Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Primarul Ilie Bolojan critică intenţia guvernului de a legaliza mita în sistemul de sănătate

Propune, în schimb, un sistem de coplată

Primarul Ilie Bolojan critică intenţia guvernului de a legaliza mita în sistemul de sănătate

Primarul Ilie Bolojan, care este şi preşedintele executiv al Asociaţiei Municipiilor din România (AMR), a declarat ieri (19 august 2015), într-o conferinţă de presă, că nu este de acord cu proiectul de legalizare a plăţilor informale din Sănătate, care nu face decât să perpetueze un sistem bolnav.

Potrivit unei decizii a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), apărută, pe 5 august, în Monitorul Oficial, medicii care lucrează în sistemul public de sănătate nu pot primi plăţi suplimentare sau donaţii de la pacienţii lor, această practică fiind în dezacord cu normele penale aflate în vigoare.
Cu privire la această decizie, premierul Victor Ponta a declarat, marţi, că medicii pot primi „contribuţii suplimentare" de la pacienţi, însă fără condiţionarea actului medical şi numai după efectuarea acestuia, însă aceste contribuţii trebuie să fie fiscalizate.
Legat de decizia ÎCCJ, respectiv declaraţia premierului Victor Ponta, Ilie Bolojan, în calitate de preşedinte executiv al AMR, a declarat că acest sistem de plăți informale („şpăgi") nu se practică în Europa şi nici nu este corect.
„La noi, pe fondul salariilor mici din sistemul medical, acest sistem de plăţi este o realitate pe care nu o putem nega. Cred însă că România trebuie să facă ceva pentru a schimba acest sistem", a spus primarul Oradiei. „Eu cred că această formulă de a legaliza aceste plăţi este una greşită şi care în niciun caz nu ne duce spre sistemul european de sănătate, ci ne menţine, într-o formă cosmetizată, în sistemul pe care-l avem astăzi, un sistem cu neajunsuri semnificative în ceea ce priveşte plata medicilor sau finanțarea", a declarat Ilie Bolojan.
În afară de faptul că au salarii mici faţă de munca pe care o depun şi riscurile pe care şi le asumă, medicii în actualul sistem de sănătate sunt plătiţi inechitabil, fără să se ia în considerare volumul de muncă al fiecăruia, performanţa sau numărul de operaţii efectuate, a arătat Ilie Bolojan.
Totodată, primarul a menţionat că AMR solicită Guvernului să continue un proiect pilot iniţiat încă în anul 2014. „În 2014 a fost făcută o propunere, abandonată de Guvern, prin care actualele spitale ar fi putut fi organizate sub formă de fundaţii, asociaţii sau societăţi comerciale. Oraşul Oradea s-a înscris în acest proiect pilot. Această formulă ne-ar fi permis să plătim medicii după cât lucrează, după performanţele pe care le au; de asemenea, ne-ar fi permis să avem contracte de muncă pe perioadă determinată sau nedeterminată cu ei, aşa cum este în vestul Europei, respectiv să încheiem contracte de prestări servicii cu medicii. Formula în care aceste spitale sunt gestionate de către autorităţile locale - cele care doresc acest lucru - sub formă de fundaţii sau societăţi comerciale, în care se introduce o formă de coplată, pacienţii putând să opteze pentru un medic sau altul, înseamnă că banii vor fi administraţi de către spital, iar relaţia de plată nu mai are loc între pacient şi medic. Solicitarea noastră este să se supună aprobării această prevedere legală care a fost pe site-ul ministrului Sănătăţii, care să ne permită organizarea spitalelor sub formă de organizaţii şi fundaţii, astfel încât să avem o flexibilitate mult mai mare în gestionarea spitalelor", a spus Ilie Bolojan.
(B.P.)

Trimite email
sâmbătă, 30 mai 2026 la 12:58:27 Ora de vară a Europei de Est