Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Prima rectificare pozitivă semnificativă la Educaţie şi Cercetare, de 670 milioane de lei

Ministrul Educaţiei

Prima rectificare pozitivă semnificativă la Educaţie şi Cercetare, de 670 milioane de lei

Educaţia şi Cercetarea au primit 670 milioane de lei în plus la buget, prima rectificare pozitivă semnificativă, bani care vor fi folosiţi, printre altele, pentru drepturi din învăţământul preuniversitar obţinute în instanţă şi finanţare în universitar, a declarat, vineri, ministrul Sorin Cîmpeanu.

„Este prima rectificare pozitivă semnificativă la nivelul Ministerului. Practic, avem o suplimentare directă cu suma de 670 de milioane de lei. Ne exprimăm speranţa că vom avea aceeaşi înţelegere şi la următoarea rectificare bugetară, a spus ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu.
Din cele 670 de milioane de lei, 560 de milioane de lei sunt pentru plata sentinţelor judecătoreşti din învăţământul preuniversitar, în avans pentru anul 2016.
De asemenea, au fost deblocate alte sume care pot fi folosite în educaţie şi cercetare.
„Avem alocări pentru învăţământul universitar de 120 de milioane de lei. De asemenea, aveam acoperite creşterile salariale de 5% din învăţământ din luna septembrie, pentru învăţământul superior sumele fiind incluse în bugetul Ministerului Educaţiei. Valoarea se ridică la 30 de milioane de lei pentru lunile care urmează - septembrie, octombrie, noiembrie, decembrie. Avem un buget pe Educaţie de 12 milioane de lei pentru creşterea salariilor personalului nedidactic", a explicat Cîmpeanu.
Ministrul Educaţiei a mai spus că, pe lângă alocările salariale, mai sunt de rezolvat o serie de alte probleme cu impact naţional sau internaţional.
„La impact naţional mă refer la cei 44,5 milioane care se regăsesc ca finanţare pentru Institutul Cantacuzino. Suma acoperă atât datoriile la stat şi către părţi ale institutului, cât şi cheltuielile de funcţionare pentru lunile care au rămas până la sfârşitul anului. Din anul 2016 urmează să primească finanţare personalizată, prin legea bugetului de stat. Avem finanţare pe plus 13,8 milioane pentru cluburile sportive universitare. Avem finanţarea asigurată pentru cei 50 de lectori care predau limba română peste tot pe mapamond, se adaugă finanţare pentru organizarea conferinţelor de la Leipzig şi Berlin, România fiind ţara organizatoare. La acest nivel, suma se ridică la opt milioane de lei pentru Institutul Limbii Române", a adăugat Cîmpeanu.
Totodată, Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice va avea, pentru prima dată după 55 de ani, o contribuţie egală cu a SUA pentru Programul Fulbright.
„Tot pentru prima oară, suntem în situaţia ca după 55 de ani de funcţionare a Programului Fulbright, e drept, prin bugetul Ministerului Afacerilor Externe, România are aceeaşi contribuţie cu Statele Unite. Până acum, contribuţia Statelor Unite ar fi trebuit să fie egală cu cea a României, însă era mult mai mare, iar anul acesta s-au găsit posibilităţi pentru alocarea sumei de 500.000 de dolari, astfel încât bursele din Programul Fulbright să fie plătite la paritate de către statul român şi statul american", a mai spus ministrul.
Potrivit lui Cîmpeanu, prin rectificarea bugetară, există posibilitatea suplimentării cheltuielilor necesare pentru dezafectarea reactorului nuclear de la Măgurele.
„Avem posibilitatea acum pentru suplimentarea efectivă a cheltuielilor pentru dezafectarea reactorului nuclear de la Măgurele, un lucru pe care, de asemenea, îl consider foarte important. Avem cheltuieli de capital în sumă de 90 de milioane de lei alocate către obiectivele de investiţii finalizabile pe parcursul anului 2015. La acestea se adaugă cheltuiala din sold, în valoare de 190 de milioane de lei pentru universităţi şi o altă cheltuială din sold de 60 de milioane de lei pentru cămine-cantine, este vorba de învăţământul universitar, apoi 94 milioane pentru cercetare", a adăugat Cîmpeanu.
Elvira Gheorghiţa
Mediafax.ro
Trimite email
sâmbătă, 21 februarie 2026 la 07:37:00 Ora standard a Europei de Est