Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Revista „Curtea de la Argeş”, numărul din septembrie

Dl rector Ioan Dziţac ne propune spre lectură

Revista „Curtea de la Argeş”, numărul din septembrie

Dl redactor-şef Gheoghe Păun ne întâmpină cu un „articol-şoc": Costurile reîntregirii.

Chiar aşa. Cum să nu fii şocat când unii vorbesc despre costuri atunci când vine vremea să primeşti înapoi un bun care ţi-a fost furat, mai elegant spus întrăinat?! Corect spus, în cazul nostru, vorbim despre revenirea Basarabiei la Ţara-mamă nu despre unire (ci despre revenire sau reîntregire). Cât despre calculele politice şi mai cu seamă cele economice, despre comparaţiile cu alte reîntregiri, citiţi editorialul, mie mi-e lehamite să dezvolt un subiect de suflet făcând calcule şi punând în balanţă costurile... Cine a calculat pierderile suferite de România prin răpirea Basarabiei? Numai duşmanii pot face calcule, românii adevăraţi nu au dreptul şi nici motive să le facă!
Urmează Ziua revistei - Sub semnul reîntregirii neamului. Înţelegem din ce citim, că în 8 august 2015, revista de cultură „Curtea de la Argeş" a avut parte de o sărbătorire specială, şi prin participarea unui număr mare de români de dincolo de Prut, cu deosebire oameni de cultură şi artişti, cărora le curge sânge românesc prin vene.
Genialul Horia Bădescu scrie o tabletă de „capă şi spadă" în care ne pune la suflet: cât de mare e inima unui elefant! „Fiinţele acestea (elefanţii - n.n.), cărora li s-a dat, ca şi nouă, moştenire pământul, ne umilesc prin fidelitate, recunoştinţă, jertfă de sine, afecţiune, prietenie..." Că este aşa ne-au dovedit-o chiar ei, elefanţii, în 2012. Se spune că la două zile de la stingerea din viaţă a lui Lawrence Anthony, o legendă a Africii de Sud, militant activ în salvarea elefanţilor, „turme de elefanţi sălbatici au sosit, de la mai multe zeci de kilometri, la locuinţa acestuia. Cu pas lent, înşiruiţi unul în spatele celuilalt, ca într-o procesiune de rămas bun. Elefanţi care de ani şi ani nu mai veniseră acolo. Cum au ştiut? se întreabă pe bună dreptate cei care relatează întâmplarea. Timp de două zile au vegheat în jurul casei fără să mănânce şi să bea apă. Apoi au plecat. La fel de solemn precum veniseră. Ceea ce trebuia să se petreacă se petrecuse. Cum scria cineva: „Inima unui om se opreşte, şi inima a sute de elefanţi este în doliu. Inima acelui om le oferise vindecare şi ei veniseră să-i aducă un afectuos omagiu".
Acad. Arto Salomaa ne lămureşte de ce ziua de naştere a lui Juhana Wilhelm Snellman (12 mai) a fost pentru multă vreme o sărbătoare naţională în Finlanda. Cristian Bădiliţă, în reflecţii despre Evanghelia după Luca, ne vorbeşte despre cele trei încercări din pustiu. În Tango Europa - Helsinki 1975, Ilie Ciurescu scrie că a fost martor ocular la momente ale unui mare spectacol politic. Constanţa Vaida-Haliţă şi Dragoş Vaida  continuă serialul „De la Antim la Schitul Maicilor". Călin Georgescu: „Eu nu sunt politician şi nu voi fi niciodată membru de partid. Eu pot, doar, construi un regim de demnitate naţională care să salveze Neamul Românesc... O ţară trebuie condusă de oameni care sunt decişi să facă nu politică, ci istorie". Simion Zamfir spune lucrurilor pe nume în legătură cu comorile Argeşului. Vorbind despre Transfăgărăşan, SZ cugetă liber: „A fost nevoie ca vedetele Top Gear şi actorul Nicolas Cage să-l numească „cel mai spectaculos drum din lume", ca privirea noastră să se întoarcă"... spre această perlă a Carpaţilor, zicem noi. Filoftea Pally scrie despre ansamblul feudal al Goleştilor. Tot în cadrul Patrimoniului argeşean, Ioan Godea ne aduce în atenţie meşteşugurile Argeşului şi Muscelului. La rubrica Seniori ai culturii, Marian Nencescu ni-l prezintă pe istoricul, diplomatul şi gazetarul George G. Potra. La rubrica „sa", Nevoia de românism, Nicolae Melinescu vorbeşte despre românul dăruit de Dumnezeu - Constantin Brâncuşi...
Dar câte lucruri interesante veţi afla lecturând revista la adresa cunoscută: www.curteadelaarges.ro
Ovidiu Dan

Trimite email
luni, 25 mai 2026 la 18:57:58 Ora de vară a Europei de Est