Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
13 noiembrie 2026

BREAKING În anul școlar 2027-2028, clasele din mediul urban vor avea cu cel puțin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de lege – proiect

Ana MOISE

Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare pentru 2027-2028, se va analiza situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de Legea nr. 198/2023, conform proiectului metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare pentru anul școlar 2027-2028, pus în consultare publică pe 12 noiembrie de Ministerul Educației și Cercetării.
Proiectul metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare în anul școlar 2027-2028 introduce criterii noi pentru planificarea claselor din mediul urban și din municipii, plus obligația verificării pe baza datelor din SIIIR a situațiilor elevilor înscriși în aceeași formațiune de studiu de cel puțin de 3 ori.
Propunerea vine în contextul în care Sorin Ionescu, ministru delegat pentru Învățământul Preuniversitar, a criticat clasele supraaglomerate. Acesta a spus că „34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu”, la audierea din Parlament pentru funcția de ministru, de pe 19 octombrie.
„N-am avut acces la toate aceste date ale ministerului, dar eu cred că 34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu. Toată Europa militează pentru scăderea numărului de elevi. De ce? Mai puțini elevi înseamnă un cadru didactic mai concentrat pe activitatea didactică”, a declarat Sorin Ionescu.
Edupedu.ro a scris că Federația Părinților Edupart a semnalat conducerii ISMB clase pregătitoare 2026 cu 28 și 29 de elevi: Vă adresăm rugămintea să dispuneți o analiză juridică corectă
În anul școlar 2025-2026, 2.405 formațiuni de studiu funcționau cu mai mulți elevi decât permite legea, potrivit unui răspuns al Ministerului Educației transmis Camerei Deputaților. Într-un liceu din Brașov a fost raportată o clasă cu 51 de elevi, cu 21 peste plafonul legal, potrivit datelor prezentate de Edupedu.ro.
Fostul ministrul al Educației, Mihai Dimian, a spus că numărul final al elevilor dintr-o clasă de nivel primar ar trebui să fie 24: „Noi am pornit de la ideea că media 24, că în anumite situații poți să crești până la 28. După care am adăugat minorități, am adăugat CES și tot creștem numărul acesta”.
Prevederile din proiectul pentru anul școlar 2027-2028

Art. 3. – „Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare, în cadrul criteriului economic se vor analiza următoarele aspecte:

a) situaţia claselor paralele despre care se estimează, pe baza datelor înregistrate în SIIIR, că la sfârşitul anului şcolar au efective sub limita minimă stabilită prin lege şi a căror comasare se impune fie la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică şi în structurile arondate acesteia, fie la nivelul localităţii/unităţii administrativ-teritoriale, în raport cu prevederile art. 23 alin. (1), (1^1), (1^2) şi alin. (1^3) lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

b) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

c) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din municipii, astfel încât acestea să funcționeze cu cel mult 2 elevi sub limita maximă prevăzută la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare...

Promovarea învăţământului profesional, prioritate în programul de guvernare al PNL

Declaraţie de presă

Promovarea învăţământului profesional, prioritate în programul de guvernare al PNL

Noua Strategie Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2015-2019, dezbătută în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), include printre alte obiective şi conturarea unui amplu proiect de educaţie.

Astfel s-a agreat faptul că actualele provocări la adresa securităţii României reclamă dezvoltarea unui sistem intelectual creativ, fiind importante educaţia, sănătatea şi factorul social; un subcapitol al proiectului este dedicat corelării politicilor privind piaţa muncii cu cele de educaţie şi sănătate.
Cu toţii ştim că educaţia este pilonul de bază al guvernării, iar elevul trebuie să fie în centrul învăţământului. Dar guvernarea actuală ignoră aceste axiome şi nu a elaborat vreo strategie concretă în ceea ce priveşte o nouă lege a educaţiei.
În ultimii 25 ani,  putem constata o involuţie a calităţii formării profesionale, generată de o succesiune de decizii politice greşite la nivel instituţional. A urmat o lungă perioadă de deteriorare treptată a nivelului de calificare, a resursei umane pregătite de învăţământul profesional, care a dus la degradarea imaginii sociale a şcolii profesionale, astfel că pentru un tânăr a devenit o ruşine decizia de a urma o şcoală profesională. În intervalul 2009 - 2012 şcoala profesională dispare din sistemul de educaţie, planul de şcolarizare fiind transferat liceelor tehnologice. Concomitent, investiţiile în educaţie din zona formării profesionale au fost diminuate cu aprox. 40%. În anul 2012 învăţământul profesional este reînfiinţat prin Legea nr. 1/2011, având iniţial o durată de 2 ani, după absolvirea clasei a 9-a, durata acestuia fiind apoi modificată la trei ani, cu începere după absolvirea clasei a opta. În ultimii ani, existenţa suprapunerii a doi ani de învăţământ obligatoriu în cadrul învăţământului liceal sau profesional a generat nu doar confuzie, dar şi mari dificultăţi de selecţie şi proiectare curriculară pentru şcoala profesională.
Numeroasele mele întrebări parlamentare concret pe tema promovării şi dezvoltării învăţământului profesional nu au primit vreun răspuns clar din partea Guvernului.
Din toate aceste motive enumerate mai sus, ca membru al Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport din Camera Deputaţilor, am susţinut în permanenţă în Parlament promovarea învăţământului profesional. Societatea are nevoie de specialişti în domeniu şi ar trebui să se pună  accent pe şcolile cu tradiţie pentru a relansa învăţământul profesional, redându-i-se valoarea şi prestigiul pe care îl merită. Tinerii ce îşi vor însuşi o meserie vor avea parte atât de succes  profesional cât şi financiar, aşa cum se întâmplă în multe state europene dezvoltate.
Din aceste motive, am susţinut şi am introdus şi în programul de guvernare al Partidului Naţional Liberal, la capitolul Educaţie, soluţii pentru pregătirea temeinică a tinerilor pentru integrarea pe piaţa muncii, precum şi pentru  promovarea  şi dezvoltarea învăţământului profesional, dintre care enumăr: schimbarea mentalităţii părinţilor prin prezentarea nevoii de specialişti bine pregătiţi, în cadrul unor şedinţe speciale cu părinţii, la care să participe şi reprezentanţi ai companiilor locale; realizarea de clipuri publicitare difuzate la radio şi televiziune, pentru promovarea învăţământului profesional; obligativitatea organizării de vizite la companiile locale, pentru elevii din partea a doua a gimnaziului şi liceu; promovarea ofertei şcolilor profesionale de la nivelul inspectoratelor şcolare judeţene, pentru ca informaţia să ajungă la toate şcolile din judeţ şi transmiterea ei să nu depindă doar de efortul unor cadre didactice din acele şcoli; desemnarea unei persoane la nivelul fiecărui inspectorat şcolar judeţean, care să se ocupe doar de promovarea şi dezvoltarea învăţământului profesional, ţinând legătura permanent şi cu agenţii economici care îşi desfăşoară activitatea pe raza judeţului respectiv; definirea clară a şcolii profesionale în Legea Educaţiei Naţionale şi includerea ei în lista unităţilor de învăţământ din România; responsabilitate sporită în întocmirea calendarului de înscriere la şcoala profesională; scăderea numărului de locuri în liceu şi creşterea corespunzătoare la şcoli profesionale; reducerea duratei anului şcolar în învăţământul profesional de la 41 la 36 de săptămâni, prin reducerea informaţiilor teoretice şi păstrarea orelor practice; încheierea de parteneriate cu companii interesate să pună la dispoziţie specialişti care să le predea elevilor.
Partidul Naţional Liberal consideră tema promovării şi dezvoltării învăţământului profesional ca fiind una dintre priorităţile parlamentarilor PNL pt următoarea perioadă, luându-se în considerare modificarea corespunzătoare a Legii Educaţiei Naţionale.
Deputat PNL Florica Cherecheş
Trimite email
duminică, 15 noiembrie 2026 la 14:43:48 Ora standard a Europei de Est