Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
22 decembrie 2025

SURSE: Daniel David și-a dat demisia din funcția de ministru al Educației și Cercetării / Marilen Pirtea – în pole position pentru a prelua portofoliul


Daniel David și-a dat demisia din funcția de ministru al Educației și Cercetării, potrivit surselor Edupedu.ro.
Rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea, este cotat cu cele mai mari șanse de a prelua portofoliul cel mai dur lovit de măsurile de austeritate aplicate deja prin Legea Bolojan și cu un dosar fierbinte pe masă, și anume controversata programă de limbă română ce readuce cronicarii spre a fi studiați de elevii de 14-15 ani, la clasa a IX-a.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

Revista „Curtea de la Argeş”, numărul din septembrie

Dl rector Ioan Dziţac ne propune spre lectură

Revista „Curtea de la Argeş”, numărul din septembrie

Dl redactor-şef Gheoghe Păun ne întâmpină cu un „articol-şoc": Costurile reîntregirii.

Chiar aşa. Cum să nu fii şocat când unii vorbesc despre costuri atunci când vine vremea să primeşti înapoi un bun care ţi-a fost furat, mai elegant spus întrăinat?! Corect spus, în cazul nostru, vorbim despre revenirea Basarabiei la Ţara-mamă nu despre unire (ci despre revenire sau reîntregire). Cât despre calculele politice şi mai cu seamă cele economice, despre comparaţiile cu alte reîntregiri, citiţi editorialul, mie mi-e lehamite să dezvolt un subiect de suflet făcând calcule şi punând în balanţă costurile... Cine a calculat pierderile suferite de România prin răpirea Basarabiei? Numai duşmanii pot face calcule, românii adevăraţi nu au dreptul şi nici motive să le facă!
Urmează Ziua revistei - Sub semnul reîntregirii neamului. Înţelegem din ce citim, că în 8 august 2015, revista de cultură „Curtea de la Argeş" a avut parte de o sărbătorire specială, şi prin participarea unui număr mare de români de dincolo de Prut, cu deosebire oameni de cultură şi artişti, cărora le curge sânge românesc prin vene.
Genialul Horia Bădescu scrie o tabletă de „capă şi spadă" în care ne pune la suflet: cât de mare e inima unui elefant! „Fiinţele acestea (elefanţii - n.n.), cărora li s-a dat, ca şi nouă, moştenire pământul, ne umilesc prin fidelitate, recunoştinţă, jertfă de sine, afecţiune, prietenie..." Că este aşa ne-au dovedit-o chiar ei, elefanţii, în 2012. Se spune că la două zile de la stingerea din viaţă a lui Lawrence Anthony, o legendă a Africii de Sud, militant activ în salvarea elefanţilor, „turme de elefanţi sălbatici au sosit, de la mai multe zeci de kilometri, la locuinţa acestuia. Cu pas lent, înşiruiţi unul în spatele celuilalt, ca într-o procesiune de rămas bun. Elefanţi care de ani şi ani nu mai veniseră acolo. Cum au ştiut? se întreabă pe bună dreptate cei care relatează întâmplarea. Timp de două zile au vegheat în jurul casei fără să mănânce şi să bea apă. Apoi au plecat. La fel de solemn precum veniseră. Ceea ce trebuia să se petreacă se petrecuse. Cum scria cineva: „Inima unui om se opreşte, şi inima a sute de elefanţi este în doliu. Inima acelui om le oferise vindecare şi ei veniseră să-i aducă un afectuos omagiu".
Acad. Arto Salomaa ne lămureşte de ce ziua de naştere a lui Juhana Wilhelm Snellman (12 mai) a fost pentru multă vreme o sărbătoare naţională în Finlanda. Cristian Bădiliţă, în reflecţii despre Evanghelia după Luca, ne vorbeşte despre cele trei încercări din pustiu. În Tango Europa - Helsinki 1975, Ilie Ciurescu scrie că a fost martor ocular la momente ale unui mare spectacol politic. Constanţa Vaida-Haliţă şi Dragoş Vaida  continuă serialul „De la Antim la Schitul Maicilor". Călin Georgescu: „Eu nu sunt politician şi nu voi fi niciodată membru de partid. Eu pot, doar, construi un regim de demnitate naţională care să salveze Neamul Românesc... O ţară trebuie condusă de oameni care sunt decişi să facă nu politică, ci istorie". Simion Zamfir spune lucrurilor pe nume în legătură cu comorile Argeşului. Vorbind despre Transfăgărăşan, SZ cugetă liber: „A fost nevoie ca vedetele Top Gear şi actorul Nicolas Cage să-l numească „cel mai spectaculos drum din lume", ca privirea noastră să se întoarcă"... spre această perlă a Carpaţilor, zicem noi. Filoftea Pally scrie despre ansamblul feudal al Goleştilor. Tot în cadrul Patrimoniului argeşean, Ioan Godea ne aduce în atenţie meşteşugurile Argeşului şi Muscelului. La rubrica Seniori ai culturii, Marian Nencescu ni-l prezintă pe istoricul, diplomatul şi gazetarul George G. Potra. La rubrica „sa", Nevoia de românism, Nicolae Melinescu vorbeşte despre românul dăruit de Dumnezeu - Constantin Brâncuşi...
Dar câte lucruri interesante veţi afla lecturând revista la adresa cunoscută: www.curteadelaarges.ro
Ovidiu Dan

Trimite email
miercuri, 7 ianuarie 2026 la 03:29:55 Ora standard a Europei de Est