie a Târgului Meşterilor Populari

Astăzi (vineri, 17 iulie 2015), s-a deschis la Oradea, în Parcul Nicolae Bălcescu, cea de-a XXII-a ediţie a Târgului Meşterilor Populari.

Devenit tradiţional, căutat şi îndrăgit, târgul de la Oradea reuneşte şi la această ediţie meşteri populari vestiţi din întreaga ţară, dar şi din Ungaria. Unii sunt fideli şi nu ratează nicio ediţie...
La primul stand pe dreapta, imediat ce intri în parc, dai de standului moroşanului Arvai Alexandru. Maramureşanul din Sighetu Marmaţiei introduce şi montează cu mare meşteşug în sticle albe de ţuică vârtelniţă, fus, scară, fântână..., toate în miniatură, care dau ţuicii o culoare gălbuie-roşiatică. Figurinele fiind din lemn de prun sau tei... Iar soţia sa, doamna Maria, „ascunde”, înveleşte sticlele cu macrameu, dându-le frumuseţe, înnobilându-le, transformându-le în „bijuterii” artistice; până şi dopul este special, prin capul sculptat pe care îl poartă. Iar bâta şi toiagul au primit noi înfăţişări... „Fiind amândoi pensionari, eu am 68 de ani, iar soţia 61, avem timp, iar meşterind una şi alta, ne simţim utili şi ne bucurăm ori de câte ori reuşim să ne surprindem vizitatorii cu produsele noastre”.  
Ionel Cîra din Avram Iancu (Alba) şi soţia Jenica au făurit butoaie de toate mărimile, de la 5 la 100 de litri...
Nicoleta şi Ion Mitroi din Măldăeni (Teleorman) au adus la Oradea vestita ceramică de Cucuteni.
Pălăguţă Bârlea din Giuleşti, satul Mănăstire (Maramureş) ne prezintă frumoase costume populare maramureşene, zgarda („zgârdane sau barsoane”) şi trăistuţe de toate mărimile.
„Am lucrat special pentru acest tâg”!
Ne-a spus doamna Antoneta Nadu din Bechet – Dolj: covor în tăblii (carouri), Pomul vieţii, scoarţă oltenească...”
Pe „actorul” şi artistul (pictorul) Sergiu Savin l-am reperat pe „alte meleaguri”. Când i-am cerut explicaţii pentru părăsirea locului (faptei), pentru dezrădăcinare, ne-a răspuns „filosofic”: „M-am mutat lângă cedru să mi să şteargă urma, dar văd că nu am reuşit. Tot m-aţi găsit”.
Cel mai în vârstă copil din târg pare a fi Copil Dumitru din Timişoara, abonatul şi fidelul târgului, domnia sa ne aduce în fiecare an sporul casei, iar „sămânţa (sa) este singurul afacerit care nu dă faliment”, ca să-l cităm pe „copilul fără vârstă”, cum îi place domniei sale să se „laude”.
Balada lui Ciprian Porumbescu ne-a ademenit; lăsând totul baltă ne-am îndreptat spre standul maestrului Ladislaus Bokos. Domnia sa nu e violonist (solist), ci lutier, făuritor de viori – „ultimul lutier în viaţă din regiunea Crişana”, vorba domniei sale. „Eu mai fac încă instrumente de marcă la nivel de Cremona (Italia), cu două mâini şi un cap. Şi nu orice, ci viori Stradivarius”...
Aceste rânduri se vor o invitaţie la Târgul meşterilor populari, pe care nu e voie să-l rataţi în acest weekend, sâmbătă şi duminică...
 
Duminică, la pas prin târg
Am revenit duminică la târg să ne delectăm în voie şi să vă prezentăm şi alte imagini de la faţa locului, cu sculptori, pictori, designeri vestimentari şi alţi meşteri vestiţi. Mai întâi am dat ochii cu „starostele” târgului, care de 22 de ani se îngrijeşte ca fiecare ediţie să fie unicat, directorul Muzeului Ţării Crişurilor, dl prof. univ. dr. Aurel Chiriac, care, luat prin surprindere şi neavând la îndemână o cană cu vin a închinat cu noi tocmai cu un urcior.
La mulţi ani înainte, maestre Chiriac!
Pe standul doamnei Maria Crişan din Minerău (Arad) şi pe de lături... e prăpăd, zeci şi sute de exponate, bijuterii artistice făurite de două mâini măiestre şi o minte strălucită. Privind exponatele te cruceşti când vezi ce se poate făuri din nişte materiale simple, obişnuite, procurate de peste tot: pănuşi (de porumb), scoici, sâmburi, frunze, boabe de fasole...
Pe sculptorul George Marincu din Valu lui Traian (Constanţa) l-am găsit în activitate (atelier). Cu trusa în faţă, sculpta sub privirile atente ale unui băieţel fascinat de iuţimea şi precizia maestrului în mânuirea întregului arsenal de unelte. „Fascinat de la 13 ani de această frumoasă îndeletnicire nu m-am lăsat ademenit de un alt meşteşug. Vacanţele mi le petreceam muncind. De 32 de ani tot cioplesc în lemn de tei, dându-i forme nebănuite, Dobrogea fiind „Ţara teiului”, de unde se exportă tei de sute de ani”...
La Oradea vine de trei ani. În primul an a avut un succes enorm, dar nici acum nu se plânge. Operele sale imortalizează cu acurateţe scene din viaţa oamenilor şi animalelor, secvenţe biblice... „Prima mea sculptură a fost Ţăranca la fântână. Aici avem Cina cea de taină, iar aici Drumul Golgotei...”
Personajele sculptorului sunt foarte expresive, suferă, se bucură, se exteriorizează firesc de parcă ar fi vii, nu nişte chipuri cioplite!
La Alexandru Rotar din Târgu Mureş lumea se strânsese ca la circ, să vadă cum prelucrează sticla. Văzând flacăra, unii credeau că e laser. Aş! Te miri ce forme ciudate dădea sticlei cu ochiul său de artist. La standul d-nei Floare Codoban din Lazuri de Roşia nu mai plângea vioara cu goarnă, căci gazda e plecat în cer, de vreo 3 ani. Câtă tristeţe!
În jurul pictorului Nicolae Pătru din Furnicoşi, comuna Mihăileşti, judeţul Argeş, e lume bună şi multă, prieteni dragi din Oradea, dar nu numai.
„Pictura m-a impresionat de mic, ne spune pictorul. Consider că este o artă complexă, care pune numeroase probleme, greu de rezolvat, fiecare izbândă dându-mi satisfacţie spirituală, fapt care mă leagă de ea pentru totdeauna”.
La standul designerului vestimentar Filip Iulia Schreier, am cunoscut-o pe Cristina (eminesciana), artistă şi ea, ca şi mămica, inspirată şi pe fază, care, chiar dacă încă nu este pasionată de creaţiile vestimentare, e pricepută în a le prezenta ca un versat agent de vânzări.
Asemeni Cristinei, chiar dacă era ceva mai tinerică şi introvertită, Andreea Perva din Ineu (Arad) avea farmec în prezentarea unor pălării de paie pentru bărbaţi şi copii. Cu vorba dulce, a reuşit să o facă pe o fetiţă să plece acasă cu pălăria pe care a încercat-o.
Şi incă una: pe domnul profesor Ion Gh. Roman-Rocşoreanu l-am revăzut după ani buni la târg cu o carte sub braţ. Pregăteşte o lansare (două): IION – Foetus din lumină necreată (jurnal de vise şi „vise”, notări matinale din călătorii nocturne).
Mai multe nu vă spunem, lăsăm imaginile să vorbească.
Ovidiu Dan
P.S. Pentru mai multe poze (133 de poze), accesaţi Galeria foto: A XXII-a ediţie a Târgului Meşterilor Populari.

Trimite email
vineri, 26 aprilie 2024, 10:33:07 Ora de vară a Europei de Est