Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

„Curtea de la Argeş”, ediţia din august (fierbinte)

Chiar şi din Rio, dl rector Ioan Dziţac ne propune pentru acest weekend să lecturăm

„Curtea de la Argeş”, ediţia din august (fierbinte)

Întocmai, domnule academician (redactor-şef) Gheorghe Păun, „scop şi mijloc, în acelaşi timp, discuţia despre identitate (românism/românitate, unitate şi altele asemeni) este necesară, tot pentru simplul fapt că ne face conştienţi că AVEM IDENTITATE!"

Domnul Eminescu ne vorbeşte despre „conţinutul depeşei primite din Berlin de ziarul Daily News în care se zice că principele de Bismarck crede nefolositoare silinţele ce şi le dau reprezentanţii puterilor... pentru a menţine pacea", şi culmea, ce coincidenţă, şi acum ca şi atunci se face vorbire tot de Grecia, chiar dacă în alt context. „În numele Omului", Horia Bădescu ne spune răspicat că „dacă vrea să supravieţuiască, Uniunea Europeană este obligată să pună accentul pe matricea sa culturală". Johan Galtung e de părere că „viitorul lasă mai mult loc fanteziei, pentru că el încă nu a furnizat suficiente date", şi subliniază faptul că „avem nevoie de o cercetare pentru viitor". Cristian Bădiliţă continuă să ne surprindă plăcut cu serialul său „Un episod din adolescenţa lui Iisus" (plecând de la reflecţii despre Evanghelia după Luca). La rubrica „Podul de reviste", Nicolae Dabija ne îndeamnă asemeni unui (mare) duhovnic la Cel mai mare Praznic Împărătesc: „Veniţi de luaţi lumină!" „Poporul român din Basarabia a suferit (mult - adăugăm noi - n.n.) pentru credinţă..." spune domnia sa, la un moment dat. În cadrul aceleiaşi rubrici („Podul de reviste"), Florian Copcea scrie despre transmodernismul poeziei lui Nicu Ciobanu. În „Nevoia de românism", cu gândul la „Ziua Limbii Române" (care se sărbătoreşte la 31 august), dar şi la  ziua de 8 august (Ziua revistei „Curtea de la Argeş"), Nicolae Melinescu ne relatează despre Şcoala (unică) vie de la Ticera (un sat românesc din judeţul Hunedoara), iar Marian Nencescu (în rubrica „Istoria de lângă noi"), despre „Bisericile oropsite ale Transnistriei". Radu Ştefan Vergatti ne aduce în atenţie templierii (Ordinul Templierilor - primul ordin militar călugăresc; călugărul-cavaler). Cătălin Mamali aduce în actualitate dialogul social, dialogând cu Mihai Şora despre Piaţa Universităţii, în 2 august 1990. La „Ştiinţa, parte a culturii", citim un articol-„şoc": „Metabolismul matematicii şi informaticii", semnat de Octavian Stănăşilă. La „Cărţi şi autori", Ion C. Ştefan scrie „Istoria literaturii române pe înţelesul celor care citesc". La „Orizontul (său) SF", Mircea Opriţă s-a oprit la două reviste (pentru relaţiile pe care le-au cultivat sporadic cu SF-ul), iar Dan D. Farcaş, pornind de la două întrebări... a ajuns la „Inteligenţa şi viaţa". Dar câte nu veţi afla lecturând revista de cultură „Curtea de la Argeş" la adresa cunoscută: www.curteadelaarges.ro
Ovidiu Dan

Trimite email
luni, 25 mai 2026 la 18:57:48 Ora de vară a Europei de Est