Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
13 noiembrie 2026

BREAKING În anul școlar 2027-2028, clasele din mediul urban vor avea cu cel puțin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de lege – proiect

Ana MOISE

Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare pentru 2027-2028, se va analiza situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de Legea nr. 198/2023, conform proiectului metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare pentru anul școlar 2027-2028, pus în consultare publică pe 12 noiembrie de Ministerul Educației și Cercetării.
Proiectul metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare în anul școlar 2027-2028 introduce criterii noi pentru planificarea claselor din mediul urban și din municipii, plus obligația verificării pe baza datelor din SIIIR a situațiilor elevilor înscriși în aceeași formațiune de studiu de cel puțin de 3 ori.
Propunerea vine în contextul în care Sorin Ionescu, ministru delegat pentru Învățământul Preuniversitar, a criticat clasele supraaglomerate. Acesta a spus că „34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu”, la audierea din Parlament pentru funcția de ministru, de pe 19 octombrie.
„N-am avut acces la toate aceste date ale ministerului, dar eu cred că 34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu. Toată Europa militează pentru scăderea numărului de elevi. De ce? Mai puțini elevi înseamnă un cadru didactic mai concentrat pe activitatea didactică”, a declarat Sorin Ionescu.
Edupedu.ro a scris că Federația Părinților Edupart a semnalat conducerii ISMB clase pregătitoare 2026 cu 28 și 29 de elevi: Vă adresăm rugămintea să dispuneți o analiză juridică corectă
În anul școlar 2025-2026, 2.405 formațiuni de studiu funcționau cu mai mulți elevi decât permite legea, potrivit unui răspuns al Ministerului Educației transmis Camerei Deputaților. Într-un liceu din Brașov a fost raportată o clasă cu 51 de elevi, cu 21 peste plafonul legal, potrivit datelor prezentate de Edupedu.ro.
Fostul ministrul al Educației, Mihai Dimian, a spus că numărul final al elevilor dintr-o clasă de nivel primar ar trebui să fie 24: „Noi am pornit de la ideea că media 24, că în anumite situații poți să crești până la 28. După care am adăugat minorități, am adăugat CES și tot creștem numărul acesta”.
Prevederile din proiectul pentru anul școlar 2027-2028

Art. 3. – „Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare, în cadrul criteriului economic se vor analiza următoarele aspecte:

a) situaţia claselor paralele despre care se estimează, pe baza datelor înregistrate în SIIIR, că la sfârşitul anului şcolar au efective sub limita minimă stabilită prin lege şi a căror comasare se impune fie la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică şi în structurile arondate acesteia, fie la nivelul localităţii/unităţii administrativ-teritoriale, în raport cu prevederile art. 23 alin. (1), (1^1), (1^2) şi alin. (1^3) lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

b) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

c) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din municipii, astfel încât acestea să funcționeze cu cel mult 2 elevi sub limita maximă prevăzută la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare...

A XXII-a ediţie a Târgului Meşterilor Populari

Vineri, sâmbătă şi duminică, în Parcul Nicolae Bălcescu din Oradea

A XXII-a ediţie a Târgului Meşterilor Populari

Astăzi (vineri, 17 iulie 2015), s-a deschis la Oradea, în Parcul Nicolae Bălcescu, cea de-a XXII-a ediţie a Târgului Meşterilor Populari.

Devenit tradiţional, căutat şi îndrăgit, târgul de la Oradea reuneşte şi la această ediţie meşteri populari vestiţi din întreaga ţară, dar şi din Ungaria. Unii sunt fideli şi nu ratează nicio ediţie...
La primul stand pe dreapta, imediat ce intri în parc, dai de standului moroşanului Arvai Alexandru. Maramureşanul din Sighetu Marmaţiei introduce şi montează cu mare meşteşug în sticle albe de ţuică vârtelniţă, fus, scară, fântână..., toate în miniatură, care dau ţuicii o culoare gălbuie-roşiatică. Figurinele fiind din lemn de prun sau tei... Iar soţia sa, doamna Maria, „ascunde”, înveleşte sticlele cu macrameu, dându-le frumuseţe, înnobilându-le, transformându-le în „bijuterii” artistice; până şi dopul este special, prin capul sculptat pe care îl poartă. Iar bâta şi toiagul au primit noi înfăţişări... „Fiind amândoi pensionari, eu am 68 de ani, iar soţia 61, avem timp, iar meşterind una şi alta, ne simţim utili şi ne bucurăm ori de câte ori reuşim să ne surprindem vizitatorii cu produsele noastre”.  
Ionel Cîra din Avram Iancu (Alba) şi soţia Jenica au făurit butoaie de toate mărimile, de la 5 la 100 de litri...
Nicoleta şi Ion Mitroi din Măldăeni (Teleorman) au adus la Oradea vestita ceramică de Cucuteni.
Pălăguţă Bârlea din Giuleşti, satul Mănăstire (Maramureş) ne prezintă frumoase costume populare maramureşene, zgarda („zgârdane sau barsoane”) şi trăistuţe de toate mărimile.
„Am lucrat special pentru acest tâg”!
Ne-a spus doamna Antoneta Nadu din Bechet – Dolj: covor în tăblii (carouri), Pomul vieţii, scoarţă oltenească...”
Pe „actorul” şi artistul (pictorul) Sergiu Savin l-am reperat pe „alte meleaguri”. Când i-am cerut explicaţii pentru părăsirea locului (faptei), pentru dezrădăcinare, ne-a răspuns „filosofic”: „M-am mutat lângă cedru să mi să şteargă urma, dar văd că nu am reuşit. Tot m-aţi găsit”.
Cel mai în vârstă copil din târg pare a fi Copil Dumitru din Timişoara, abonatul şi fidelul târgului, domnia sa ne aduce în fiecare an sporul casei, iar „sămânţa (sa) este singurul afacerit care nu dă faliment”, ca să-l cităm pe „copilul fără vârstă”, cum îi place domniei sale să se „laude”.
Balada lui Ciprian Porumbescu ne-a ademenit; lăsând totul baltă ne-am îndreptat spre standul maestrului Ladislaus Bokos. Domnia sa nu e violonist (solist), ci lutier, făuritor de viori – „ultimul lutier în viaţă din regiunea Crişana”, vorba domniei sale. „Eu mai fac încă instrumente de marcă la nivel de Cremona (Italia), cu două mâini şi un cap. Şi nu orice, ci viori Stradivarius”...
Aceste rânduri se vor o invitaţie la Târgul meşterilor populari, pe care nu e voie să-l rataţi în acest weekend, sâmbătă şi duminică...
 
Duminică, la pas prin târg
Am revenit duminică la târg să ne delectăm în voie şi să vă prezentăm şi alte imagini de la faţa locului, cu sculptori, pictori, designeri vestimentari şi alţi meşteri vestiţi. Mai întâi am dat ochii cu „starostele” târgului, care de 22 de ani se îngrijeşte ca fiecare ediţie să fie unicat, directorul Muzeului Ţării Crişurilor, dl prof. univ. dr. Aurel Chiriac, care, luat prin surprindere şi neavând la îndemână o cană cu vin a închinat cu noi tocmai cu un urcior.
La mulţi ani înainte, maestre Chiriac!
Pe standul doamnei Maria Crişan din Minerău (Arad) şi pe de lături... e prăpăd, zeci şi sute de exponate, bijuterii artistice făurite de două mâini măiestre şi o minte strălucită. Privind exponatele te cruceşti când vezi ce se poate făuri din nişte materiale simple, obişnuite, procurate de peste tot: pănuşi (de porumb), scoici, sâmburi, frunze, boabe de fasole...
Pe sculptorul George Marincu din Valu lui Traian (Constanţa) l-am găsit în activitate (atelier). Cu trusa în faţă, sculpta sub privirile atente ale unui băieţel fascinat de iuţimea şi precizia maestrului în mânuirea întregului arsenal de unelte. „Fascinat de la 13 ani de această frumoasă îndeletnicire nu m-am lăsat ademenit de un alt meşteşug. Vacanţele mi le petreceam muncind. De 32 de ani tot cioplesc în lemn de tei, dându-i forme nebănuite, Dobrogea fiind „Ţara teiului”, de unde se exportă tei de sute de ani”...
La Oradea vine de trei ani. În primul an a avut un succes enorm, dar nici acum nu se plânge. Operele sale imortalizează cu acurateţe scene din viaţa oamenilor şi animalelor, secvenţe biblice... „Prima mea sculptură a fost Ţăranca la fântână. Aici avem Cina cea de taină, iar aici Drumul Golgotei...”
Personajele sculptorului sunt foarte expresive, suferă, se bucură, se exteriorizează firesc de parcă ar fi vii, nu nişte chipuri cioplite!
La Alexandru Rotar din Târgu Mureş lumea se strânsese ca la circ, să vadă cum prelucrează sticla. Văzând flacăra, unii credeau că e laser. Aş! Te miri ce forme ciudate dădea sticlei cu ochiul său de artist. La standul d-nei Floare Codoban din Lazuri de Roşia nu mai plângea vioara cu goarnă, căci gazda e plecat în cer, de vreo 3 ani. Câtă tristeţe!
În jurul pictorului Nicolae Pătru din Furnicoşi, comuna Mihăileşti, judeţul Argeş, e lume bună şi multă, prieteni dragi din Oradea, dar nu numai.
„Pictura m-a impresionat de mic, ne spune pictorul. Consider că este o artă complexă, care pune numeroase probleme, greu de rezolvat, fiecare izbândă dându-mi satisfacţie spirituală, fapt care mă leagă de ea pentru totdeauna”.
La standul designerului vestimentar Filip Iulia Schreier, am cunoscut-o pe Cristina (eminesciana), artistă şi ea, ca şi mămica, inspirată şi pe fază, care, chiar dacă încă nu este pasionată de creaţiile vestimentare, e pricepută în a le prezenta ca un versat agent de vânzări.
Asemeni Cristinei, chiar dacă era ceva mai tinerică şi introvertită, Andreea Perva din Ineu (Arad) avea farmec în prezentarea unor pălării de paie pentru bărbaţi şi copii. Cu vorba dulce, a reuşit să o facă pe o fetiţă să plece acasă cu pălăria pe care a încercat-o.
Şi incă una: pe domnul profesor Ion Gh. Roman-Rocşoreanu l-am revăzut după ani buni la târg cu o carte sub braţ. Pregăteşte o lansare (două): IION – Foetus din lumină necreată (jurnal de vise şi „vise”, notări matinale din călătorii nocturne).
Mai multe nu vă spunem, lăsăm imaginile să vorbească.
Ovidiu Dan
P.S. Pentru mai multe poze (133 de poze), accesaţi Galeria foto: A XXII-a ediţie a Târgului Meşterilor Populari.

Trimite email
duminică, 22 noiembrie 2026 la 22:14:48 Ora standard a Europei de Est