Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
13 noiembrie 2026

BREAKING În anul școlar 2027-2028, clasele din mediul urban vor avea cu cel puțin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de lege – proiect

Ana MOISE

Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare pentru 2027-2028, se va analiza situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de Legea nr. 198/2023, conform proiectului metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare pentru anul școlar 2027-2028, pus în consultare publică pe 12 noiembrie de Ministerul Educației și Cercetării.
Proiectul metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare în anul școlar 2027-2028 introduce criterii noi pentru planificarea claselor din mediul urban și din municipii, plus obligația verificării pe baza datelor din SIIIR a situațiilor elevilor înscriși în aceeași formațiune de studiu de cel puțin de 3 ori.
Propunerea vine în contextul în care Sorin Ionescu, ministru delegat pentru Învățământul Preuniversitar, a criticat clasele supraaglomerate. Acesta a spus că „34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu”, la audierea din Parlament pentru funcția de ministru, de pe 19 octombrie.
„N-am avut acces la toate aceste date ale ministerului, dar eu cred că 34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu. Toată Europa militează pentru scăderea numărului de elevi. De ce? Mai puțini elevi înseamnă un cadru didactic mai concentrat pe activitatea didactică”, a declarat Sorin Ionescu.
Edupedu.ro a scris că Federația Părinților Edupart a semnalat conducerii ISMB clase pregătitoare 2026 cu 28 și 29 de elevi: Vă adresăm rugămintea să dispuneți o analiză juridică corectă
În anul școlar 2025-2026, 2.405 formațiuni de studiu funcționau cu mai mulți elevi decât permite legea, potrivit unui răspuns al Ministerului Educației transmis Camerei Deputaților. Într-un liceu din Brașov a fost raportată o clasă cu 51 de elevi, cu 21 peste plafonul legal, potrivit datelor prezentate de Edupedu.ro.
Fostul ministrul al Educației, Mihai Dimian, a spus că numărul final al elevilor dintr-o clasă de nivel primar ar trebui să fie 24: „Noi am pornit de la ideea că media 24, că în anumite situații poți să crești până la 28. După care am adăugat minorități, am adăugat CES și tot creștem numărul acesta”.
Prevederile din proiectul pentru anul școlar 2027-2028

Art. 3. – „Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare, în cadrul criteriului economic se vor analiza următoarele aspecte:

a) situaţia claselor paralele despre care se estimează, pe baza datelor înregistrate în SIIIR, că la sfârşitul anului şcolar au efective sub limita minimă stabilită prin lege şi a căror comasare se impune fie la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică şi în structurile arondate acesteia, fie la nivelul localităţii/unităţii administrativ-teritoriale, în raport cu prevederile art. 23 alin. (1), (1^1), (1^2) şi alin. (1^3) lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

b) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

c) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din municipii, astfel încât acestea să funcționeze cu cel mult 2 elevi sub limita maximă prevăzută la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare...

„Curtea de la Argeş”, ediţia din august (fierbinte)

Chiar şi din Rio, dl rector Ioan Dziţac ne propune pentru acest weekend să lecturăm

„Curtea de la Argeş”, ediţia din august (fierbinte)

Întocmai, domnule academician (redactor-şef) Gheorghe Păun, „scop şi mijloc, în acelaşi timp, discuţia despre identitate (românism/românitate, unitate şi altele asemeni) este necesară, tot pentru simplul fapt că ne face conştienţi că AVEM IDENTITATE!"

Domnul Eminescu ne vorbeşte despre „conţinutul depeşei primite din Berlin de ziarul Daily News în care se zice că principele de Bismarck crede nefolositoare silinţele ce şi le dau reprezentanţii puterilor... pentru a menţine pacea", şi culmea, ce coincidenţă, şi acum ca şi atunci se face vorbire tot de Grecia, chiar dacă în alt context. „În numele Omului", Horia Bădescu ne spune răspicat că „dacă vrea să supravieţuiască, Uniunea Europeană este obligată să pună accentul pe matricea sa culturală". Johan Galtung e de părere că „viitorul lasă mai mult loc fanteziei, pentru că el încă nu a furnizat suficiente date", şi subliniază faptul că „avem nevoie de o cercetare pentru viitor". Cristian Bădiliţă continuă să ne surprindă plăcut cu serialul său „Un episod din adolescenţa lui Iisus" (plecând de la reflecţii despre Evanghelia după Luca). La rubrica „Podul de reviste", Nicolae Dabija ne îndeamnă asemeni unui (mare) duhovnic la Cel mai mare Praznic Împărătesc: „Veniţi de luaţi lumină!" „Poporul român din Basarabia a suferit (mult - adăugăm noi - n.n.) pentru credinţă..." spune domnia sa, la un moment dat. În cadrul aceleiaşi rubrici („Podul de reviste"), Florian Copcea scrie despre transmodernismul poeziei lui Nicu Ciobanu. În „Nevoia de românism", cu gândul la „Ziua Limbii Române" (care se sărbătoreşte la 31 august), dar şi la  ziua de 8 august (Ziua revistei „Curtea de la Argeş"), Nicolae Melinescu ne relatează despre Şcoala (unică) vie de la Ticera (un sat românesc din judeţul Hunedoara), iar Marian Nencescu (în rubrica „Istoria de lângă noi"), despre „Bisericile oropsite ale Transnistriei". Radu Ştefan Vergatti ne aduce în atenţie templierii (Ordinul Templierilor - primul ordin militar călugăresc; călugărul-cavaler). Cătălin Mamali aduce în actualitate dialogul social, dialogând cu Mihai Şora despre Piaţa Universităţii, în 2 august 1990. La „Ştiinţa, parte a culturii", citim un articol-„şoc": „Metabolismul matematicii şi informaticii", semnat de Octavian Stănăşilă. La „Cărţi şi autori", Ion C. Ştefan scrie „Istoria literaturii române pe înţelesul celor care citesc". La „Orizontul (său) SF", Mircea Opriţă s-a oprit la două reviste (pentru relaţiile pe care le-au cultivat sporadic cu SF-ul), iar Dan D. Farcaş, pornind de la două întrebări... a ajuns la „Inteligenţa şi viaţa". Dar câte nu veţi afla lecturând revista de cultură „Curtea de la Argeş" la adresa cunoscută: www.curteadelaarges.ro
Ovidiu Dan

Trimite email
marți, 17 noiembrie 2026 la 13:15:30 Ora standard a Europei de Est

Poza zilei

Sziget Festival - 2027

Între 10 și 14 august 2027, pe Insula Óbuda din Budapesta,
va avea loc ediția 2027 a Sziget Festival.
Aflați primele informații furnizate de Iulia Pop în articolul
Fontaines D.C., Katseye, IDLES, Lola Young,
fiii lui David Beckham și Liam Gallagher,
printre primele nume confirmate la Sziget 2027...