Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Bacalaureatul în derivă!

Ca la noi ... la nimeni!

Bacalaureatul în derivă!

Din dorința de schimbare, de dragul schimbării, se întâmplă și în învățământ destule lucruri ciudate, a se înțelege făcute fără cap, pesemne de nespecialiști, implantați politic în sistem, care nu au prea multe în comun cu învățământul.

O dovadă grăitoare în acest sens sunt și subiectele de la proba orală la limba și literatura română, care, potrivit specialiștilor, profesorilor de română, ar trebui să se cheme, în cel mai fericit caz, o probă de comunicare (între un emițător și un receptor), pentru că, din cele o sută de subiecte, doar vreo șapte, spus cu indulcență, pot fi încadrate în ceea ce se cheamă probă la limba și literatura română, celelalte 93 de subiecte fiind complet nevinovate și străine de literatura română.
*“S-a ajuns la o cădere în derizoriu a acestui examen, la care nu se verifică ce s-a predat.”
*“Asistăm la o uniformizare nedreaptă, în care toată lumea ia numai 10 (zece), și pe bună dreptatea, pentru că ștacheta e la genunchiul broaștei.”
*“Pentru a lua bacalaureatul anul acesta,  nu trebuia neapărat să fi parcurs materia. Un copil cu o dotare medie, orientat, din clasa a VIII-a, poate obține liniștit nota 8 (opt), cu asemenea subiecte, adesea penibile, cu sarcini de lucru parcă vădit tangențiale cu textul dat.”
*“Ce știu, ce au aflat absolvenții noștri despre comunism? Mai nimic! Dar li se cere să arate efectele comunismului asupra liceelor din acea vreme, să “traducă” înțelesul principiului “Nimic pentru tine, totul pentru toți!”
Notele maxime sunt … la ordinea zilei!
Am trecut și noi, ieri (marți, 24 iunie 2008), să luăm pulsul în două centre de examen, găzduite de două școli reprezentative ale județului Bihor, la Colegiul Național “Mihai Eminescu” și Colegiul Economic “Partenie Cosma” din municipiul Oradea.
La Centrul de evaluare nr. 283 - de la C.N. “Mihai Eminescu” -, am stat de vorbă cu conf. univ. dr. ing. Mircea Curilă, președintele comisiei. Din cei 357 de elevi înscriși, 356 sunt absolvenți din 2008 și doar unul din 2006, care va da examen doar la limba și literatura română – scris. Din total, 51 provin de la Liceul Teologic Penticostal “Betel”, restul, de la colegiul gazdă. Pentru examinarea candidaților la probele orale, au fost constituite trei subcomisii cu câte doi profesori fiecare. Luni, în prima zi, fiecare subcomisie a examinat circa 70-75 de candidați, între orele 8.00 și 20.00, cu o pauză de masă (între orele 13.00 și 14.00), ceilalți fiind programați pentru ziua de marți. Trecând prin câteva săli, însoțiți de domnul președinte, am constatat o atmosferă propice, mult optimism pe coridoare, și bucurie în rândul celor care au trecut hopul. În grupul celor de la “Betel”, Paula Lucaci și “Cornel” erau în al nouălea cer, după cele două note maxime!
Aruncând ochii pe rezultatele afișate, dintr-un număr de 133 de candidați, 76 obținuseră, ieri, nota maximă.
La ora 11.22, la Colegiul Național “Mihai Eminescu” s-a întrerupt curentul electric; fapt inexplicabil și fără precedent, într-o zi de examen, pe care gazdele nu și l-au putut justifica.
Economiștii și artiștii
La Centrul de examen nr. 286, organizat la Colegiul Economic “Partenie Cosma” sunt înscriși pe liste 373 de candidați (88 de la Liceul de Artă și 285 de la colegiul gazdă).
În prima zi de examen, din 195 de candidați, 95 au luat note de 10 (zece).
Așa după cum aveam să aflăm de la președintele comisiei, conf. univ. dr. Florian Bodog, la nivelul fiecăreia din cele patru subcomisii existau două seturi de subiecte, un set pentru absolvenții învățământului curs de zi din acest an, și un alt set pentru absolvenții învățământului cu frecvență redusă, seral, și rută progresivă.
Pe un culoar, aveam să o întâlnim pe Miss boboc Economic ’2005 – Bogdana Flore (din XII A), care își aștepta prietenul să iasă din examen. Ea a luat 10, ieri. I-a căzut subiectul numărul 65.
1. La primul punct, a vorbit despre perspectiva (obiectivă și subiectivă) a autorului textului (Paul Cernat).
2. Stilul textului (publicistic) și tipul (descriptiv și argumentativ)
3. De comentat despre efectul comunismului asupra liceelor din acea perioadă și de explicat înțelesul principiului “Nimic pentru tine, totul pentru toți!”
Bogdana ne-a detaliat puțin cele trei puncte ale subiectului tocmai pentru a ne arăta câtă substanță de literatură română a cuprins subiectul care i-a venit (ca o mănușă) și pe care l-a tratat de nota 10. (Ov. Dan)  
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: Bacalaureatul în derivă!

Trimite email
vineri, 10 aprilie 2026 la 15:10:23 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

Noul preşedinte al Academiei

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat marţi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate...
Citeşte mai multe la rubrica ŞTIRI
Prima coloană din stânga
Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...