Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
22 decembrie 2025

SURSE: Daniel David și-a dat demisia din funcția de ministru al Educației și Cercetării / Marilen Pirtea – în pole position pentru a prelua portofoliul


Daniel David și-a dat demisia din funcția de ministru al Educației și Cercetării, potrivit surselor Edupedu.ro.
Rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea, este cotat cu cele mai mari șanse de a prelua portofoliul cel mai dur lovit de măsurile de austeritate aplicate deja prin Legea Bolojan și cu un dosar fierbinte pe masă, și anume controversata programă de limbă română ce readuce cronicarii spre a fi studiați de elevii de 14-15 ani, la clasa a IX-a.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

Tarna Mare - tărâm al poveştilor şi legendelor

Reportaj cu sufletul

Tarna Mare - tărâm al poveştilor şi legendelor

„Călător în Ţara Oaşului" este genericul sub care se va deşira serialul nostru de suflet, pornind de la cea de-a cincea carte a distinsei doamne profesor Doina Molnar, intitulată „Povestiri şi legende toponimice", apărută anul trecut (2014), la Editura Citadela din Satu Mare.

Volumul se înscrie pe linia trasată de celelalte patru: „Tarna Mare, istorie-legendă-adevăr" (2009), „Paşi prin biografii tărnărene", „Tarna Mare, un sat din ţinutul Tisei superioare" (ambele în 2011) şi „Culegere de folclor de pe Valea Tarnei Mari" (2012), autoarea dezvoltând proiectul legat de trecutul istoric ori legendar al unor localităţi din Ţara Oaşului (cum apreciază Vasile Conioşi Mesteşanu în „Prefaţa" volumului).
În deschidere, sunt creionate cu măiestrie cinci  „suflete tari": primarul (Ştefan Costea), domnarul, omul cu puşca (moşu' Danu), fugarul (Griga) şi astronomu'. N-am înţeles raţionamentul pentru care două personaje (domnarul şi astronomul) rămân nişte mari anonimi, nefiind nominalizaţi (dintr-un exces de „putere", modestie ori din alte motive). Fin observator şi cititor de caractere, doamna profesor se întrece în a descifra sufletele celor cinci protagonişti pe care îi caracterizează evidenţiind atât trăsăturile specifice, cât şi cele tipologice.
Următoarele şapte povestiri (Oloierniţa, Albastru de Oaş, Din dâmburi, Delovarul, Aeroportul, Narcisele, Cimitirul evreiesc) ne introduc în mediul natural al comunei Tarna Mare, dar şi al altor localităţi învecinate (inclusiv, Tarna Mică - Hija, din Ucraina).
Doar atât pentru astăzi, pentru că dorim să vă prezentăm, în primul nostru episod (prin intermediul cărţii la care facem trimitere) Bisericuţa (capela) cu hramul Sfânta Ana.
„Spun oamenii bătrâni că în vremuri vechi, sus la Tarna Băi, locuiau în anumite perioade din an (...) nişte familii de baroni veniţi tocmai din Viena şi din Praga. Familiile acelea au devenit stăpânii locului Tarna băi şi au amenajat băile ca loc de agrement (...). O familie de baroni care era şi stăpâna unui conac din băi avea o copilă cam de vreo 4-5 anişori, cu păr bălai şi care era bucuria şi lumina ochilor părinţilor ei. Copila era zburdalnică şi jucăuşă şi îi plăcea să se joace cu toate lucrurile, dar mai ales se juca cu o păpuşă pe care o purta după ea, fie prin conac, fie la pajiştea din faţă. Ana, căci aşa o chema pe copilă, alerga voioasă prin poieniţele de la băi de unde aduna flori şi fluturi de diferite culori (...). Aşa creştea Ana la băi, când erau baluri, ea şi alţi copii erau minunea balului şi toţi oaspeţii o iubeau pe Ana. Într-un an, când se apropia toamna, baronii băilor au organizat o serie de petreceri şi un mare bal, urmând ca apoi să plece toţi spre locurile lor din Viena şi Praga. Mica Ana, îmbrăcată ca o prinţesă, dansa şi alerga prin sala de bal, dar fiind obosită a fost dusă la conac să se culce. Rochia de bal îi era atât de dragă încât a adormit îmbrăcată ca o prinţesă cu păpuşa preferată în braţe. A dormit copila cât a dormit şi trezindu-se în văpaia lunii ce intra pe fereastra odăii, s-a ridicat din pat şi nevăzând pe nimeni lângă ea a ieşit afară. Nu-i era frică de întuneric aşa că a păşit sigură pe pajiştea din jurul conacului având în braţe păpuşa. Balul era în toi, muzica răzbătea până în depărtări, iar Ana urmând razele lunii dansa şi se afunda tot mai mult în inima pădurii, unde îi plăcea atât de mult, n-avea frică de întuneric. Obosită de alergat s-a aşezat într-un luminiş şi a început să cânte păpuşii. Atât i-a cântat încât a răpus-o somnul şi pe iarba înrourată a adormit. Părinţii Anei, binedispuşi după bal s-au întors la conac, acolo au observat lipsa fetiţei şi au început să o caute, au strigat mult în noapte, dar glasul lor nu-l mai auzea Ana cea bălaie. Fetiţa adormită, spune legenda, a fost găsită de un lup rătăcitor şi flămând care acolo în luminiş a lăsat doar păpuşa şi rochia Anei. Baronii, părinţii copilei, înnebuniţi de durere, au găsit locul unde a adormit copila şi păpuşa ei, atunci şi-au dat seama de tragedia ce s-a întâmplat. Pentru pomenirea Anei, în locul acela unde au găsit păpuşa, baronii au ridicat o bisericuţă cu hramul Sfânta Ana. Vara, an de an, acolo la băi, la capelă, se fac pelerinaje şi petreceri câmpeneşti în memoria Anei, fetiţa neînfricată din munţi".
Din motiv de spaţiu, am scurtat povestea, cerând iertare doamnei profesor Doina Molnar. (Va urma)

Trimite email
vineri, 26 decembrie 2025 la 10:07:00 Ora standard a Europei de Est