Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Prima rectificare pozitivă semnificativă la Educaţie şi Cercetare, de 670 milioane de lei

Ministrul Educaţiei

Prima rectificare pozitivă semnificativă la Educaţie şi Cercetare, de 670 milioane de lei

Educaţia şi Cercetarea au primit 670 milioane de lei în plus la buget, prima rectificare pozitivă semnificativă, bani care vor fi folosiţi, printre altele, pentru drepturi din învăţământul preuniversitar obţinute în instanţă şi finanţare în universitar, a declarat, vineri, ministrul Sorin Cîmpeanu.

„Este prima rectificare pozitivă semnificativă la nivelul Ministerului. Practic, avem o suplimentare directă cu suma de 670 de milioane de lei. Ne exprimăm speranţa că vom avea aceeaşi înţelegere şi la următoarea rectificare bugetară, a spus ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu.
Din cele 670 de milioane de lei, 560 de milioane de lei sunt pentru plata sentinţelor judecătoreşti din învăţământul preuniversitar, în avans pentru anul 2016.
De asemenea, au fost deblocate alte sume care pot fi folosite în educaţie şi cercetare.
„Avem alocări pentru învăţământul universitar de 120 de milioane de lei. De asemenea, aveam acoperite creşterile salariale de 5% din învăţământ din luna septembrie, pentru învăţământul superior sumele fiind incluse în bugetul Ministerului Educaţiei. Valoarea se ridică la 30 de milioane de lei pentru lunile care urmează - septembrie, octombrie, noiembrie, decembrie. Avem un buget pe Educaţie de 12 milioane de lei pentru creşterea salariilor personalului nedidactic", a explicat Cîmpeanu.
Ministrul Educaţiei a mai spus că, pe lângă alocările salariale, mai sunt de rezolvat o serie de alte probleme cu impact naţional sau internaţional.
„La impact naţional mă refer la cei 44,5 milioane care se regăsesc ca finanţare pentru Institutul Cantacuzino. Suma acoperă atât datoriile la stat şi către părţi ale institutului, cât şi cheltuielile de funcţionare pentru lunile care au rămas până la sfârşitul anului. Din anul 2016 urmează să primească finanţare personalizată, prin legea bugetului de stat. Avem finanţare pe plus 13,8 milioane pentru cluburile sportive universitare. Avem finanţarea asigurată pentru cei 50 de lectori care predau limba română peste tot pe mapamond, se adaugă finanţare pentru organizarea conferinţelor de la Leipzig şi Berlin, România fiind ţara organizatoare. La acest nivel, suma se ridică la opt milioane de lei pentru Institutul Limbii Române", a adăugat Cîmpeanu.
Totodată, Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice va avea, pentru prima dată după 55 de ani, o contribuţie egală cu a SUA pentru Programul Fulbright.
„Tot pentru prima oară, suntem în situaţia ca după 55 de ani de funcţionare a Programului Fulbright, e drept, prin bugetul Ministerului Afacerilor Externe, România are aceeaşi contribuţie cu Statele Unite. Până acum, contribuţia Statelor Unite ar fi trebuit să fie egală cu cea a României, însă era mult mai mare, iar anul acesta s-au găsit posibilităţi pentru alocarea sumei de 500.000 de dolari, astfel încât bursele din Programul Fulbright să fie plătite la paritate de către statul român şi statul american", a mai spus ministrul.
Potrivit lui Cîmpeanu, prin rectificarea bugetară, există posibilitatea suplimentării cheltuielilor necesare pentru dezafectarea reactorului nuclear de la Măgurele.
„Avem posibilitatea acum pentru suplimentarea efectivă a cheltuielilor pentru dezafectarea reactorului nuclear de la Măgurele, un lucru pe care, de asemenea, îl consider foarte important. Avem cheltuieli de capital în sumă de 90 de milioane de lei alocate către obiectivele de investiţii finalizabile pe parcursul anului 2015. La acestea se adaugă cheltuiala din sold, în valoare de 190 de milioane de lei pentru universităţi şi o altă cheltuială din sold de 60 de milioane de lei pentru cămine-cantine, este vorba de învăţământul universitar, apoi 94 milioane pentru cercetare", a adăugat Cîmpeanu.
Elvira Gheorghiţa
Mediafax.ro

Trimite email
sâmbătă, 23 mai 2026 la 15:17:53 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

Concert Compact

Concert Compact Paul Ciuci 
joi, 21 mai, ora 21.00
la Hard Rock Cafe, București