Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

„Curtea de la Argeş”, ediţia din august (fierbinte)

Chiar şi din Rio, dl rector Ioan Dziţac ne propune pentru acest weekend să lecturăm

„Curtea de la Argeş”, ediţia din august (fierbinte)

Întocmai, domnule academician (redactor-şef) Gheorghe Păun, „scop şi mijloc, în acelaşi timp, discuţia despre identitate (românism/românitate, unitate şi altele asemeni) este necesară, tot pentru simplul fapt că ne face conştienţi că AVEM IDENTITATE!"

Domnul Eminescu ne vorbeşte despre „conţinutul depeşei primite din Berlin de ziarul Daily News în care se zice că principele de Bismarck crede nefolositoare silinţele ce şi le dau reprezentanţii puterilor... pentru a menţine pacea", şi culmea, ce coincidenţă, şi acum ca şi atunci se face vorbire tot de Grecia, chiar dacă în alt context. „În numele Omului", Horia Bădescu ne spune răspicat că „dacă vrea să supravieţuiască, Uniunea Europeană este obligată să pună accentul pe matricea sa culturală". Johan Galtung e de părere că „viitorul lasă mai mult loc fanteziei, pentru că el încă nu a furnizat suficiente date", şi subliniază faptul că „avem nevoie de o cercetare pentru viitor". Cristian Bădiliţă continuă să ne surprindă plăcut cu serialul său „Un episod din adolescenţa lui Iisus" (plecând de la reflecţii despre Evanghelia după Luca). La rubrica „Podul de reviste", Nicolae Dabija ne îndeamnă asemeni unui (mare) duhovnic la Cel mai mare Praznic Împărătesc: „Veniţi de luaţi lumină!" „Poporul român din Basarabia a suferit (mult - adăugăm noi - n.n.) pentru credinţă..." spune domnia sa, la un moment dat. În cadrul aceleiaşi rubrici („Podul de reviste"), Florian Copcea scrie despre transmodernismul poeziei lui Nicu Ciobanu. În „Nevoia de românism", cu gândul la „Ziua Limbii Române" (care se sărbătoreşte la 31 august), dar şi la  ziua de 8 august (Ziua revistei „Curtea de la Argeş"), Nicolae Melinescu ne relatează despre Şcoala (unică) vie de la Ticera (un sat românesc din judeţul Hunedoara), iar Marian Nencescu (în rubrica „Istoria de lângă noi"), despre „Bisericile oropsite ale Transnistriei". Radu Ştefan Vergatti ne aduce în atenţie templierii (Ordinul Templierilor - primul ordin militar călugăresc; călugărul-cavaler). Cătălin Mamali aduce în actualitate dialogul social, dialogând cu Mihai Şora despre Piaţa Universităţii, în 2 august 1990. La „Ştiinţa, parte a culturii", citim un articol-„şoc": „Metabolismul matematicii şi informaticii", semnat de Octavian Stănăşilă. La „Cărţi şi autori", Ion C. Ştefan scrie „Istoria literaturii române pe înţelesul celor care citesc". La „Orizontul (său) SF", Mircea Opriţă s-a oprit la două reviste (pentru relaţiile pe care le-au cultivat sporadic cu SF-ul), iar Dan D. Farcaş, pornind de la două întrebări... a ajuns la „Inteligenţa şi viaţa". Dar câte nu veţi afla lecturând revista de cultură „Curtea de la Argeş" la adresa cunoscută: www.curteadelaarges.ro
Ovidiu Dan

Trimite email
joi, 5 martie 2026 la 23:04:30 Ora standard a Europei de Est