Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
12 martie 2024

Peste 12.000 de profesori și aproape 170.000 de elevi și studenți, parte din proiectele educaționale ale organizației Școala de Valori, în cei 14 ani de activitate (P)
Într-o lume într-o continuă schimbare, Școala de Valori continuă și ea să își împlinească misiunea de a călăuzi tinerii să învețe să devină creatorii propriilor vieți. Cu o experiență de 14 ani în crearea de proiecte educaționale, Școala de Valori a impactat pozitiv viața celor aproape 170.000 de elevi și studenți, precum și a celor aproximativ 12.000 de profesori.
Școala de Valori este o asociație non-guvernamentală înființată în 2009, care și-a oficializat activitatea în 2010, începând cu proiectul GROW, acum cunoscut sub numele de growedu.ro. Începând cu anul trecut, asociația și-a extins misiunea și în Diasporă. L’école des Valeurs este primul avanpost Școala de Valori în spațiul european, cu scopul de a susține dezvoltarea personală și profesională a românilor care trăiesc în Diasporă: https://lecoledesvaleurs.eu/ .

Școala de Valori rămâne implicată în susținerea educației la nivel european și în implementarea de proiecte Erasmus Plus, cu accent pe integrarea tinerilor pe piața muncii, deoarece învățarea continuă centrată pe valori este cheia cu care tinerii pot să-și atingă sau, de ce nu, să își depășească potențialul maxim.

În decursul celor 14 ani, Școala de Valori a fost alături de elevii din școala primară la cei din liceele tehnologice sau teoretice, i-a susținut în procesul de alegere a traseului educațional și de carieră. Studenții au cunoscut procesul de transformare al proiectelor Școala de Valori și, acum, sunt gata să fie antreprenori sau angajați cu competențe antreprenoriale, care știu că locul lor este într-un domeniu care să fie în armonie cu abilitățile lor personale. Pentru că profesorii sunt cheia dezvoltării elevilor, Școala de Valori se implică în crearea unor experiențe educaționale unice, interactive și inspiraționale, care vizează nu doar formarea inițială dar și pe cea continuă, adresând competențele de care au nevoie pentru a lucra cu elevii contemporani.

Credem cu tărie în puterea oamenilor de autodepășire...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 februarie 2024

Statul plătește suplimentar 56 de universități de stat și particulare, în acest an, ca să formeze peste 32 de mii de viitori profesori. Cea mai mare creștere față de anul universitar precedent e la Universitatea din Oradea – 700 de locuri în plus

În anul universitar 2023-2024, statul vrea să formeze peste 32.200 de studenți care ar putea să devină profesori, potrivit datelor din ordinul ministrului Educației nr. 6.234/2023. Este vorba despre ordinul prin care a fost aprobată lista universităților cu programe de formare psihopedagogică. Numărul locurilor a crescut cu aproape 20% față de anul trecut, cu mențiunea că anul trecut în listă nu figura numărul de locuri pentru o serie de universități, iar o universitate particulară este nouă pe această listă – Universitatea „Tibiscus” din Timișoara, care primește 100 de locuri.
Amintim că 56 de universități vor organiza programe de formare psihopedagogică pentru profesori, în anul universitar 2023-2024. Acest lucru înseamnă că pot fi școlarizați 32.250 de studenți care vor să devină profesori.

În anul universitar 2023-2024, la fel ca în fiecare an, universitățile cu cei mai mulți studenți care pot fi școlarizați sunt următoarele:

Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca – 3.500;
Universitatea din București – 3.000;
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași – 2.400;
Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București – 1.600;
Universitatea din Craiova – 1.500;
Universitatea din Oradea – 1.500;
Universitatea de Vest din Timișoara – 1.500;
Universitatea „Transilvania” din Brașov – 1.100;
Academia de Studii Economice din București – 1.000;
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu – 1.000;
Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava – 1.000;
În anul universitar 2022-2023, numărul maxim de studenți care au putut fi școlarizați a fost de 26.880. Creșterea cu 5.370 de studenți este influențată de faptul că pe lista de anul trecut în dreptul a 6 universități era afișat „N/A”. Dacă aceste 6 universități și-a menținut cifra de școlarizare pentru modulul psihopedagogic, atunci noutățile ar fi doar în dreptul Universității Tehnice de Construcți București, care primește 50 de locuri în plus, la Univeristatea din Oradea, care are o creștere de 700 de locuri și la Universitatea din Petroșani – 30 de locuri în plus.

Regulile de finanțare pentru universități prevăd că pentru un student la licență, care urmează modulul de pregătire pedagogică, instituția de învățământ primește cu 16% din alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar mai mult decât pentru un student care nu urmează acest modul. Pentru un student la master, care urmează de regula modului II pedagogic, finanțarea este cu 32% peste alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar.

„Cu bani puţini, am încercat să realizăm lucrări spectaculoase”

Stadiul lucrărilor de reparaţii la unităţile de învăţământ

„Cu bani puţini, am încercat să realizăm lucrări spectaculoase”

Miercuri, 9 septembrie 2015, viceprimarul Huszar Istvan şi directorul adjunct al AIO, doamna ing. Tunde Benyovszki, au prezentat în faţa reprezentanţilor presei stadiul reparaţiilor curente şi al investiţiilor în unităţile orădene de învăţământ.

Dacă şi reprezentanţii Primărie se plâng de birocraţie excesivă, ce să mai spună cetăţenii!
„Au apărut noi reguli la licitaţii, iar procedurile durează uneori mai mult decât lucrarea în sine. Se cer prea multe avize, care în anumite cazuri pot ajunge chiar la 20 de avize", spune directorul adjunct, iar dl viceprimar completează punctual: „până să le obţii pe toate, rişti ca unele să expire!
Anul acesta am pus un accent foarte mare pe sport, pe reparaţiile la sălile de sport de la „Gojdu", „Iosif Vulcan", Şcoala Nr. 11, „Blaga", Ady Endre" şi „Ghibu", care au fost reabilitate şi zugrăvite. La Şcoala 11 se va reabilita şi pardoseala. În 2015, pentru lucrările de la unităţile de învăţământ au fost alocaţi 1.819.400 ron, în scădere faţă de 2014 (1.947.230)  şi 2013 (2.266.588)".
La 22 de unităţi de învăţământ s-au făcut şi se fac reparaţii curente: la Creşa Nr. 11, grădiniţele Nr. 10, 27, 28, 34, 45, 53 şi 54, şcolile gimnaziale Nr. 11, „Nicolae Bălcescu", „Oltea Doamna", „Szacsvay Imre", „Ioan Slavici", liceele teoretice „Lucian Blaga" , „Ady Endre", „Onisifor Ghibu" şi „Aurel Lazăr", Liceul Ortodox „Episcop Roman Ciorogariu", Lic. Tehnologic Sanitar „Vasile Voiculescu", Liceul Baptist „Emanuel", Colegiul Naţional „Iosif Vulcan" şi Colegiul Tehnic „Mihai Viteazul". La nouă dintre ele lucrările vor fi finalizate până la 15 septembrie, iar la restul, până în 30 septembrie (în raport scrie 7 octombrie - n.n.). „Lucrările care vor continua după 15 septembrie nu vor afecta buna desfăşurare a procesului instructiv-educativ, aceste lucrări executându-se la exterior (împrejmuiri, hidroizolaţii, trotuare...)", a precizat directorul adjunct AIO. Licitaţiile au fost făcute iniţial în trei tranşe (loturi), în iunie, iulie şi august, dar va mai exista un lot (al IV-lea), iar lucrările se vor desfăşura în vacanţa de toamnă. Investiţiile presupun reparaţii capitale, dar nu numai şi sume importante alocate pentru consolidări la clădirea Colegiului Naţional „Mihai Eminescu", la faţada Colegiului Tehnic „Traian Vuia", renovarea sălii de sport de la Colegiul Naţional „Emanuil Gojdu", instalaţii încălzire la grădiniţele 43 şi 12, hotă la Grădiniţa Nr. 28 şi sistem fotovoltaic la Grădiniţa Nr. 56, asfaltarea curţii la Şcoala Gimnazială Nr. 16 şi reparaţie capitală la clădirea principală a Colegiului Naţional „IosifVulcan". Fiind întrebat despre fuziunea dintre colegiile tehnice „Traian Vuia" şi „Andrei Şaguna", dl viceprimar a negat, spunând că nu ştie despre aşa ceva, iar chestiunea ţine doar de Inspectoratul Şcolar.
Grădiniţa Nr. 37 „se evaporă", iar „Şaguna" execută mobilier şcolar la comandă
Şi totuşi, la conferinţa de miercuri, am aflat două noutăţi; o veste rea: faptul că cele patru grupe ale Grădiniţei Nr. 37 (de lângă podul Decebal) vor fi redistribuite: trei vor fi direcţionate spre Grădiniţa 54, iar o grupă spre Grădiniţa Nr. 11 (de pe Menumorut), terenul şi clădirea fiind proprietate privată.
Vestea bună e că la Colegiul Tehnic „Andrei Şaguna", în atelierele de producţie superdotate se execută mobilier şcolar. Până la sfârşitul anului vor fi excutate 200 de bănci şcolare pentru LPS „Bihorul" şi Şcoala Gimnazială „Szacsvay Imre". Doritorii sunt îndemnaţi de dl viceprimar să se adreseze direct Colegiului Tehnic „Andrei Şaguna", să depună comanda  şi modelul pentru proiect. „Dacă la unele şcoli se adună bani pentru mobilierul clasei, ceea ce nu este corect şi normal, noi nu cerem bani părinţilor pentru mobilier şi nu trebuie să se adune bani în numele nostru", a ţinut să sublinieze dl viceprimar.
În Campusul şcolar şi la „Gojdu"
Conferinţa a continuat pe teren, la şantierul din Campusul şcolar de la Colegiul Economic „Partenie Cosma" şi la sala de sport a Colegiului Naţional „Emanuil Gojdu". Dacă în campus nu se intră uşor, după cum ne-a demonstrat portarul, la „Gojdu", noul director (general), doamna profesor Liana Papagiannis, ne-a primit cu multă bucurie, arătându-se încântată de renovarea sălii de sport, domnia sa fiind de specialitate şi realizând ceea ce înseamnă investiţiile făcute; potrivit raportului întocmit de primărie, este vorba despre: „desfacerea totală a tencuielilor exterioare şi interioare, refacerea acestora, aplicarea soluţiilor tehnice pentru diminuarea efectelor umidităţii la faţadă, tratarea zidăriei cu soluţii pentru îndepărtarea sărurilor, reparaţii la elementele componente ale şarpantei, izolarea planşeului de peste sală cu un strat de vată bazaltică cu folie de aluminiu, raşchetarea şi ceruirea pardoselilor din parchet, refacerea planşeului şi a scării interioare, repararea uşii exterioare din lemn (în paranteză fie spus: noi am văzut o uşă nouă, care urmează să fie montată, cea veche - „monument istoric", ca şi clădirea - e bună de expus doar la muzeu), repararea tâmplăriilor metalice exterioare şi dublarea lor cu tâmplărie din lemn stratificat, refacerea în totalitate a instalaţiilor interioare sanitare, de încălzire şi electrice şi execuţia zugrăvelilor cu vopsea silicatică; valoarea lucrărilor fiind de 758.880,00 lei (TVA inclus)".
Ovidiu Dan
P.S. Pentru mai multe poze, accesaţi Galeria foto: „Cu bani puţini, am încercat să realizăm lucrări spectaculoase”.

Trimite email
joi, 28 martie 2024, 19:40:00 Ora standard a Europei de Est