Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
15 septembrie 2026

Federația Părinților – Edupart precizează că susține proiectul deputatei PNL Raluca Turcan privind interzicerea telefoanelor în școli și modificări privind accesul elevilor la consiliere psihologică, însă aduce câteva precizări și propuneri de modificare a proiectului, într-un comunicat de presă, transmis pe 12 septembrie.
Amintim, în contextul rezultatelor PISA 2025, deputata PNL Raluca Turcan a cerut Comisiei de Învățământ din Camera Deputaților să pună pe ordinea de zi proiectul de lege prin care telefoanele mobile sunt interzise în școli și licee „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor”. Proiectul prevede extinderea monitorizării audio-video în școli și măsuri privind consilierea psihologică gratuită și obligatorie a elevilor.

Consiliul Național al Elevilor nu e de acord cu interzicerea telefoanelor pe tot parcursul programului școlar.

„Interzicerea telefoanelor poate fi o măsură bună de disciplină educațională, concentrare și protecție împotriva cyberbullyingului, dar nu trebuie prezentată ca o soluție care, singură, repară rezultatele PISA”, scrie Federația Părinților Edupart.

Proiectul deputatei PNL Raluca Turcan propune modificarea Legii Educației nr 198/ 2023 în sensul în care telefoanele mobile să fie interzise „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor” și să fie ținute în spații speciale până la finalul orelor.

În plus, proiectul modifică articolul 14 din Legea învățământului preuniversitar și introduce obligativitatea ca, la înscrierea copilului la școală, contractul educațional să conțină acordul expres al părinților sau al elevului major privind participarea la consiliere psihologică.

Mai mult, proiectul introduce o prevedere nouă despre obligativitatea de a participa la ședințe de consiliere școlară, la cererea profesorului. „Participarea la ședințe de consiliere școlară și/sau psihologică prevăzute la alin. (4) lit. a) poate fi dispusă de personalul didactic sau de conducerea unității de învățământ și este obligatorie pentru antepreșcolar, preșcolar sau elev”, scrie în proiectul propus de deputata Raluca Turcan.

Federația Națională a Părinților spune că „sesizarea poate și trebuie să poată fi făcută de profesor. Profesorul este unul dintre adulții care petrec cel mai mult timp cu elevul și poate observa schimbări de comportament, agresivitate, izolare, automutilare, bullying, neglijare sau alte elemente de risc.

Evaluarea trebuie însă realizată de un profesionist cu competențele necesare. Profesorul poate observa și sesiza dar profesorul nu diagnostichează”, scrie în comunicatul de presă.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
Duminică, 30 august 2026

Când încep cursurile?

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026, potrivit structurii oficiale a anului școlar 2026-2027, aprobată de Ministerul Educației. Anul școlar are 36 de săptămâni de cursuri pentru majoritatea elevilor și se încheie vineri, 18 iunie 2027. Prima vacanță, cea de toamnă, începe pe 24 octombrie.
Anul școlar 2026-2027 începe oficial la 1 septembrie 2026 și se încheie la 31 august 2027, însă prima zi de cursuri este luni, 7 septembrie, conform Ordinului ministrului Educației și Cercetării nr. 3.194/2026 privind structura anului școlar.
Pentru elevi, începutul școlii din septembrie 2026 vine și cu o schimbare importantă la liceu: elevii care intră în clasa a IX-a sunt prima generație care va învăța după noile programe școlare de liceu. Manualele realizate pentru noile programe nu vor fi însă disponibile în format tipărit la începutul cursurilor. Directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, Bogdan Cristescu, a declarat că „în cel mai bun caz” manualele ar putea fi disponibile în format digital pe 7 septembrie. Dacă nu vor exista contestații, variantele tipărite ar putea ajunge la elevi în octombrie, iar în cazul unor contestații termenul s-ar putea prelungi pentru unele manuale până în ianuarie 2027. Manualele sunt instrumente de predare la clasă, folosesc mai mult elevilor, ele nu sunt obligatorii pentru profesori. Cadrele didactice au ca obligație aplicarea programei școlare.

Când începe școala în septembrie 2026?

Prima zi de școală este luni, 7 septembrie 2026.
Primul modul de cursuri durează șapte săptămâni, de luni, 7 septembrie, până vineri, 23 octombrie 2026.
Prima vacanță a elevilor începe sâmbătă, 24 octombrie, și se încheie duminică, 1 noiembrie. Elevii revin la școală luni, 2 noiembrie 2026.

Pe 5 octombrie 2026 nu se fac cursuri!

La mai puțin de o lună după începerea școlii, elevii vor avea o zi fără cursuri.
Luni, 5 octombrie 2026, de Ziua internațională a educației, nu se organizează cursuri, potrivit ordinului privind structura anului școlar. Nu se fac cursuri nici în zilele nelucrătoare și de sărbătoare legală prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă aplicabil...

Prima rectificare pozitivă semnificativă la Educaţie şi Cercetare, de 670 milioane de lei

Ministrul Educaţiei

Prima rectificare pozitivă semnificativă la Educaţie şi Cercetare, de 670 milioane de lei

Educaţia şi Cercetarea au primit 670 milioane de lei în plus la buget, prima rectificare pozitivă semnificativă, bani care vor fi folosiţi, printre altele, pentru drepturi din învăţământul preuniversitar obţinute în instanţă şi finanţare în universitar, a declarat, vineri, ministrul Sorin Cîmpeanu.

„Este prima rectificare pozitivă semnificativă la nivelul Ministerului. Practic, avem o suplimentare directă cu suma de 670 de milioane de lei. Ne exprimăm speranţa că vom avea aceeaşi înţelegere şi la următoarea rectificare bugetară, a spus ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu.
Din cele 670 de milioane de lei, 560 de milioane de lei sunt pentru plata sentinţelor judecătoreşti din învăţământul preuniversitar, în avans pentru anul 2016.
De asemenea, au fost deblocate alte sume care pot fi folosite în educaţie şi cercetare.
„Avem alocări pentru învăţământul universitar de 120 de milioane de lei. De asemenea, aveam acoperite creşterile salariale de 5% din învăţământ din luna septembrie, pentru învăţământul superior sumele fiind incluse în bugetul Ministerului Educaţiei. Valoarea se ridică la 30 de milioane de lei pentru lunile care urmează - septembrie, octombrie, noiembrie, decembrie. Avem un buget pe Educaţie de 12 milioane de lei pentru creşterea salariilor personalului nedidactic", a explicat Cîmpeanu.
Ministrul Educaţiei a mai spus că, pe lângă alocările salariale, mai sunt de rezolvat o serie de alte probleme cu impact naţional sau internaţional.
„La impact naţional mă refer la cei 44,5 milioane care se regăsesc ca finanţare pentru Institutul Cantacuzino. Suma acoperă atât datoriile la stat şi către părţi ale institutului, cât şi cheltuielile de funcţionare pentru lunile care au rămas până la sfârşitul anului. Din anul 2016 urmează să primească finanţare personalizată, prin legea bugetului de stat. Avem finanţare pe plus 13,8 milioane pentru cluburile sportive universitare. Avem finanţarea asigurată pentru cei 50 de lectori care predau limba română peste tot pe mapamond, se adaugă finanţare pentru organizarea conferinţelor de la Leipzig şi Berlin, România fiind ţara organizatoare. La acest nivel, suma se ridică la opt milioane de lei pentru Institutul Limbii Române", a adăugat Cîmpeanu.
Totodată, Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice va avea, pentru prima dată după 55 de ani, o contribuţie egală cu a SUA pentru Programul Fulbright.
„Tot pentru prima oară, suntem în situaţia ca după 55 de ani de funcţionare a Programului Fulbright, e drept, prin bugetul Ministerului Afacerilor Externe, România are aceeaşi contribuţie cu Statele Unite. Până acum, contribuţia Statelor Unite ar fi trebuit să fie egală cu cea a României, însă era mult mai mare, iar anul acesta s-au găsit posibilităţi pentru alocarea sumei de 500.000 de dolari, astfel încât bursele din Programul Fulbright să fie plătite la paritate de către statul român şi statul american", a mai spus ministrul.
Potrivit lui Cîmpeanu, prin rectificarea bugetară, există posibilitatea suplimentării cheltuielilor necesare pentru dezafectarea reactorului nuclear de la Măgurele.
„Avem posibilitatea acum pentru suplimentarea efectivă a cheltuielilor pentru dezafectarea reactorului nuclear de la Măgurele, un lucru pe care, de asemenea, îl consider foarte important. Avem cheltuieli de capital în sumă de 90 de milioane de lei alocate către obiectivele de investiţii finalizabile pe parcursul anului 2015. La acestea se adaugă cheltuiala din sold, în valoare de 190 de milioane de lei pentru universităţi şi o altă cheltuială din sold de 60 de milioane de lei pentru cămine-cantine, este vorba de învăţământul universitar, apoi 94 milioane pentru cercetare", a adăugat Cîmpeanu.
Elvira Gheorghiţa
Mediafax.ro

Trimite email
miercuri, 16 septembrie 2026 la 14:30:47 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

Mihai Mărgineanu

În concert
la Hard Rock Cafe
București
joi, 17 septembrie 2026,
ora 21.00