Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
13 noiembrie 2026

BREAKING În anul școlar 2027-2028, clasele din mediul urban vor avea cu cel puțin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de lege – proiect

Ana MOISE

Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare pentru 2027-2028, se va analiza situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de Legea nr. 198/2023, conform proiectului metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare pentru anul școlar 2027-2028, pus în consultare publică pe 12 noiembrie de Ministerul Educației și Cercetării.
Proiectul metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare în anul școlar 2027-2028 introduce criterii noi pentru planificarea claselor din mediul urban și din municipii, plus obligația verificării pe baza datelor din SIIIR a situațiilor elevilor înscriși în aceeași formațiune de studiu de cel puțin de 3 ori.
Propunerea vine în contextul în care Sorin Ionescu, ministru delegat pentru Învățământul Preuniversitar, a criticat clasele supraaglomerate. Acesta a spus că „34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu”, la audierea din Parlament pentru funcția de ministru, de pe 19 octombrie.
„N-am avut acces la toate aceste date ale ministerului, dar eu cred că 34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu. Toată Europa militează pentru scăderea numărului de elevi. De ce? Mai puțini elevi înseamnă un cadru didactic mai concentrat pe activitatea didactică”, a declarat Sorin Ionescu.
Edupedu.ro a scris că Federația Părinților Edupart a semnalat conducerii ISMB clase pregătitoare 2026 cu 28 și 29 de elevi: Vă adresăm rugămintea să dispuneți o analiză juridică corectă
În anul școlar 2025-2026, 2.405 formațiuni de studiu funcționau cu mai mulți elevi decât permite legea, potrivit unui răspuns al Ministerului Educației transmis Camerei Deputaților. Într-un liceu din Brașov a fost raportată o clasă cu 51 de elevi, cu 21 peste plafonul legal, potrivit datelor prezentate de Edupedu.ro.
Fostul ministrul al Educației, Mihai Dimian, a spus că numărul final al elevilor dintr-o clasă de nivel primar ar trebui să fie 24: „Noi am pornit de la ideea că media 24, că în anumite situații poți să crești până la 28. După care am adăugat minorități, am adăugat CES și tot creștem numărul acesta”.
Prevederile din proiectul pentru anul școlar 2027-2028

Art. 3. – „Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare, în cadrul criteriului economic se vor analiza următoarele aspecte:

a) situaţia claselor paralele despre care se estimează, pe baza datelor înregistrate în SIIIR, că la sfârşitul anului şcolar au efective sub limita minimă stabilită prin lege şi a căror comasare se impune fie la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică şi în structurile arondate acesteia, fie la nivelul localităţii/unităţii administrativ-teritoriale, în raport cu prevederile art. 23 alin. (1), (1^1), (1^2) şi alin. (1^3) lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

b) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

c) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din municipii, astfel încât acestea să funcționeze cu cel mult 2 elevi sub limita maximă prevăzută la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare...

Tarna Mare - tărâm al poveştilor şi legendelor

Reportaj cu sufletul

Tarna Mare - tărâm al poveştilor şi legendelor

„Călător în Ţara Oaşului" este genericul sub care se va deşira serialul nostru de suflet, pornind de la cea de-a cincea carte a distinsei doamne profesor Doina Molnar, intitulată „Povestiri şi legende toponimice", apărută anul trecut (2014), la Editura Citadela din Satu Mare.

Volumul se înscrie pe linia trasată de celelalte patru: „Tarna Mare, istorie-legendă-adevăr" (2009), „Paşi prin biografii tărnărene", „Tarna Mare, un sat din ţinutul Tisei superioare" (ambele în 2011) şi „Culegere de folclor de pe Valea Tarnei Mari" (2012), autoarea dezvoltând proiectul legat de trecutul istoric ori legendar al unor localităţi din Ţara Oaşului (cum apreciază Vasile Conioşi Mesteşanu în „Prefaţa" volumului).
În deschidere, sunt creionate cu măiestrie cinci  „suflete tari": primarul (Ştefan Costea), domnarul, omul cu puşca (moşu' Danu), fugarul (Griga) şi astronomu'. N-am înţeles raţionamentul pentru care două personaje (domnarul şi astronomul) rămân nişte mari anonimi, nefiind nominalizaţi (dintr-un exces de „putere", modestie ori din alte motive). Fin observator şi cititor de caractere, doamna profesor se întrece în a descifra sufletele celor cinci protagonişti pe care îi caracterizează evidenţiind atât trăsăturile specifice, cât şi cele tipologice.
Următoarele şapte povestiri (Oloierniţa, Albastru de Oaş, Din dâmburi, Delovarul, Aeroportul, Narcisele, Cimitirul evreiesc) ne introduc în mediul natural al comunei Tarna Mare, dar şi al altor localităţi învecinate (inclusiv, Tarna Mică - Hija, din Ucraina).
Doar atât pentru astăzi, pentru că dorim să vă prezentăm, în primul nostru episod (prin intermediul cărţii la care facem trimitere) Bisericuţa (capela) cu hramul Sfânta Ana.
„Spun oamenii bătrâni că în vremuri vechi, sus la Tarna Băi, locuiau în anumite perioade din an (...) nişte familii de baroni veniţi tocmai din Viena şi din Praga. Familiile acelea au devenit stăpânii locului Tarna băi şi au amenajat băile ca loc de agrement (...). O familie de baroni care era şi stăpâna unui conac din băi avea o copilă cam de vreo 4-5 anişori, cu păr bălai şi care era bucuria şi lumina ochilor părinţilor ei. Copila era zburdalnică şi jucăuşă şi îi plăcea să se joace cu toate lucrurile, dar mai ales se juca cu o păpuşă pe care o purta după ea, fie prin conac, fie la pajiştea din faţă. Ana, căci aşa o chema pe copilă, alerga voioasă prin poieniţele de la băi de unde aduna flori şi fluturi de diferite culori (...). Aşa creştea Ana la băi, când erau baluri, ea şi alţi copii erau minunea balului şi toţi oaspeţii o iubeau pe Ana. Într-un an, când se apropia toamna, baronii băilor au organizat o serie de petreceri şi un mare bal, urmând ca apoi să plece toţi spre locurile lor din Viena şi Praga. Mica Ana, îmbrăcată ca o prinţesă, dansa şi alerga prin sala de bal, dar fiind obosită a fost dusă la conac să se culce. Rochia de bal îi era atât de dragă încât a adormit îmbrăcată ca o prinţesă cu păpuşa preferată în braţe. A dormit copila cât a dormit şi trezindu-se în văpaia lunii ce intra pe fereastra odăii, s-a ridicat din pat şi nevăzând pe nimeni lângă ea a ieşit afară. Nu-i era frică de întuneric aşa că a păşit sigură pe pajiştea din jurul conacului având în braţe păpuşa. Balul era în toi, muzica răzbătea până în depărtări, iar Ana urmând razele lunii dansa şi se afunda tot mai mult în inima pădurii, unde îi plăcea atât de mult, n-avea frică de întuneric. Obosită de alergat s-a aşezat într-un luminiş şi a început să cânte păpuşii. Atât i-a cântat încât a răpus-o somnul şi pe iarba înrourată a adormit. Părinţii Anei, binedispuşi după bal s-au întors la conac, acolo au observat lipsa fetiţei şi au început să o caute, au strigat mult în noapte, dar glasul lor nu-l mai auzea Ana cea bălaie. Fetiţa adormită, spune legenda, a fost găsită de un lup rătăcitor şi flămând care acolo în luminiş a lăsat doar păpuşa şi rochia Anei. Baronii, părinţii copilei, înnebuniţi de durere, au găsit locul unde a adormit copila şi păpuşa ei, atunci şi-au dat seama de tragedia ce s-a întâmplat. Pentru pomenirea Anei, în locul acela unde au găsit păpuşa, baronii au ridicat o bisericuţă cu hramul Sfânta Ana. Vara, an de an, acolo la băi, la capelă, se fac pelerinaje şi petreceri câmpeneşti în memoria Anei, fetiţa neînfricată din munţi".
Din motiv de spaţiu, am scurtat povestea, cerând iertare doamnei profesor Doina Molnar. (Va urma)

Trimite email
joi, 19 noiembrie 2026 la 08:10:35 Ora standard a Europei de Est

Poza zilei

Joi, ne (în)cântă MIRA!

Vă invităm la Hard Rock Cafe, București,
 joi, 19 noiembrie 2026, începând cu ora 21.00,
la un concert extraordinar cu Mira!
Copiii sub 7 ani au intrarea liberă.
Biletele se găsesc în format electronic pe www.iabilet.ro și în magazinele Flanco, Muzica și pe terminalele Selfpay. Online, puteți plăti cu cardul, Paypal, carduri de tichete culturale, pe factură la Vodafone sau Orange.