Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

Prima rectificare pozitivă semnificativă la Educaţie şi Cercetare, de 670 milioane de lei

Ministrul Educaţiei

Prima rectificare pozitivă semnificativă la Educaţie şi Cercetare, de 670 milioane de lei

Educaţia şi Cercetarea au primit 670 milioane de lei în plus la buget, prima rectificare pozitivă semnificativă, bani care vor fi folosiţi, printre altele, pentru drepturi din învăţământul preuniversitar obţinute în instanţă şi finanţare în universitar, a declarat, vineri, ministrul Sorin Cîmpeanu.

„Este prima rectificare pozitivă semnificativă la nivelul Ministerului. Practic, avem o suplimentare directă cu suma de 670 de milioane de lei. Ne exprimăm speranţa că vom avea aceeaşi înţelegere şi la următoarea rectificare bugetară, a spus ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu.
Din cele 670 de milioane de lei, 560 de milioane de lei sunt pentru plata sentinţelor judecătoreşti din învăţământul preuniversitar, în avans pentru anul 2016.
De asemenea, au fost deblocate alte sume care pot fi folosite în educaţie şi cercetare.
„Avem alocări pentru învăţământul universitar de 120 de milioane de lei. De asemenea, aveam acoperite creşterile salariale de 5% din învăţământ din luna septembrie, pentru învăţământul superior sumele fiind incluse în bugetul Ministerului Educaţiei. Valoarea se ridică la 30 de milioane de lei pentru lunile care urmează - septembrie, octombrie, noiembrie, decembrie. Avem un buget pe Educaţie de 12 milioane de lei pentru creşterea salariilor personalului nedidactic", a explicat Cîmpeanu.
Ministrul Educaţiei a mai spus că, pe lângă alocările salariale, mai sunt de rezolvat o serie de alte probleme cu impact naţional sau internaţional.
„La impact naţional mă refer la cei 44,5 milioane care se regăsesc ca finanţare pentru Institutul Cantacuzino. Suma acoperă atât datoriile la stat şi către părţi ale institutului, cât şi cheltuielile de funcţionare pentru lunile care au rămas până la sfârşitul anului. Din anul 2016 urmează să primească finanţare personalizată, prin legea bugetului de stat. Avem finanţare pe plus 13,8 milioane pentru cluburile sportive universitare. Avem finanţarea asigurată pentru cei 50 de lectori care predau limba română peste tot pe mapamond, se adaugă finanţare pentru organizarea conferinţelor de la Leipzig şi Berlin, România fiind ţara organizatoare. La acest nivel, suma se ridică la opt milioane de lei pentru Institutul Limbii Române", a adăugat Cîmpeanu.
Totodată, Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice va avea, pentru prima dată după 55 de ani, o contribuţie egală cu a SUA pentru Programul Fulbright.
„Tot pentru prima oară, suntem în situaţia ca după 55 de ani de funcţionare a Programului Fulbright, e drept, prin bugetul Ministerului Afacerilor Externe, România are aceeaşi contribuţie cu Statele Unite. Până acum, contribuţia Statelor Unite ar fi trebuit să fie egală cu cea a României, însă era mult mai mare, iar anul acesta s-au găsit posibilităţi pentru alocarea sumei de 500.000 de dolari, astfel încât bursele din Programul Fulbright să fie plătite la paritate de către statul român şi statul american", a mai spus ministrul.
Potrivit lui Cîmpeanu, prin rectificarea bugetară, există posibilitatea suplimentării cheltuielilor necesare pentru dezafectarea reactorului nuclear de la Măgurele.
„Avem posibilitatea acum pentru suplimentarea efectivă a cheltuielilor pentru dezafectarea reactorului nuclear de la Măgurele, un lucru pe care, de asemenea, îl consider foarte important. Avem cheltuieli de capital în sumă de 90 de milioane de lei alocate către obiectivele de investiţii finalizabile pe parcursul anului 2015. La acestea se adaugă cheltuiala din sold, în valoare de 190 de milioane de lei pentru universităţi şi o altă cheltuială din sold de 60 de milioane de lei pentru cămine-cantine, este vorba de învăţământul universitar, apoi 94 milioane pentru cercetare", a adăugat Cîmpeanu.
Elvira Gheorghiţa
Mediafax.ro
Trimite email
duminică, 14 decembrie 2025 la 12:41:07 Ora standard a Europei de Est