Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
22 decembrie 2025

SURSE: Daniel David și-a dat demisia din funcția de ministru al Educației și Cercetării / Marilen Pirtea – în pole position pentru a prelua portofoliul


Daniel David și-a dat demisia din funcția de ministru al Educației și Cercetării, potrivit surselor Edupedu.ro.
Rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea, este cotat cu cele mai mari șanse de a prelua portofoliul cel mai dur lovit de măsurile de austeritate aplicate deja prin Legea Bolojan și cu un dosar fierbinte pe masă, și anume controversata programă de limbă română ce readuce cronicarii spre a fi studiați de elevii de 14-15 ani, la clasa a IX-a.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

„Curtea de la Argeş”, ediţia din august (fierbinte)

Chiar şi din Rio, dl rector Ioan Dziţac ne propune pentru acest weekend să lecturăm

„Curtea de la Argeş”, ediţia din august (fierbinte)

Întocmai, domnule academician (redactor-şef) Gheorghe Păun, „scop şi mijloc, în acelaşi timp, discuţia despre identitate (românism/românitate, unitate şi altele asemeni) este necesară, tot pentru simplul fapt că ne face conştienţi că AVEM IDENTITATE!"

Domnul Eminescu ne vorbeşte despre „conţinutul depeşei primite din Berlin de ziarul Daily News în care se zice că principele de Bismarck crede nefolositoare silinţele ce şi le dau reprezentanţii puterilor... pentru a menţine pacea", şi culmea, ce coincidenţă, şi acum ca şi atunci se face vorbire tot de Grecia, chiar dacă în alt context. „În numele Omului", Horia Bădescu ne spune răspicat că „dacă vrea să supravieţuiască, Uniunea Europeană este obligată să pună accentul pe matricea sa culturală". Johan Galtung e de părere că „viitorul lasă mai mult loc fanteziei, pentru că el încă nu a furnizat suficiente date", şi subliniază faptul că „avem nevoie de o cercetare pentru viitor". Cristian Bădiliţă continuă să ne surprindă plăcut cu serialul său „Un episod din adolescenţa lui Iisus" (plecând de la reflecţii despre Evanghelia după Luca). La rubrica „Podul de reviste", Nicolae Dabija ne îndeamnă asemeni unui (mare) duhovnic la Cel mai mare Praznic Împărătesc: „Veniţi de luaţi lumină!" „Poporul român din Basarabia a suferit (mult - adăugăm noi - n.n.) pentru credinţă..." spune domnia sa, la un moment dat. În cadrul aceleiaşi rubrici („Podul de reviste"), Florian Copcea scrie despre transmodernismul poeziei lui Nicu Ciobanu. În „Nevoia de românism", cu gândul la „Ziua Limbii Române" (care se sărbătoreşte la 31 august), dar şi la  ziua de 8 august (Ziua revistei „Curtea de la Argeş"), Nicolae Melinescu ne relatează despre Şcoala (unică) vie de la Ticera (un sat românesc din judeţul Hunedoara), iar Marian Nencescu (în rubrica „Istoria de lângă noi"), despre „Bisericile oropsite ale Transnistriei". Radu Ştefan Vergatti ne aduce în atenţie templierii (Ordinul Templierilor - primul ordin militar călugăresc; călugărul-cavaler). Cătălin Mamali aduce în actualitate dialogul social, dialogând cu Mihai Şora despre Piaţa Universităţii, în 2 august 1990. La „Ştiinţa, parte a culturii", citim un articol-„şoc": „Metabolismul matematicii şi informaticii", semnat de Octavian Stănăşilă. La „Cărţi şi autori", Ion C. Ştefan scrie „Istoria literaturii române pe înţelesul celor care citesc". La „Orizontul (său) SF", Mircea Opriţă s-a oprit la două reviste (pentru relaţiile pe care le-au cultivat sporadic cu SF-ul), iar Dan D. Farcaş, pornind de la două întrebări... a ajuns la „Inteligenţa şi viaţa". Dar câte nu veţi afla lecturând revista de cultură „Curtea de la Argeş" la adresa cunoscută: www.curteadelaarges.ro
Ovidiu Dan
Trimite email
miercuri, 7 ianuarie 2026 la 03:29:55 Ora standard a Europei de Est