Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

Asociaţia Municipiilor din România cere reintroducerea în noul Cod Fiscal a impozitării suplimentare a imobilelor neîngrijite şi a taxei hoteliere

Primarul Ilie Bolojan, preşedintele executiv al AMR:

Asociaţia Municipiilor din România cere reintroducerea în noul Cod Fiscal a impozitării suplimentare a imobilelor neîngrijite şi a taxei hoteliere

În data de 14 august 2015, Asociația Municipiilor din România (AMR) a făcut o adresă către Ministerul Finanţelor Publice, prin care susţine reexaminarea noului Cod Fiscal şi propune câteva măsuri cu efecte benefice imediate pentru dezvoltarea localităţilor urbane.

Detalii legate de aceste modificări şi importanţa lor au fost prezentate ieri, 19 august 2015, de către primarul Ilie Bolojan, care este şi preşedintele executiv al AMR.
Primarul a menţionat că una dintre modificările propuse prevede reintroducerea impozitării suplimentare a imobilelor constând în clădiri şi terenuri neîngrijite sau abandonate din intravilanul localităţilor şi aplicarea acestei măsuri de la 1 ianuarie 2016.
Conform explicaţiilor date de către Ilie Bolojan, această măsură de impozitare suplimentară a imobilelor abandonate a mai fost propusă Guvernului şi acceptată de către acesta, dar în cadrul dezbaterilor din Camera Deputaţilor această propunere a fost respinsă.
„Situaţia acestor imobile, pe lângă aspectul urbanistic dezolant pe care îl imprimă, afectează în mare măsură siguranţa şi sănătatea cetăţenilor, deoarece vorbim despre terenuri insalubre sau clădiri (fostele platforme industriale, terenuri neîntreţinute etc.) în paragină, cu elemente constructive degradate", a explicat primarul Ilie Bolojan.
Având în vedere că autorităţile locale dispun momentan de un cadru legislativ limitat pentru a determina proprietarii acestor imobile să le întrețină, reintroducerea impozitării suplimentare în noul Cod Fiscal ar fi o pârghie fiscală pentru administraţiile locale, care nu este obligatorie şi care poate fi aplicată la nivel minim sau maxim, permiţând astfel gestionarea acestor probleme în funcţie de realităţile din fiecare localitate, a adăugat primarul Ilie Bolojan.
O a două propunere inițiată de către AMR legat de noul Cod Fiscal prevede reintroducerea taxei hoteliere, cu stabilirea cuantumului ei de către consiliile locale în cadrul unui interval de 0,5 - 5% și aplicarea ei pentru fiecare noapte de cazare şi în cazul unităţilor de cazare din cadrul staţiunilor turistice.
Perceperea taxei hoteliere este o practică europeană, sub forma unei taxe locale. Ea este stabilită în limitele impuse de fiecare ţară sau de fiecare regiune. Se încasează de la fiecare turist de către unitățile de cazare şi apoi se virează la primăria din localitate. Valoarea taxei este stabilită diferit de la o ţară la alta. În unele ţări este o valoare fixă (situată între 0,4 și 4 euro pentru fiecare zi de cazare), stabilită în funcţie de condiţiile oferite de unitatea hotelieră, iar în altele este fixată ca un procent din valoarea facturii de cazare. În cele mai multe cazuri, se foloseşte pentru promovarea turistică a localităţii, prin asociaţiile de turism create de primărie cu principalele unităţi turistice din localitatea respectivă, în alte zone se mai alocă fonduri pentru promovarea turistică a regiunii, pentru întreţinerea monumentelor istorice şi a zonelor turistice, pentru subvenţionarea transportului local sau a curselor turistice şi pentru organizarea unor evenimente.
„Nu mi se pare normal să se anuleze o taxă locală fără consultarea noastră şi fără a se oferi vreun element financiar în compensaţie. Şi aşa ne plângem că România nu este promovată turistic în plan internaţional, că participarea noastră la târgurile de turism este redusă ca amploare. Dacă nu vom avea aceste resurse nu ne vom mai putea promova localităţile", a spus Ilie Bolojan.
„În Oradea, de exemplu, existenţa taxei hoteliere ar putea aduce un beneficiu de 250 de mii de euro/an, iar pentru localităţile mici cu profil turistic impactul eliminării taxei hoteliere va fi resimţit puternic, această taxă reprezentând o sursă pentru salubrizarea publică a staţiunii, iluminatul public, amenajarea spaţiilor publice etc.", a menţionat primarul Ilie Bolojan.
În Oradea a fost înfiinţată, alături de operatori economici din turism, Asociaţia pentru promovarea turismului în Oradea şi în regiune, având drept scop unic promovarea şi dezvoltarea turismului, prim editarea de materiale publicitare şi participarea la târgurile de turism. În cuantumul taxei hoteliere încasate la bugetul local, Primăria Oradea alocă asociaţiei o contribuţie financiară anuală pentru acţiuni şi activităţi de promovare turistică. (B.P.)
Trimite email
duminică, 14 decembrie 2025 la 14:48:21 Ora standard a Europei de Est