Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

Promovarea învăţământului profesional, prioritate în programul de guvernare al PNL

Declaraţie de presă

Promovarea învăţământului profesional, prioritate în programul de guvernare al PNL

Noua Strategie Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2015-2019, dezbătută în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), include printre alte obiective şi conturarea unui amplu proiect de educaţie.

Astfel s-a agreat faptul că actualele provocări la adresa securităţii României reclamă dezvoltarea unui sistem intelectual creativ, fiind importante educaţia, sănătatea şi factorul social; un subcapitol al proiectului este dedicat corelării politicilor privind piaţa muncii cu cele de educaţie şi sănătate.
Cu toţii ştim că educaţia este pilonul de bază al guvernării, iar elevul trebuie să fie în centrul învăţământului. Dar guvernarea actuală ignoră aceste axiome şi nu a elaborat vreo strategie concretă în ceea ce priveşte o nouă lege a educaţiei.
În ultimii 25 ani,  putem constata o involuţie a calităţii formării profesionale, generată de o succesiune de decizii politice greşite la nivel instituţional. A urmat o lungă perioadă de deteriorare treptată a nivelului de calificare, a resursei umane pregătite de învăţământul profesional, care a dus la degradarea imaginii sociale a şcolii profesionale, astfel că pentru un tânăr a devenit o ruşine decizia de a urma o şcoală profesională. În intervalul 2009 - 2012 şcoala profesională dispare din sistemul de educaţie, planul de şcolarizare fiind transferat liceelor tehnologice. Concomitent, investiţiile în educaţie din zona formării profesionale au fost diminuate cu aprox. 40%. În anul 2012 învăţământul profesional este reînfiinţat prin Legea nr. 1/2011, având iniţial o durată de 2 ani, după absolvirea clasei a 9-a, durata acestuia fiind apoi modificată la trei ani, cu începere după absolvirea clasei a opta. În ultimii ani, existenţa suprapunerii a doi ani de învăţământ obligatoriu în cadrul învăţământului liceal sau profesional a generat nu doar confuzie, dar şi mari dificultăţi de selecţie şi proiectare curriculară pentru şcoala profesională.
Numeroasele mele întrebări parlamentare concret pe tema promovării şi dezvoltării învăţământului profesional nu au primit vreun răspuns clar din partea Guvernului.
Din toate aceste motive enumerate mai sus, ca membru al Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport din Camera Deputaţilor, am susţinut în permanenţă în Parlament promovarea învăţământului profesional. Societatea are nevoie de specialişti în domeniu şi ar trebui să se pună  accent pe şcolile cu tradiţie pentru a relansa învăţământul profesional, redându-i-se valoarea şi prestigiul pe care îl merită. Tinerii ce îşi vor însuşi o meserie vor avea parte atât de succes  profesional cât şi financiar, aşa cum se întâmplă în multe state europene dezvoltate.
Din aceste motive, am susţinut şi am introdus şi în programul de guvernare al Partidului Naţional Liberal, la capitolul Educaţie, soluţii pentru pregătirea temeinică a tinerilor pentru integrarea pe piaţa muncii, precum şi pentru  promovarea  şi dezvoltarea învăţământului profesional, dintre care enumăr: schimbarea mentalităţii părinţilor prin prezentarea nevoii de specialişti bine pregătiţi, în cadrul unor şedinţe speciale cu părinţii, la care să participe şi reprezentanţi ai companiilor locale; realizarea de clipuri publicitare difuzate la radio şi televiziune, pentru promovarea învăţământului profesional; obligativitatea organizării de vizite la companiile locale, pentru elevii din partea a doua a gimnaziului şi liceu; promovarea ofertei şcolilor profesionale de la nivelul inspectoratelor şcolare judeţene, pentru ca informaţia să ajungă la toate şcolile din judeţ şi transmiterea ei să nu depindă doar de efortul unor cadre didactice din acele şcoli; desemnarea unei persoane la nivelul fiecărui inspectorat şcolar judeţean, care să se ocupe doar de promovarea şi dezvoltarea învăţământului profesional, ţinând legătura permanent şi cu agenţii economici care îşi desfăşoară activitatea pe raza judeţului respectiv; definirea clară a şcolii profesionale în Legea Educaţiei Naţionale şi includerea ei în lista unităţilor de învăţământ din România; responsabilitate sporită în întocmirea calendarului de înscriere la şcoala profesională; scăderea numărului de locuri în liceu şi creşterea corespunzătoare la şcoli profesionale; reducerea duratei anului şcolar în învăţământul profesional de la 41 la 36 de săptămâni, prin reducerea informaţiilor teoretice şi păstrarea orelor practice; încheierea de parteneriate cu companii interesate să pună la dispoziţie specialişti care să le predea elevilor.
Partidul Naţional Liberal consideră tema promovării şi dezvoltării învăţământului profesional ca fiind una dintre priorităţile parlamentarilor PNL pt următoarea perioadă, luându-se în considerare modificarea corespunzătoare a Legii Educaţiei Naţionale.
Deputat PNL Florica Cherecheş
Trimite email
joi, 18 decembrie 2025 la 11:05:31 Ora standard a Europei de Est