Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2022
Naveta profesorilor să poată fi decontată și prin biletele de transport, nu numai pe bază de abonament – solicitarea sindicatelor către ministrul Educației
...................................
Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) solicită ministrului Educației, Ligia Deca, să modifice Hotărârea de guvern nr. 569/2015 privind decontarea navetei profesorilor astfel încât sumele plătite de aceștia, ca sa ajungă la școală, să poată fi decontate și pe bază de bilete de transport, nu doar cu abonamente lunare, potrivit unei adrese obținute de EduPedu.ro joi seara.
Federația sindicală a profesorilor susține că ,,Am fost sesizați de către organizațiile sindicale afiliate că numeroși operatori de transport auto nu emit abonamente pe anumite distanțe, ceea ce conduce la imposibilitatea personalului didactic – care se deplasează la și de la locul de muncă cu autoturismul proprietate personală, cu respectarea art. 7 alin. (6) din Norme – de a beneficia de decontarea acestor cheltuieli“.

,,S-a ajuns în această situație deoarece, în lipsa abonamentelor pe ruta respectivă/rute similare, emise de operatorii de transport, nu se poate stabili care este cuantumul sumei pentru care se pot depune bonurile de achiziție a carburantului, în vederea decontării și, deci, nu se decontează aceste cheltuieli”, potrivit adresei FSLI.

Cu alte cuvinte, conform normelor în vigoare, dacă pe ruta pe care profesorul vine și pleacă de la școală cu mașina personală, transportatorii publici nu emit abonamente, atunci profesorului nu i se pot deconta banii pe benzină/ motorină, pentru că nu se știe cât ar costa un abonament la autobuz pe distanța pe care o parcurge...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
1 noiembrie 2022

14 ani de digitalizare a educației în România
Unde suntem, ce e de făcut? (P)

Digitalizarea înseamnă, pentru profesorii și managerii școlilor, deschiderea de a învăța, de a accepta lucrurile noi și de a integra tehnologia în educație. Iar asta le poate aduce tuturor beneficii reale. Pentru noi, totul a început în 2008, în Iași. Adservio iniția la Liceul ,,Vasile Alecsandri” un proiect de digitalizare care anunța o mare transformare în educația din România. Deși tehnologia era revoluționară pentru țara noastră și nu numai, lucrurile au mers greu. Poate tocmai pentru că noutatea era prea mare.
Cu toate că beneficiile erau substanțiale în privința ușurării lucrului profesorilor, a debirocratizării, nouă ani mai târziu, doar 35 de școli adoptaseră digitalizarea. Abia pandemia a adus o schimbare serioasă. De voie, de nevoie, multe unități de învățământ au căutat în grabă o soluție digitală și lucrurile au avansat.
Cu toate acestea, în prezent, doar 10-15% din școlile românești au o soluție de digitalizare a activității lor, cu catalog electronic, statistici, rapoarte, comunicare integrată și celelalte instrumente avansate. De ce doar atât? Subfinanțare, neasumare a unei viziuni clare la nivel de minister, teamă de nou.

Accelerăm digitalizarea sau mai așteptăm?

România are șansa de a recupera mult din timpul pierdut. Prin promovarea intensivă, tot de către Adservio, a nevoii de digitalizare, Ministerul Educației a extins programul-pilot privind folosirea exclusivă a catalogului electronic. În consecință, 742 de școli elimină acum catalogul clasic, de carton...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
28 octombrie 2022
Programul Masa caldă
450 de școli ar putea organiza programul Masa caldă în acest an școlar, potrivit unui proiect de ordonanță de urgență discutat astăzi (28 oct. 2022) în Guvern. Nu este acordat un buget suplimentar pentru 2022, ci doar pentru 2023 / Lista celor 350 de școli beneficiare încă nu este cunoscută.
………………………………
450 de școli ar putea să organizeze programul „Masa cadă” în anul școlar 2022-2023, potrivit unui proiect de ordonanță de urgență, proiect aflat pe ordinea de zi a ședinței de Guvern. Până acum, a fost publicată în Monitorul Oficial doar lista celor 300 de școli și grădinițe beneficiare, deși autoritățile au anunțat de ceva vreme că vor fi incluse în program încă 50 de școli pe lângă cele 300. Proiectul citat modifică Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 105/2022.
„(1) În anul şcolar 2022 – 2023, pe perioada desfăşurării cursurilor, preşcolarilor şi elevilor din 450 de unităţi de învăţământ preuniversitar de stat, denumite în continuare unităţi-pilot, li se acordă, zilnic, cu titlu gratuit, un suport alimentar constând într-o masă caldă sau într-un pachet alimentar, în cazul în care masa caldă nu poate fi asigurată, în limita unei valori zilnice de 15 lei/beneficiar, inclusiv taxa pe valoarea adăugată”, prevede proiectul menționat anterior.
În descrierea situației actuale se arată că „deoarece sumele aprobate în anul 2022 pot asigura suportul alimentar pentru încă 100 de unități de învățământ preuniversitar, ceea ce ar corespunde unei măsuri suplimentare de sprijin pentru preșcolarii și elevii aflați în situația riscului de abandon școlar, este necesară majorarea numărului de unități de învățământ beneficiare de la 350 la 450 de unități”.

Caniculă e peste tot, dar oşenii nu se plâng, ei primesc totul ca pe o binecuvântare

Sfârşit de gustar în Ţara Oaşului

Caniculă e peste tot, dar oşenii nu se plâng, ei primesc totul ca pe o binecuvântare

În vacanţă fiind şi fugind de caniculă, ne-am propus să călătorim prin două ţări binecuvântate, Ţara Oaşului şi Ţara Haţegului.

Am revenit în Ţara Oaşului, în comuna Tarna Mare, acest tărăm al poveştilor şi legendelor, de care mă leagă frumoase amintiri din primii ani de dascăl, răscolite de cea de-a cincea carte a doamnei profesor Doina Molnar, intitulată „Povestiri şi legende toponimice".
Am simţit nevoia de a revedea locuri şi oameni, Aleea teilor seculari, Băile Tarna şi tabăra de şcolari, de a arunca o privire spre Văgaş, în căutarea lui Moş Nichita ori de a urca la Fântâna Doamnei, sus în vârful muntelui, la graniţa cu Ucraina...
Călăuza noastră în redescoperirea acestor locuri mirifice ale Tarnei Mari a fost consilierul doamnei primar, Florin Danco. Primăria însăşi e de nerecunoscut, după 35 de ani, la fel şi doamna primar Mariana Monica Sobius şi toţi cei pe care i-am lăsat în urmă în '80 şi i-am revăzut în acest august fierbinte, 2015: Molnar Maria, Hanos Petre, Rodica Laza, cu fratele şi mama...
Oşeni frumoşi şi optimişti care nu se plâng de caniculă deşi nici lor nu le este deloc uşor, dar, firi puternice cum sunt, călite de greutăţi şi de vremuri, s-au obişnuit să primească totul ca pe o binecuvântare.
În anii '70-80, nu ne puteam imagina o sală de sport de talia celei de astăzi, cred că nici doamna primar..., pe când era profesor de sport şi director; alături e o grădiniţă cu cabinet de consiliere psihopedagogică, iar mai sus, vecină cu muntele, o şcoală primară nouă şi arătoasă.
Dumnezeu a fost foarte darnic şi bun cu noi, oferindu-ne o ţară binecuvântată cu de toate, trebuie doar să avem grijă de ea, să o administrăm şi să o gospodărim cu ştiinţă, cu chibzuinţă şi cu dragoste, înnobilând-o. Ne-a încântat peste măsură cabana (cu piscină şi păstrăvărie) a unui întreprinzător (Kerszka Vasile), care, lucrând peste hotare, şi-a pierdut din capacitatea fizică, ajungând în cărucior cu rotile, dar, cu mintea întreagă, ageră şi sclipitoare, a făurit ceva de neimaginat... Pozele vorbesc despre imaginaţia sa bogată şi „bijuteriile" create într-o zonă minunată, dar părăsită de gospodari. Într-un contrast strigător la cer, se prezintă fostele băi ..., cândva o mândrie a judeţului („renumit centru balnear de odinioară... care mai păstrează memoria unei perioade de viaţă balneară prosperă"), după cum putem afla din lucrarea „Force Tourism - Business & Tourism Magazine", pag. 39), iar mai sus, fosta tabără de şcolari, părăsită şi ea de administatori. Despre cele două obiective citim şi în Ghid turistic, istoric şi cultural (al judeţului Satu Mare - ediţia 2013), la pagina 133: „„Continuând să urcăm, trecem pe  lângă clădirile fostelor băi locale de la Tarna Mare. Clădirile sunt în ruine, dar se conservă destul de bine căzile pentru baie şi fântâna de la care erau alimentate cu apă minerală băile... Aici au fost şi băi de nămol. Nămolul era încălzit cu pietre încinse în foc. În apropierea clădirilor băilor, într-o zonă deosebit de pitorească, au fost construite prin anii 1980, aşezăminte ce au servit şi servesc (???!!!) vara ca tabără şcolară"... Privind cu tristeţe la spectacolul dezolant, dăm filmul înapoi şi ne amintim cum prin anii '70-80, ne-am bucurat şi noi de această tabără, unde veneau copii din toată ţara să-şi încarce bateriile în mirifica şi ozonata  Ţară a Oaşului, sus de tot, la frontieră cu Ucraina, fiind primiţi regeşte de un administrator destoinic, un sufletist de mare omenie şi caracter, regretatul domn Traian Molnar, iar copiii plecau din tabără cu amintiri plăcute şi reveneau cu bucurie...
Şi consilierul doamnei primar s-a arătat mâhnit de situaţia în care au ajuns băile şi tabăra, dar, din păcate, doamna primar şi consilierii locali nu pot face nimic întrucât băile şi tabăra au alţi stăpâni, iar apele sunt încă tulburi...
Coborând cu picioarele pe pământ (şi la propriu şi la figurat), revenind în localitate, ne-am scăldat ochii şi cu un alt soi de imagini, care vorbesc despre hărnicia locuitorilor şi investiţiile făcute de Primărie în infrastructura rutieră, reţeaua de canalizare şi staţia de epurare. Cităm din nou din „Force Tourism": „Dintre facilităţile pentru investitori menţionăm că aici (la Tarna Mare - n.n.) există  o infrastructură rutieră bine pusă la punct şi o reţea de apă potabilă, fiind în curs de finalizare lucrările la reţeaua de canalizare şi staţia de epurare a comunei", iar imaginile pe care vi le prezentăm sperăm să vă convingă.
Tânărul consilier ne-a mai prezentat un întreprinzător, pe dl Flore Grigore, care şi-a deschis un magazin în bătătură...
În călătoria noastră prin Tarna, Bocicău şi Valea Seacă, am admirat nenumărate case arătoase (adevărate vile), care vorbesc despre hărnicia şi isteţimea stăpânilor.
Una peste alta, constatăm că lumea s-a schimbat în bine, a evoluat, iar cărţile doamnei profesor Doina Molnar sunt mărturii vii a ceea ce a fost; ele sunt istorie şi cultură, bune de lecturat şi de ţinut minte, povestiri şi legende nemuritoare, de care nu trebuie să ne fie ruşine. Din contră, frumoasele obiceiuri şi tradiţii, portul şi folclorul trebuie cunoscute, păstrate cu sfinţenie şi transmise din generaţie în generaţie, ca adevărate nestemate care ne definesc ca popor, demn şi mândru de trecutul său, de patria străbună şi de valorile sale.
Moise-Ovidiu DAN
P.S. Pentru mai multe poze (90 de poze), accesaţi Galeria foto: Caniculă este peste tot, dar oşenii nu se plâng, ei primesc totul ca pe o binecuvântare.

Trimite email

Pentru mai multe poze click aici

vineri, 9 decembrie 2022