Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Tarna Mare - tărâm al poveştilor şi legendelor

Reportaj cu sufletul

Tarna Mare - tărâm al poveştilor şi legendelor

„Călător în Ţara Oaşului" este genericul sub care se va deşira serialul nostru de suflet, pornind de la cea de-a cincea carte a distinsei doamne profesor Doina Molnar, intitulată „Povestiri şi legende toponimice", apărută anul trecut (2014), la Editura Citadela din Satu Mare.

Volumul se înscrie pe linia trasată de celelalte patru: „Tarna Mare, istorie-legendă-adevăr" (2009), „Paşi prin biografii tărnărene", „Tarna Mare, un sat din ţinutul Tisei superioare" (ambele în 2011) şi „Culegere de folclor de pe Valea Tarnei Mari" (2012), autoarea dezvoltând proiectul legat de trecutul istoric ori legendar al unor localităţi din Ţara Oaşului (cum apreciază Vasile Conioşi Mesteşanu în „Prefaţa" volumului).
În deschidere, sunt creionate cu măiestrie cinci  „suflete tari": primarul (Ştefan Costea), domnarul, omul cu puşca (moşu' Danu), fugarul (Griga) şi astronomu'. N-am înţeles raţionamentul pentru care două personaje (domnarul şi astronomul) rămân nişte mari anonimi, nefiind nominalizaţi (dintr-un exces de „putere", modestie ori din alte motive). Fin observator şi cititor de caractere, doamna profesor se întrece în a descifra sufletele celor cinci protagonişti pe care îi caracterizează evidenţiind atât trăsăturile specifice, cât şi cele tipologice.
Următoarele şapte povestiri (Oloierniţa, Albastru de Oaş, Din dâmburi, Delovarul, Aeroportul, Narcisele, Cimitirul evreiesc) ne introduc în mediul natural al comunei Tarna Mare, dar şi al altor localităţi învecinate (inclusiv, Tarna Mică - Hija, din Ucraina).
Doar atât pentru astăzi, pentru că dorim să vă prezentăm, în primul nostru episod (prin intermediul cărţii la care facem trimitere) Bisericuţa (capela) cu hramul Sfânta Ana.
„Spun oamenii bătrâni că în vremuri vechi, sus la Tarna Băi, locuiau în anumite perioade din an (...) nişte familii de baroni veniţi tocmai din Viena şi din Praga. Familiile acelea au devenit stăpânii locului Tarna băi şi au amenajat băile ca loc de agrement (...). O familie de baroni care era şi stăpâna unui conac din băi avea o copilă cam de vreo 4-5 anişori, cu păr bălai şi care era bucuria şi lumina ochilor părinţilor ei. Copila era zburdalnică şi jucăuşă şi îi plăcea să se joace cu toate lucrurile, dar mai ales se juca cu o păpuşă pe care o purta după ea, fie prin conac, fie la pajiştea din faţă. Ana, căci aşa o chema pe copilă, alerga voioasă prin poieniţele de la băi de unde aduna flori şi fluturi de diferite culori (...). Aşa creştea Ana la băi, când erau baluri, ea şi alţi copii erau minunea balului şi toţi oaspeţii o iubeau pe Ana. Într-un an, când se apropia toamna, baronii băilor au organizat o serie de petreceri şi un mare bal, urmând ca apoi să plece toţi spre locurile lor din Viena şi Praga. Mica Ana, îmbrăcată ca o prinţesă, dansa şi alerga prin sala de bal, dar fiind obosită a fost dusă la conac să se culce. Rochia de bal îi era atât de dragă încât a adormit îmbrăcată ca o prinţesă cu păpuşa preferată în braţe. A dormit copila cât a dormit şi trezindu-se în văpaia lunii ce intra pe fereastra odăii, s-a ridicat din pat şi nevăzând pe nimeni lângă ea a ieşit afară. Nu-i era frică de întuneric aşa că a păşit sigură pe pajiştea din jurul conacului având în braţe păpuşa. Balul era în toi, muzica răzbătea până în depărtări, iar Ana urmând razele lunii dansa şi se afunda tot mai mult în inima pădurii, unde îi plăcea atât de mult, n-avea frică de întuneric. Obosită de alergat s-a aşezat într-un luminiş şi a început să cânte păpuşii. Atât i-a cântat încât a răpus-o somnul şi pe iarba înrourată a adormit. Părinţii Anei, binedispuşi după bal s-au întors la conac, acolo au observat lipsa fetiţei şi au început să o caute, au strigat mult în noapte, dar glasul lor nu-l mai auzea Ana cea bălaie. Fetiţa adormită, spune legenda, a fost găsită de un lup rătăcitor şi flămând care acolo în luminiş a lăsat doar păpuşa şi rochia Anei. Baronii, părinţii copilei, înnebuniţi de durere, au găsit locul unde a adormit copila şi păpuşa ei, atunci şi-au dat seama de tragedia ce s-a întâmplat. Pentru pomenirea Anei, în locul acela unde au găsit păpuşa, baronii au ridicat o bisericuţă cu hramul Sfânta Ana. Vara, an de an, acolo la băi, la capelă, se fac pelerinaje şi petreceri câmpeneşti în memoria Anei, fetiţa neînfricată din munţi".
Din motiv de spaţiu, am scurtat povestea, cerând iertare doamnei profesor Doina Molnar. (Va urma)

Trimite email
vineri, 13 februarie 2026 la 10:22:44 Ora standard a Europei de Est