Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Revista „Curtea de la Argeş”, numărul din septembrie

Dl rector Ioan Dziţac ne propune spre lectură

Revista „Curtea de la Argeş”, numărul din septembrie

Dl redactor-şef Gheoghe Păun ne întâmpină cu un „articol-şoc": Costurile reîntregirii.

Chiar aşa. Cum să nu fii şocat când unii vorbesc despre costuri atunci când vine vremea să primeşti înapoi un bun care ţi-a fost furat, mai elegant spus întrăinat?! Corect spus, în cazul nostru, vorbim despre revenirea Basarabiei la Ţara-mamă nu despre unire (ci despre revenire sau reîntregire). Cât despre calculele politice şi mai cu seamă cele economice, despre comparaţiile cu alte reîntregiri, citiţi editorialul, mie mi-e lehamite să dezvolt un subiect de suflet făcând calcule şi punând în balanţă costurile... Cine a calculat pierderile suferite de România prin răpirea Basarabiei? Numai duşmanii pot face calcule, românii adevăraţi nu au dreptul şi nici motive să le facă!
Urmează Ziua revistei - Sub semnul reîntregirii neamului. Înţelegem din ce citim, că în 8 august 2015, revista de cultură „Curtea de la Argeş" a avut parte de o sărbătorire specială, şi prin participarea unui număr mare de români de dincolo de Prut, cu deosebire oameni de cultură şi artişti, cărora le curge sânge românesc prin vene.
Genialul Horia Bădescu scrie o tabletă de „capă şi spadă" în care ne pune la suflet: cât de mare e inima unui elefant! „Fiinţele acestea (elefanţii - n.n.), cărora li s-a dat, ca şi nouă, moştenire pământul, ne umilesc prin fidelitate, recunoştinţă, jertfă de sine, afecţiune, prietenie..." Că este aşa ne-au dovedit-o chiar ei, elefanţii, în 2012. Se spune că la două zile de la stingerea din viaţă a lui Lawrence Anthony, o legendă a Africii de Sud, militant activ în salvarea elefanţilor, „turme de elefanţi sălbatici au sosit, de la mai multe zeci de kilometri, la locuinţa acestuia. Cu pas lent, înşiruiţi unul în spatele celuilalt, ca într-o procesiune de rămas bun. Elefanţi care de ani şi ani nu mai veniseră acolo. Cum au ştiut? se întreabă pe bună dreptate cei care relatează întâmplarea. Timp de două zile au vegheat în jurul casei fără să mănânce şi să bea apă. Apoi au plecat. La fel de solemn precum veniseră. Ceea ce trebuia să se petreacă se petrecuse. Cum scria cineva: „Inima unui om se opreşte, şi inima a sute de elefanţi este în doliu. Inima acelui om le oferise vindecare şi ei veniseră să-i aducă un afectuos omagiu".
Acad. Arto Salomaa ne lămureşte de ce ziua de naştere a lui Juhana Wilhelm Snellman (12 mai) a fost pentru multă vreme o sărbătoare naţională în Finlanda. Cristian Bădiliţă, în reflecţii despre Evanghelia după Luca, ne vorbeşte despre cele trei încercări din pustiu. În Tango Europa - Helsinki 1975, Ilie Ciurescu scrie că a fost martor ocular la momente ale unui mare spectacol politic. Constanţa Vaida-Haliţă şi Dragoş Vaida  continuă serialul „De la Antim la Schitul Maicilor". Călin Georgescu: „Eu nu sunt politician şi nu voi fi niciodată membru de partid. Eu pot, doar, construi un regim de demnitate naţională care să salveze Neamul Românesc... O ţară trebuie condusă de oameni care sunt decişi să facă nu politică, ci istorie". Simion Zamfir spune lucrurilor pe nume în legătură cu comorile Argeşului. Vorbind despre Transfăgărăşan, SZ cugetă liber: „A fost nevoie ca vedetele Top Gear şi actorul Nicolas Cage să-l numească „cel mai spectaculos drum din lume", ca privirea noastră să se întoarcă"... spre această perlă a Carpaţilor, zicem noi. Filoftea Pally scrie despre ansamblul feudal al Goleştilor. Tot în cadrul Patrimoniului argeşean, Ioan Godea ne aduce în atenţie meşteşugurile Argeşului şi Muscelului. La rubrica Seniori ai culturii, Marian Nencescu ni-l prezintă pe istoricul, diplomatul şi gazetarul George G. Potra. La rubrica „sa", Nevoia de românism, Nicolae Melinescu vorbeşte despre românul dăruit de Dumnezeu - Constantin Brâncuşi...
Dar câte lucruri interesante veţi afla lecturând revista la adresa cunoscută: www.curteadelaarges.ro
Ovidiu Dan

Trimite email
vineri, 6 martie 2026 la 03:02:56 Ora standard a Europei de Est